Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

A decedat proprietara Castelului Banffy din Bonțida. Avea 101 ani

Banffy
Contesa Banffy, alături de fondatoarea Fundației Transylvania Trust | Foto: Csilla Hegedus

Aceasta a încheiat, în 2008, un contract de concesiune pe 49 ani, potrivit căruia Fundația Transylvania Trust (FTT) va reabilita și va administra domeniul.

“Contesa Katalin Banffy a iubit Bonțida timp de 101 ani. A fost un om magic. Umorul ei, bucuria de a trăi, capacitatea ei de muncă și acea pasiune cu care a făcut cunoscută lumii opera tatălui ei, contele Miklos Banffy, nu doar că ne-a surprins mereu, ci ne-a și dat aripi.



Anul trecut am sărbătorit împreună cea de-a 100-a sa aniversare și am simțit din nou acea căldură, acea susținere cu care nu doar că ne-a urmărit munca, ci întotdeauna a apreciat-o. Ne-a încredințat castelul de la Bonțida într-un moment în care eram încă foarte tineri.

Și mereu, mereu ne-a mulțumit, nu doar nouă, ci și Guvernului Ungariei, pentru susținerea prin care castelul a prins din nou viață. Pentru mine, a fost o busolă, un punct de referință sigur, o constantă din matematică”, a anunțat Csilla Hegedus, fondatoarea FTT.

Contesa era fiica scriitorului – fost ministru de externe al Ungariei, Miklos Banffy, fiind ultima descendentă a ramurii aristocratice din familia Banffy de Losonc. Ea era cunoscută pentru activitatea memorialistică și interesul în restaurarea castelului din Bonțida și locuia în Tanger (Maroc). Bunicul ei, Gyorgy Banffy, a fost deputat în Parlamentul Ungariei, iar străbunicul, Miklos Banffy, a primit titlul de conte. Katalin Banffy a avut trei copii cu Ted Jelen: Elisabeth, Nicolette și David. Cele două fiice locuiesc în Paris și New York. 

Distrus parțial, apoi renăscut

Castelul de la Bonțida, cunoscut ca “Versailles-ul Transilvaniei”, este un ansamblu arhitectonic construit de familia Banffy. Nucleul complexului este renascentist. Extinderile și modificările ulterioare au fost în stilurile baroc, neoclasicist și romantic. În timpul celui de-al doilea război mondial, castelul a fost folosit ca spital militar.

În 1944, imobilul a fost serios afectat, când trupele germane aflate în retragere, au atacat, jefuit și incendiat întreg ansamblul. Au fost distruse întreg mobilierul, galeria de portrete și biblioteca. În comunism, aici a fost instalată Cooperativa Agricolă de Producție Bonțida, iar după naționalizare sătenii au folosit cărămizile castelului ca material de construcție.

Muzeul de Artă din Cluj-Napoca a reușit să salveze statuile din parcul baroc, depozitându-le în cadrul instituției. Castelul a fost folosit ca depozit de materiale de construcții, iar parcul s-a transformat în pășune, copacii devenind lemn de foc. După 1990, World Monuments Watch l-a inclus pe lista celor 100 cele mai periclitate situri din lume, la propunerea FTT.

Centrul de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului Construit, ce funcționează în clădirea Miklos (patronat de Prințesa Margareta), a obținut Marele Premiu Europa Nostra al Uniunii Europene. În 2008, contesa Katalin Banffy a încheiat un contract de concesiune pe 49 ani, conform căruia FTT va reabilita castelul.





Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

18GYM deschide o sală de fitness ultra-modernă în Bistrița, în OK Shopping Center

Articolul următor
Corteva

Corteva Agriscience contribuie la consolidarea poziției de lider a României în exporturile de semințe

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Brașov, Covasna și Harghita 2024
The Voices of Business Awards Arad, Timiș și Caraș-Severin 2024
The Voices of Business Awards Bistrița-Năsăud, Mureș, Sălaj și Cluj 2024
The Voices of Business Awards Sibiu, Alba și Hunedoara 2024
The Voices of Business Awards Bihor, Satu Mare și Maramureș 2024
Citește și:
Investiții
Infrastructură
Turism
Educație
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share