Târgul de carte Gaudeamus de la Sibiu s-a întâmplat cu lansări de carte. Dintre acestea evocăm lucrarea profesorului universitar Ion Dur care conține eseuri despre gazetarul și gânditorul privat Mihai Eminescu. „Tot la Eminescu aţi rămas? Am zis da. Tot la Eminescu am rămas. Dar la un alt Eminescu. Altul, pe care nu-l pot accesa cei care mă întreabă. (…) primul gazetar profesionist din spaţiul cultural românesc.”
Receptarea lucrărilor lui Eminescu, a temelor și sistemului acestuia de gândire, constituie o controversă continuă. Unii văd în Eminescu doar poetul, alții doar gazetarul, iar alții îl percep în complexitatea sa, însă, ce-i drept, sunt relativ puțini.
Cunoscut mai mult pentru apariția sa pe bancnotele de 1.000 de lei, înainte de denominarea leului, și pe cea de 500 de lei în timpurile noastre, Eminescu a mai „prins” subiectul unor documentare și, pe alocuri, evocat în știri despre evenimentele prilejuite de momentele importante din viața acestuia.
Contemporaneitatea cu Eminescu nu ar fi șocat pe mulți dintre noi, ne-ar fi lăsat reci, darămite cercetarea lucrărilor sale, astăzi, la 135 de ani distanță de la dispariția acestuia.
Ce a rămas din spiritul lui Eminescu, din introspecțiile și analizele gazetărești ale acestuia raportate la subiectele vremii din spațiul românesc, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ne sunt dezvăluite de universitarul sibian Ion Dur în „M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu metod științific”.
„Stau cu ochii pe Eminescu cam de când am avut teza de licenţă la facultate”
Parafrazând citatul de mai sus într-un exercițiu de sinceritate, aș putea spune că stau cu ochii pe criticul Ion Dur încă de când mi-a fost profesor. În continuare ocupă același statut, prin intermediul scrierilor sale.
„Stau cu ochii pe Eminescu cam de când am avut teza de licenţă la facultate. Se spune că Eminescu e o probă de maturitate pentru un critic. Nu ştiu dacă aşa stau lucrurile. Alţii au debutat cu un volum Eminescu. Eu n-am avut îndrăzneala asta, cu atât mai mult cu cât gazetarul Eminescu este aproape necunoscut”, a explicat Ion Dur în prezentarea sa către audiența prezentă la standul Junimea, din cadrul Târgului de carte Gaudeamus.
Autorul explică totodată de ce a rămas „blocat” în cercetarea lui Mihai Eminescu, înaintând invitația către audiență pentru a i se alătura în descoperirea gazetarului de la Timpul.
„În afară de specialiştii pursânge, foarte mulţi vor avea o reacţie pe care eu o semnalez de ceva vreme şi pe care o semnalez şi în raport cu alţi autori. Şi anume: Tot la Eminescu aţi rămas? Am zis da. Tot la Eminescu am rămas. Dar la un alt Eminescu. Altul, pe care nu-l pot accesa cei care mă întreabă. Este un celălalt Eminescu, gânditor privat deopotrivă şi unul dintre primii, dacă nu chiar primul gazetar profesionist din spaţiul cultural românesc. La acest Eminescu nu se rămâne, ci se ajunge. Toţi cei care mă întreabă dacă tot la Eminescu am rămas, le spun că da, dar nu la cel la care fac ei referire. (…) îi invit alături de mine”, a declarat Ion Dur.
Bazaconiile lui Noica
„În mare parte, necunoscut i-a fost gazetarul Eminescu lui Constantin Noica. În perioada interbelică a spus cam multe bazaconii pentru că nu ajunsese la Eminescu. Noica nu ieşea din această matriţă: să-l lăsăm în pace pe gazetarul Eminescu, el rămâne Eminescu exclusiv poet. Până la cel mai important critic al nostru, Nicolae Manolescu, se întinde o istorie întreagă despre ceea ce înseamnă o receptare prin nişte dioptrii extrem de păguboase a gazetăriei lui Eminescu, dar nu numai a gazetăriei. Foarte mulţi ne sfătuiesc să ne despărţim de Eminescu”, a argumentat Ion Dur.
„Nu e deloc laudativ, nu e nici demolator”
Orice lucru sau fenomen trebuie privit cu echilibru, cu moderațiune. Astfel a opinat și Simona Modreanu, directoarea Editurii Junimea, prezentă la Târgul de carte Gaudeamus.