Granturile Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene acordate în România, care se apropie vertiginos de 1 miliard €, au mers preponderent, pe liniile de finanțare de business, spre firme cu activitate în Transilvania și Banat.
Tipografia Rottaprint Apahida (Cluj) a realizat o investiție de 3,7 milioane € în producția de etichete inovative, cu valoare adăugată mare și prietenoase cu mediul prin programul Dezvoltarea IMM-urilor din România al SEE, dintre care asistență financiară nerambursabilă de 1,5 milioane. Contractul de finanțare a fost încheiat cu Innovation Norway ca operator al programului.
Printre obiectivele proiectului s-au numărat diminuarea consumurilor de energie și materiale, achiziționarea de echipamente și utilaje specifice performante, sistem performant de colectare selectivă a deșeurilor rezultate din activitatea de tipar. “În industria noastră trebuie să ne adaptăm utilajele după nevoile clientului, nu după ceea ce vrem noi. Ne orientăm peste tot pentru finanțare, orice fonduri care ne ajută la dezvoltare sunt binevenite, că sunt europene, norvegiene sau românești”, ne-a explicat directorul executiv Arnella Nechita Rotta.
Simex Șimleu Silvaniei (Sălaj) a marcat o premieră națională: producția de mobilier românesc cu ajutorul energiei solare. Își alimentează acum unitatea de producție cu energie electrică din propriile panouri solare, în cadrul „Programului pentru energie în România”. Proiectul s-a ridicat la 477.600 €, fără taxa pe valoarea adăugată, din care grantul de 237.000 €, iar contribuția beneficiarului, de 240.600 €.
Rezultate așteptate: reducerea estimată a emisiilor anuale de CO2 cu 364 tone/an; producție anuală estimată de energie din surse regenerabile, 520 MWh. “Sperăm că vor fi cât mai multe fabrici și uzine car ne vor lua exemplul. Suntem la dispoziția tuturor celor interesați de energia solară pentru a împărtăși din experiența noastră și a oferi consultanță gratuită despre implementarea proiectelor”, spune directorul comercial, Gabriel Lavrincic.
Electro Razpam (Maramureș) a amenajat o microhidrocentrală cu putere instalată de 2,8 MWh pe râul Cavnic, însă din cauza apei torențiale, vitezei sale și aluviunilor antrenate în curgere nu putea să funcționeze conform estimării inițiale. Proiectul a vizat creșterea capacității maxime de producție de la 1,9 la 2,8 MWh, retehnologizarea instalațiilor, scăderea emisiilor de CO2.
Acesta s-a cifrat la 455.000 de euro: grantul – 78%, contribuția beneficiarului – 22%. “Perioada cu care ne confruntăm demonstrează necesitatea exploatării la maximul posibil a capacităților de producție de energie, în special din surse regenerabile, în scopul asigurării securității energetice în mod eficient și fără impact asupra mediului.
Recomandăm colaborarea cu Innovation Norway tuturor companiilor ce au posibilitatea implementării de investiții care să contribuie la producerea de energii regenerabile, eficientizarea consumului de energie și protejarea mediului”, arată Cosmin Matei, manager de proiect.
Producătorul de mobilă Sortilemn Gherla (Cluj) a beneficiat de două alocări prin programul „Inovare verde în industrie”. Finanțările au urmărit integrarea tehnologiei de ultimă generație în fluxul actual, prin înlocuirea utilajelor vechi cu unele moderne. Acestea presupun îmbunătățirea performanțelor operaționale ale finisării componentelor de placaj curbat, tehnologii noi pentru lăcuirea pieselor de mobilier.
În urma modernizării s-au realizat economii la materii prime, energie, eliminarea și depozitarea deșeurilor. Lacurile pe bază de apă utilizate în producție nu poluează mediul și sunt mai ușor de manipulat, oferind lucrătorilor un nivel ridicat de securitate în utilizarea noilor utilaje, livrarea către consumatorul final a unui produs sigur și sănătos (scaune și paturi din lemn pentru copii). 97% din producție e destinată piețelor externe.
Echipamentele cumpărate cu granturi SEE de către furnizorul de dispozitive de sudură pentru industria auto Ramira Baia Mare (Maramureș) au contribuit la extinderea producției și reducerea consumului anual de electricitate al combinatului cu 10%. Noile utilaje de prelucrat piese mari au ajutat compania să rămână stabilă pe piață (pandemia a avut un efect negativ asupra evoluției comenzilor) și să atragă tineri care să lucreze pe mașinile moderne.
“Colaborarea cu Innovation Norway a fost deschisă și bilaterală. Am fost susținuți ori de câte ori a fost nevoie pe parcursul proiectului”, a menționat Karl-Josef Heinrich, CEO al Ramira.
Producătorul de materiale industriale Comelf Bistrița (Bistrița-Năsăud) a adoptat un sistem inovator de panouri solare capabil să producă până la 990 kWp. Valoarea proiectului a fost de 684.850 € (fonduri nerambursabile norvegiene – 55%). Energia electrică produsă din alte surse regenerabile, inclusiv cea solară este de 1.200 MWh/an, reducerile anuale estimate ale emisiilor de CO2 fiind de 548 tone/an.
Fabricantul de plăci ceramice – cărămidă și boiandrugi Cemacon (Cluj) a concretizat proiectul Green Energy Farm, de 1 milion € (asistență financiară nerambursabilă 0,47 milioane). Cemacon are o centrală electrică fotovoltaică cu o putere instalată de 1 MWh, prin montarea, pe acoperiș, a 2.176 module fotovoltaice cu tehnologie monocristalină. Estimările prevăd o reducere a emisiilor cu 299 tone CO2/an și o optimizare a costurilor cu energia electrică de 82.960 euro/an.
Energia produsă disponibilă pentru consum este, în medie, de 976 MWh/an, acoperind, împreună cu centrala de cogenerare, cea mai mare parte a necesarului de la parcul industrial Recea (Sălaj). “Ne-am propus ca, până în 2030, toate fabricile noastre să își acopere consumul de energie electrică din surse alternative”, a declarat directorul general Daniel Șologon.
Norvegia, Islanda și Liechtenstein contribuie la dezvoltarea socială şi economică a 15 state membre din Estul, Centrul și Sudul UE prin granturile SEE și norvegiene. Principalul stat donator este Norvegia (97% din finanțări). Obiectivele sunt reducerea disparităților sociale și economice în SEE, întărirea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare și cele beneficiare.
Fondurile sunt distribuite pe programe de finanțare, încadrate în sectoare prioritare. Domeniile, obiectivele și rezultatele așteptate sunt stabilite cu fiecare stat beneficiar în parte. Cooperarea România – SEE a început ca urmare a aderării la UE. România a beneficiat de o alocare de 906 milioane €, în trei perioade de finanțare: 98 milioane în 2007-2009, pentru 69 de proiecte (absorbție 88%); 305 milioane în 2009-2014, pentru 830 de proiecte (22 programe); 502 milioane în 2014-2021 (12 programe) – în curs de derulare.
În această perioadă sunt finanțate proiecte de dezvoltare locală, reducerea sărăciei, incluziunea romilor, copii și tineri în situații de risc, drepturile omului; energie regenerabilă, eficiență energetică, securitate energetică; dezvoltarea afacerilor, inovare și IMM; sănătate publică; cercetare; patrimoniu cultural, antreprenoriat cultural și cooperare culturală; justiție, servicii corecționale, combaterea violenței domestice și de gen; afaceri interne, cooperare polițienească și combaterea criminalității; educație, burse, ucenicie și antreprenoriat pentru tineri; dialog social și muncă decentă; cetățenie activă – societate civilă; mediu, schimbări climatice.
Mihaela Chifor, Marketing Manager Rottaprint:
“Pe fonduri norvegiene comunicarea e mult mai ușoară; mult mai repede merge totul față de fondurile europene, finanțatorii sunt mai flexibili. Problema la finanțările UE e că durează un 1 și jumătate (chiar 2-3 ani în pandemie), până se aprobă proiectul. În acest timp lucrurile în industria noastră, una foarte dinamică, se schimbă foarte rapid. Pe fondurile norvegiene am putut da o denumire generică pentru un utilaj de tipar de achiziționat, timp în care am avut răgazul să discutăm cu furnizori. A trebuit să facem, între timp, o cercetare asupra utilajelor care s-ar preta pentru producția de etichete RFID (cu identificare de la distanță, prin unde radio), iar finanțatorii au fost de acord. Noi oricum facem investiții din fonduri proprii, dar dacă mai apar linii de finanțare suplimentare, cu atât mai bine”.
Firmele din Transilvania, pe fază
Printre beneficiarii din zonă se mai numără firme din județele Sibiu (Greiner Packaging – noi tipuri de ambalaje ecologice, Compa – echipamente complexe cu un impact redus asupra mediului); Mureș (Aquaserv – valorificarea biogazului din fermentarea nămolului de epurare pentru generare de energie electrică şi termică, Azomureș – instalare de variatoare de viteză pe cinci motoare cu consum mare de energie pentru producerea îngrășămintelor chimice); Harghita (Treforex – colectare de deșeuri lemnoase din activități industriale forestiere); Bihor (Madrugada – sistem fotovoltaic de 0,9 MW).
Articol publicat în Transilvania Business nr. 130
