„Frontierele Imperiului Roman – Dacia” și Ansamblul monumental „Calea Eroilor” în Patrimoniul UNESCO. Lista locurilor componente pe județe

28 iulie 2024

8 minute citire

Cea de-a 46-a sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial care se desfășoară în India, la New Delhi a adus României includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a două obiective importante: Ansamblul monumental Calea Eroilor, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu și Frontierele Imperiului Roman – Dacia / Frontiers of the Roman Empire – Dacia.

Dacă pentru protejarea operelor lui Constantin Brâncuși, efortul a durat șase ani, în cazul Frontierelor Imperiului Roman – Dacia, de la depunerea dosarului, evaluarea și decizie a trecut doar un an și jumătate. Ministrul Culturii, Raluca Turcan apreciază cu satisfacție veștile venite din India.

„Înscrierea „Ansamblului monumental Calea Eroilor, realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” în Lista patrimoniului mondial UNESCO înseamnă recunoaștere internațională de cel mai înalt nivel pentru un mare artist român și o capodoperă a artei monumentale. Tezaurul pe care Constantin Brâncuși l-a lăsat românilor la Târgu Jiu devine oficial bun cultural al umanității. Se confirmă astfel valoarea universala excepțională a acestui sit cultural, demn de admirație și protecție internațională” scrie Ministrul Culturii pe pagina sa de socializare.

Frontierele Imperiului Roman – Dacia este un dosar amplu, a cărui includere alături de Via Appia din Italia constituie o recunoaștere a importanței culturale și istorice a României în sistemul patrimonial la nivel mondial.

„România marchează astăzi o reușită cu semnificații profunde! Teritoriul vechii Dacii a fost parte a lumii romane, geneza națiunii noastre fiind strâns legată de Roma și de Imperiul Roman. Prin urmare, suntem în fața unui act cultural și identitar, care ne face mai conștienți de trecutul nostru și, în același timp, reamintește tuturor influența majoră a Romei asupra lumii în perioada antică” a mai scris Raluca Turcan.

Dosarul „Ansamblul monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu”

România a depus în ianuarie 2018 dosarul de nominalizare pentru „Ansamblul monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu”. Evaluarea dosarului a fost reluată de către ICOMOS (International Council on Monuments and Sites – organism consultativ al UNESCO) în 2023.

În cadrul procedurii de nominalizare, în perioada 19 – 23 iulie 2023 a avut loc misiunea tehnică de evaluare, organizată de Ministerul Culturii prin Institutul Național al Patrimoniului, în strânsă colaborare cu autoritățile locale din Târgu Jiu. Misiunea tehnică a urmărit modul în care „Ansamblul monumental Calea Eroilor realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” îndeplinește condițiile de autenticitate și integritate, managementul bunului cultural, implicarea comunității locale în protejarea și punerea în valoare a Ansamblului și atitudinea acesteia față de înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial. Procesul de evaluare a continuat cu solicitări de informații suplimentare și răspunsuri din partea României precum și cu o întâlnire tehnică a coordonatorilor dosarului cu ICOMOS la Paris.

Dosarul Frontierele Imperiului Roman – Dacia

România a depus, în ianuarie 2023, la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO, dosarul de nominalizare pentru Frontierele Imperiului Roman – Dacia, care s-a aflat, timp de un an și jumătate în procedură de evaluare în vederea stabilirii recomandărilor ICOMOS.

În perioada 8-21 august 2023, s-a desfășurat în România misiunea tehnică de evaluare a ICOMOS, organizată de Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, în colaborare cu Comisia Națională Limes, autorități centrale, județene și locale, precum și cu Muzee și Direcții pentru Cultură din cele 16 județe implicate. Procesul de evaluare a continuat și cu solicitări de informații suplimentare și răspunsuri din partea României precum și cu o întâlnire cu ICOMOS a echipei coordonatoare de experți de la Paris.

Integritate și autenticitate

„Săpăturile arheologice, sondajele pe teren, fotografiile aeriene și investigațiile non-invazive au stabilit caracterul complet al părților componente, iar integritatea majorității atributelor este evaluată ca fiind bună până la foarte bună, prezentând cele mai multe faze importante de dezvoltare. În ciuda proceselor de degradare, multe site-uri individuale sunt foarte bine conservat. Cu câteva excepții, expunerea lor la amenințări este nesemnificativă și limitele sunt delimitate corespunzător” se menționează în documentele ce au însoțit propunerea României, Frontierele Imperiului Roman – Dacia.

De la Pojejena – Șitarnița, în Caraș-Severin, urcând apoi pe Valea Oltului și până în nordul țării, cele 277 de părți componente ale Frontierelor Imperiului Roman – Dacia sunt protejate legal și „demonstrează un grad foarte ridicat de autenticitate, datorat parțial duratei de viață relativ scurte a frontierei și locațiile rurale relativ netulburate ale multor părți componente. Majoritatea amplasamentele rămân libere de construcții moderne sau modificări ulterioare, iar cele de mai sus și structurile subterane își păstrează forma și designul original. Deasupra pământului și elementele excavate sunt conservate și în general în stare bună de conservare, iar investigațiile neinvazive indică o bună conservare a subteranei arheologice materiale. Întrucât majoritatea zonelor în care se află părţile componente de frontieră sunt puțin populate, autenticitatea peisajului pentru majoritatea părților componente este foarte mare” se spune în documentația aferentă acestui dosar.

Componentele pe județe din Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Documentul UNESCO conține o listă detaliată cu denumirea tuturor locurilor care construiesc această componentă a Limesului, suprafața lor, suprafața zonelor tampon și coordonatele fiecărui element. Cele 277 de obiective constituie acest amplu ansamblu de castre, turnuri de observare valuri de pământ, desfășurat pe o suprafață de 1491.20 hectare și zone tampon în suprafață totală de 14197.6 hectare.

Județul Caraș-Severin în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Este vorba despre Pojejena – Șitarnița, Vărădia – Arcidava / Pustă, Vărădia – Chilii, Surducu Mare – Centum Putea / Rovină, Berzovia – Berzobis, Brebu – Caput Bubali /Cetăţuie, Drobeta-Turnu Severin -Podul lui Traian, Drobeta-Turnu Severin -Drobeta, Mehadia – Praetorium / Zidină, Teregova – La Hideg, Jupa – Tibiscum / Cetate, Iaz – Tibiscum / Traianu, Iaz Tibiscum Dâmb, Iaz Tibiscum / Satu Bătrân, Zăvoi – Agnaviae / Balta Neagră-Fânețe, Voislova – Gara CFR.

Județul Hunedoara în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Sarmizegetusa – Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, două obiective la Vețel – Micia / Grădiște, Cigmău – Germisara / Cetatea / Dealul Urieșilor, Geoagiu / Drumul Romanilor, Geoagiu-Băi – Germisara /Dâmbul Romanilor, Bănița – Jigoru Mare, Petroșani – Dealul Botanilor, Vârful lui Pătru, Pui – Dealul Robului 1 și 2, Boșorod, Pui – Dealul Cornățel, Troianul, Comărnicel 1, 2 și 3, Grădiștea de Munte – Dealul Șesului, Grădiștea de Munte – Sarmizegetusa Regia, Târsa – Platoul Târsa, Grădiștea de Munte – Muncel, Cugir – Bătrâna, Costești – Grădiște

Județul Alba în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Alba Iulia – Apulum / Cetate, Alba Iulia Apulum / Ravelinul Capistrano, Alba Iulia – Palatul Guvernatorului, Alba Iulia – Apulum / Domus 1, Ighiu – Dealul Măgulici, Trâmpoiele – Grohașu Mic, Războieni – Cetate – Grajduri CAP, Războieni – Sat Războieni – Cetate – Sat, Pianu de Jos – Muncelu-Lăutaorea.

Județul Cluj în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Turda – Potaissa / Dealul Cetății, Gilău – La Castel, Gilău – Dealul Cetății, Bologa – Grădiște, Bologa – Măgura Bologii, Poieni – Dâmbul Vărădeștilor, Poieni
– Horhiș, Poieni – Cetățea, Poieni – Dosu Marcului, Poieni – Râmbușoi, Poieni – Dealul Bonciului, Poieni – Cornu Sonului, Vânători – Dealul Cocinilor, Muncel – Dâmbul lui Golaș, Chiuiești – Dealul Crucii, Chiuiești – Dealul Podului, Chiuiești – Muncelul Chiuieștiului.

Județul Sălaj are peste 100 de obiective în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Hurez – Cornul Vlașinului 1 & 2, Hurez – Poic, Huta, Hurez – Dealul lui Gyuri, Huta – Dealul Cozlii, Huta – Salhiger, Hurez – Dealul Mare, Hurez – Între Dealul Mare și Arsură, Hurez – Arsură 1 & 2, Hurez – Dealul Boului -Șumanda, Sângeorgiu de Meseș, Hurez – Dealul Boului – Măgurița, Hurez – Dealul Prislop 2, Sângeorgiu de Meseș, Hurez – Dealul Prislop, Sângeorgiu de Meseș, Hurez – Dealul Prislop 4, Hurez – Dealul Prislop, Hurez – Dealul Boului -La Frapsin, Hurez
– Dealul Prislop, Hurez – Dealul Boului – La Frapsin – Coasta Julii, Hurez – La Frasin 1, Hurez – La Frasin 2, Sângeorgiu de Meseș – Dealul La Frasini 1, Sângeorgiu de Meseș -Dealul La Frasini 2, Hurez – Sub Cornet, Hurez – Sub Cornet 1, două locuri la Stârciu – Dealul Secuiului, Buciumi – Grădiște, Buciumi
– Poiana Șeredanilor, Buciumi – Pădurea Dosu, Buciumi – Coasta Ogrăzii 1, Buciumi – Coasta Ogrăzii 2, Buciumi – Groapa Mare, Buciumi – Dosul Șigăului, Agrij – Coasta Lată , Agrij – Osoiul Ciontului, Bozna – Osoiul Ciontului, Treznea -Vârful Obârșie, Meseșenii de Sus – Coasta Ciungii 1, Treznea – Coasta Ciungii 2, Meseșenii de Sus – Vârful Ciungii , Treznea -Dealul Mănăstirii, Trezenea – Gura Teghișului, Treznea, Zalău – La Cărbunari, Treznea
– Cărbunarea, Treznea, Zalău – Sub Păstaie, Românași – Largiana / Cetate, Românași – Dealul Hențeșu, Brusturi – Certiae / LaTâlhăroasei Ruine, Zalău
– Deasupra Șesurilor Tâlhăroase, Zalău – Măgura Stânii 2, Zalău – Sub Măgura Stânii, Stâna – La Oroieși, Stâna – La Balize, Moigrad – La Poiana de Sus, Porolissum, Zalău – La Nord de Pârâul Măgurii, Zalău – Poieniță, Zalău – Dealul Celor Șase Cai, Zalău – Lângă Masa Craiului, Zalău – Dealul Dojii 2, Zalău
– Dealul Dojii 1, Zalău – Pădurea Orașului 1, Zalău – Pădurea Orașului 2, Ortelec – Dealul Clocoțăl, Ortelec – Dealul Măgurice 2, Ortelec – Dealul Măgurice 1, Ortelec – Dealul Măgurice -La Strâmtură 1, Mirșid – La Strâmtură 2 -Pârâul Lupilor, Mirșid – Poguior, Mirșid – Dealul Mare cu patru poziții, Popeni
– Dealul Racova, Brebi – Comorâște, Popeni – Dealul Mănăstirii, Popeni – Voievodeasa 3, Popeni – Dumbravă, Ciglean – Vârful Cigleanului 1 și 2, Prodănești
– Pe Șanț, Tihău – Grădiște, Tihău – pe Grădiște, Var – Dealul Tărăvăilor, Tihău – Dealul Cucului, Surduc – Deasupra Văii Hrăii, Cliț – Fața Chiceri, Preluci
– Piatra Prelucilor 1 și 2, Lozna – Curmăturița 1 și 2, Valea Leșului – Țiclău, Valea Leșului – Piciorul Andreichii 1 și 2, Cormeniș – Râpa Malului 1 și 2, Negreni
– Dealul Hoancelor, Negreni – Poiana la Arbore, Rogna – La Bontauă, Ileanda – Dealul Ciuha, Ileanda – La Căsoi, Dăbâceni – Coama Pietrar 1 și 2, Glod
– Toaca Glodului 1 și 2, Bârsău Mare – Cetate, Gâlgău – Șaua Dealul Arsurei, Gâlgău – Valea Strâmturei, Gâlgău – Casa Popii, Căpâlna – Dealul Hanului, Căpâlna
– Hotroapă.

Județul Bistrița-Năsăud în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Ciceu – Corabia -Ponița, Dumbrăveni – Măgura, Dumbrăveni – Dealul Dealul Râpelor, Dumbrăveni – Dealul Podului 1 și 2, Dumbrăveni – Vârful Runcului, Dumbrăveni – Dealul Sflederului 1, Dumbrăveni, Negrilești – Dealul Sflederului 2, Negrilești – Dealul Muncelului, Negrilești – Negru Vodă, Negrilești
– Cornul Malului 1 și 2, Purcărete – Fața Carpenului 1 & 2, Ciceu -Poieni – Fața Carpenului 3, Ciceu -Poieni – Strunga Găvojdenilor, Ciceu -Poieni – Podul Milcoaiei, Ciceu -Poieni – Vârful Osoiului, Dobricel – Rângoița, Dobricel – Vârful Lazului, Ilișua – Arcobara / Vicinal, Ilișua – Țibleș, Spermezeu – Lazuri, Spermezeu – Sunătoare, Sita – Vârful Sitii, Sita – Casa Urieșilor, Perișor – Ponoară în Vârf, Perișor – Păltiniș, Perisor – Corobana, Perișor – Vârful Zgăului, Perișor – Vârful Colnicului, Zagra – Dealul Lupului, Zagra – Dealul Ciorilor, Salva – Modruț, Salva – Roata lui Todoran, Salva – Dealul Dumbravă, Șintereag
– Dealul Oului, Livezile – Poderei, Orheiu Bistriței – Vatra Satului, Budacu de Jos – Dealul Cetății 1 și 2, Sărățel – Cetate 1 și 2, Domnești, Simionești
– Vârful Măgurii, Sântioana – Vârful Mortila, Lunca – La Bolovani, Vătava – Cetățele, Monor – Dealul Braniște.

Județul Mureș în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Brâncovenești – Castel, Ideciu de Sus – Dealul Custurii, Ibănești – Cetățuia Mică, Chiheru de Jos – Dealul Pogor, Eremitu – Dealul Tompa, Câmpul Cetății
– Cetatea Săcădat, Călugăreni – Cetate, Sărățeni – Casa Sării, Sânpaul – Cetate.

Județul Covasna în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Baraolt – Véczer (Vețer), Olteni – Castelul Mikó, Brețcu – Angustia / Cetatea doamnei Venetur, Boroșneu Mare – Pe Dealul Cetății, Reci – Cetate.

Județul Harghita în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Inlăceni – Cetate, Păuleni – Dealul Silaș, Băile Homorod – Cekend, Odorheiu Secuiesc – Piatra Coțofană, Ocland – Cetatea Hășmașului.

Județul Brașov în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Hoghiz – La Cetate, Cincșor – Cetate, Feldioara – Cetățeaua, Râșnov – Cumidava / La Cetate, Moieciu – Drumul Carului, Rucăr – Scărișoara.

Județul Sibiu în Frontierele Imperiului Roman – Dacia

Boița – Caput Stenarum / În Rude – Cetate.

Județul Vâlcea

Titești – Dealul Cazanului, Racovița – Praetorium II / Cetate, Copăceni – Praetorium I / Cetate, Rădăcinești – Cetate, Păușa – Turnul lui Teofil, Păușa – Arutela / Poiana Bivolari, Stolniceni – Buridava Romană, Izbășești – Valea Albă, Voineasa – Crac-Găur.

Județul Olt

Reșca – Romula / Cetate, Slăveni – La Cetate cu două obiective, Corabia – Sucidava / Celei, Crâmpoia – Reduta Tătarilor, Gresia – La Biserică, Băneasa – La Cetate.