România și Germania trebuie să coopereze strâns pentru a-și păstra competitivitatea pe piețele continentului. Concurența pe care unele regiuni precum Asia sau America o fac producătorilor europeni este tot mai puternică. În același timp, Pactul Verde European (Green Deal) ar trebui completat cu un Pact Industrial, care să permită industriei să rămână competitivă, protejând în același timp și mediul înconjurător, au fost de părere invitații AHK România la masa rotundă organizată marți pe tema Competitivitate în Europa.
Moderată de directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno- Germane, Sebastian Metz, discuția s-a purtat între șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Ramona-Iulia Chiriac, ambasadorul Republicii Federale Germania în România, dr. Peer Gebauer, ministrul Economiei, Antreprenorialului și Turismului, Ștefan-Radu Oprea și Președintele AHK România, Andreas Lier, cu participarea numeroșilor membri ai comunității de afaceri in cele două țări.
„Într-un moment în care business-ul european simte că pierde teren în fața altor țări cum ar fi China sau Statele Unite, vă propun să schimbăm idei și puncte de vedere despre cum putem acționa în continuare pentru a crește competitivitatea și productivitate economiilor noastre”, a fost invitația lansată de Sebastian Metz la începutul dezbaterii.
Prețul crescut afectează competitivitatea
În opinia ministrului Economiei, competitivitatea în România este strâns legată și influențată de cea europeană, datorită Pactului Verde și a altor reglementări de care industria trebuie să țină cont și care au consecințe asupra productivității, asupra costurilor și asupra transformărilor prin care trec companiile. „Dorim să trăim într-o lume fără poluare, dar este important să avem și companii competitive. Trebuie să vedem cum putem susține aceste întreprinderi să fie mai verzi, dar să vedem și ce vor de fapt clienții. Green Deal-ul a crescut prețurile. Dacă vrei să fii mai verde, ai nevoie de mai multă energie. Suntem toți de acord să partajăm aceste costuri ?”, a întrebat Radu Oprea.
El a menționat investițiile pe care le face guvernul României în energia verde, care include și energia nucleară sau gazul, cel care asigură tranziția către energia verde. O altă direcție a investițiilor o reprezintă construcția de capacități de stocare a carbonului, pentru care statul acordă subvenții companiilor ce investesc în domeniu.
În ceea ce privește cercetarea și inovarea, ministrul a explicat că statul român este un susținător al parteneriatului public-privat pentru investiții în activități de cercetare-dezvoltare, în special în domenii precum industria de apărare sau microelectronică.
Măsuri de consolidare a competitivității
La nivel european, măsurile de consolidare a competitivității au fost prezentate de șefa Reprezentanței CE în România, Ramona Chiriac. Ea a precizat că viitoarea Comisie Europeană va continua să susțină o industrie puternică în Europa, care să emită cât mai puțin dioxid de carbon, în paralel cu crearea unor lanțuri valorice reziliente.
„Europa este un continent al industriei, al companiilor și al inovației. Reinventarea ei prin revoluția tehnologică și industrială, prin competiție globală și prin schimbarea societăților reprezintă puncte forte care se pot realiza doar prin piața unică. De aceea, finalizarea pieței unice europene este de o importanță strategică pentru poziția noastră globală,” a explicat Ramona Chiriac. Acest lucru implică derularea cu mai multă ușurință și rapiditate a tuturor operațiunilor legate de business, simplificarea cadrului de reglementări, reducerea birocrației și dezvoltarea infrastructurii digitale.
Carbonul, un dușman?
„Viteză, coerență și simplificare vor fi prioritățile politice ale Uniunii Europene”, a subliniat ea. Totodată, diminuarea impactului schimbărilor climatice rămâne un obiectiv important: „Decarbonizarea economiei și crearea de piețe noi bazate pe sustenabilitate și circularitate sunt necesare. Tehnologiile verzi reprezintă o piață în expansiune, estimată la nivel global la 600 de miliarde de euro pe an până în 2030, ceea ce reprezintă de două ori nivelul din prezent. România are un potențial mare de a se integra în lanțurile valorice ale tehnologiilor verzi.”
Una dintre cele mai presante probleme care afectează mediul de afaceri este neincluderea, pe deplin, a României în spațiul Schengen. „Aceasta rămâne o barieră în calea comerțului și a investițiilor, iar Comisia va continua să pledeze pentru includerea deplină a României și a Bulgariei în spațiul Schengen”, a menționat Ramona Chiriac.
La rândul său, președintele AHK, Andreas Lier, a declarat că Europa pierde din capacitatea sa de producție și din competitivitate, din cauze multiple, cum ar fi criza energetică, birocrația și reglementările, contextul geopolitic, piața muncii și situația demografică. „Acestea reprezintă provocări pentru companii. Dar există și oportunități, iar România joacă un rol important în reducerea provocărilor și în crearea de oportunități. De aceea trebuie să acționăm împreună, avem nevoie de răspunsuri și acțiuni îndrăznețe”, a precizat Andreas Lier.
Pactul industrial european
În context, el a evidențiat Declarația de la Antwerp, sprijinită de peste 1 000 de companii și organizații, în vederea constituirii unui Pact industrial european, care să completeze Pactul verde european, să revitalizeze industria europeană, prin consolidarea sectoarelor industriale de bază și care să deschidă calea pentru o Europă rezilientă, competitivă și durabilă.
Cooperarea strânsă dintre România și Germania a fost evidențiată și de ambasadorul Germaniei la București, dr. Peer Gebauer. În discursul său, el a subliniat că Germania și România beneficiază enorm de pe urma relațiilor economice strânse. Mai ales în vremuri dificile, Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze competitivitatea, ambele țări jucând un rol important în acest sens. „În plus, este nevoie de noi măsuri pentru a atrage industrii cheie în Europa, cum ar fi cea de semiconductori. Este momentul pentru o regândire, în sensul unei mai mari disponibilități pentru riscuri și pentru proiecte inovatoare, inclusiv în domeniul inteligenței artificiale. Nu avem voie să rămânem în urma altor părți ale lumii în aceste domenii. Important este, de asemenea, să consolidăm reziliența economiei noastre în Europa, să diversificăm lanțurile de aprovizionare și să nu devenim dependenți de diferiți furnizori de materii prime”, a spus ambasadorul Germaniei.
Masa rotundă Competitivitate în Europa a fost organizată de AHK România în cadrul întâlnirii lunare a membrilor AHK, prima de acest fel după pauza de vară.
Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România)
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane. Înființată în 2002, AHK numără peste 600 de firme-membre și oferă companiilor o platformă importantă pentru networking, schimb de informații și experiențe. Prin serviciile pe care le oferă și prin evenimentele pe care le organizează, AHK România susține activ companiile germane la intrarea lor pe piața românească și este totodată partener al firmelor românești interesate de piața germană. De la 1 ianuarie 2020, în cadrul AHK România funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova. Dorim astfel să intensificăm relațiile de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania și să contribuim semnificativ la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Laitmotivul AHK 2024: Innovation Drives the Future
Inovația este forța motrice a progresului. Ea ne schimbă viața și ne modelează viitorul, oferind soluții pentru provocările locale și globale. Inovație înseamnă creștere economică și creșterea nivelului de trai – dar și tehnologii de ultimă generație, transformare și adaptare la situații noi. De aceea dedicăm acest an temei „Innovation Drives the Future”. AHK România joacă deja un rol central în promovarea inovării în cadrul comunității de afaceri româno-germane, prin susținerea activă a cooperării în diferite domenii inovatoare, precum și a politicilor economice orientate către inovare.
