Via Cramei Dextra este cultivată pe un teren pe care călugării făceau vin în 1082. Crama are legături istorice cu regele Ștefan I, fondatorul Ungariei.
Povestea Cramei Dextra începe în urmă cu 9 ani, fiind un start-up 100% local.
„Noi am început de la stadiul de greenfield, adică în momentul în care am preluat terenul, acolo nu era absolut nimic. Asta era în urmă cu 9 ani de zile. Știam că va fi un proiect de durată”, povestește Cristian Domuța, proprietarul Cramei Dextra.
Via a fost plantată în 2016, în Sâniob, un DOC (denumire de origine controlată). În Bihor sunt patru DOC: Biharia, Diosig, Sântimbreu și Sâniob.
Legendă
Profesorul Cristian Domuța, pentru că este de profesie inginer agronom și profesor la Facultatea de Protecția Mediului de la Universitatea din Oradea, ne-a spus că a ales să-și înființeze crama în Sâniob datorită legendei legată de această localitate.
„Ca și potential de creștere și expunere, locul în sine are istoric și o tradiție foarte valoroasă, care se poate folosi”, explică profesorul.
Legenda spune că în momentul în care a fost înhumat Ștefan I, regele fondator al Ungariei, au constatat că-i lipsește mâna dreaptă. Aproape 200 de ani nu s-a știut nimic despre mâna sa. Ladislau I, fondatorul Oradiei, într-o expediție de vânătoare, ajunge la o abație pe malurile Barcăului, unde descoperă „dreapta sfântă”. Hotărăște să ridice localitatea respectivă la rang de cetate, o consolidează, și abația în sine este consacrată ca loc de procesiune pentru romano-catolici. Cea mai mare procesiune a evului mediu a fost la „dreapta sfântă” – „szent jog” în maghiară, „santa dextra” – în latină. După peregrinări prin Croația, „dreapta sfântă” a ajuns în Catedrala Sfântul Ștefan din Budapesta, unde se află și în prezent.
„Via noastră este pe terenul pe care călugării, la vremea respectivă, în 1082, făceau vin. Noi am preluat o tradiție care exista acolo de 1000 de ani, cu un istoric și o tradiție foarte valoroasă”, povestește Cristian Domuța.
Utilaje de ultima generație
Proprietatea se întinde pe o suprafață de 12 ha, din care vița de vie este cultivată pe 6 ha. Partea de viță de vie este legată de o parte de agroturism. Proprietarul Cramei Dextra spune că a investit peste 1,5 milioane de euro în vie, utilaje de procesare și cramă.
„Filosofia noastră de lucru este orientată spre vinurile premium. Unul din marile avantaje ale unei crame mici, o cramă boutique, este faptul că într-o cramă compactă îți poți permite să faci foarte multe lucruri cu mare atenție și manual. Pentru că, în tot ce înseamnă crame de volum, timpul nu-ți permite să faci toate operațiunile cu atâta migală. Noi avem avantajul că fiecare butuc îl tratăm individual, mergem pe producții mai mici. Nu folosim erbicid, mergem pe prășit manual și mecanic. Normarea producției este mică, pentru a obține o calitate foarte bună la vin. Procesarea se face cu tehnică de ultimă oră. Nu folosim decât mustul care curge gravitațional, nu presăm strugurii, pentru a obține o calitate superioară”, a subliniat proprietarul Cramei Dextra.
Vinuri premiate
Soiurile cultivate de Dextra sunt Fetească regală, Riesling și Merlot.
„Feteasca regală, pentru că este soiul nostru transilvănean, soiul autohton. Cultivăm Riesling pentru că se cupajează foarte bine cu Feteasca regală. Merlot, pentru că îl vinificăm în roșu și rose. Cupajul nostru de Fetească regală și Riesling – Dextra Duet – a luat aur la Vinarium 2024. Alături de alte două vinuri: Dextra Nobilis (vin alb, demisec – Riesling Italian, 2021) și Dextra Omnia (alb, dulce – Feteasca regală, 2021)”, a precizat Cristian Domuța.
Proprietarul Cramei Dextra a dezvoltat și o pensiune în mijlocul podgoriei, cu cinci camere, 13 locuri de cazare, cu facilități multiple: piscină, terenuri de sport, locuri de barbeque, locuri de joacă pentru copii, biciclete pentru off road, saună, jacuzzi.
Pensiunea are și un motto: „Fii stăpânul podgoriei pentru câteva zile!”.
În ceea ce privește extinderea podgoriei și cramei, Cristian Domuța este de părere că asta ar însemna diluarea calității și nu vrea să o facă.
Proprietarul Cramei Dextra spune că toate realizările nu ar fi fost posibile fără jumătatea sa, soția Geta.
„Eu sunt doar jumătate din echipă. Cealaltă jumătate, tot ce se vede: marketing și cum arată sticlele, este meritul soției mele, Geta Domuța. Ea este persoana cu imaginea, eu sunt omul din câmp”, conchide Cristian Domuța.
Articol apărut în TB 130