Industria automotive europeană trebuie să facă față simultan provocărilor tehnologice și produselor cu costuri mai reduse din China, efectelor cauzate de conflictul comercial al taxelor, generat de SUA – cea mai mare piață pentru industria auto din Germania – și trendului de scădere a producției, respectiv 5% în 2024 vs. 2023. Cum răspund companiile din România integrate pe lanțul de producție: prin diversificare spre industria de apărare, digitalizare și optimizarea costurilor.
Pe fondul scăderii producției auto la nivel global (0,5% în 2024 vs. 2023), Europa înregistrează cel mai mare procent cu minus (4,6%), aproape egal cu cel cu care a crescut producția Chinei (5,2%).
China, reperul producătorilor europeni, a înregistrat cel mai mare procent de creștere (2024 vs. 23) a producției din Asia și din lume, cu excepția Rusiei (44,9%), dar a cărei creștere nu este relevantă având în vedere volumul scăzut (763 mii unități).
Cota de piață a Chinei reprezintă o treime (35,4%) din producția auto globală, în timp ce Europa doar 19,1%.
Invazia progresului tehnologic, tradus în produse realizate la nivelul de standard acceptat de UE și cu costuri mult sub piață, este doar una dintre provocările pe care industria auto europeană trebuie să o gestioneze.
Pentru a evita taxa pe carbon, instrumentul UE pentru a descuraja „relocațiile de carbon”, companiile gigant din China își deschid unități de producție în UE. Asta s-ar traduce în escaladarea disputei pe forța de muncă specializată și într-o luptă a prețurilor între producătorii europeni și non-europeni în beneficiul clientului, dar care ar însemna și că industria auto europeană să piardă teren.
„În ceea ce privește producția nu poate fi decât un impact pozitiv. Dacă companiile din China vin cu producție în Europa, asta înseamnă locuri de muncă pentru europeni, înseamnă locuri de muncă pentru furnizori, pentru constructori. Vorbim de cifre de afaceri mai mari, posibile alte parteneriate și tot ceea ce înseamnă o plus valoare adăugată în Europa. Problema ar fi dacă ar apărea importuri masive de vehicule subvenționate din China pe o piață extrem de competitivă, cum e cea europeană. Am văzut că deja Comisia Europeană a luat ceva măsuri în acest sens, astfel că în viitor sperăm să nu avem astfel de probleme”, consideră Adrian Sandu, secretar general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
Sectorul de apărare, o nișă neașteptată pentru industria automotive
Procesul de reînarmare a Europei a generat o nouă proiecție asupra viitorului, prin aceasta noi abordări tactice cu impact asupra industriilor. Bugetele vehiculate pentru demararea și îndeplinirea țintelor asumate de leadership-ul european sunt imense, iar o parte dintre acestea vor fi direcționate către industria automotive. Acest shift, care poate reprezenta o oportunitate neprevăzută pentru producătorii auto, a surprins companiile de profil într-o etapă cu cifre în scădere. Încărcarea de care au nevoie utilajele din secțiile de producție de peste tot din Europa, inclusiv România, poate veni din industria apărării.
Companiile care au demonstrat flexibilitate livrează deja pe mai multe piețe, producând pentru diverse sectoare de activitate. „Mai multe companii au decis fie să pornească o linie proprie de produse, fie să înceapă să diversifice industriile pentru care lucrează. Dacă până acum livrau și peste 50% în zona de automotive, încep să caute și alte industrii în care pot livra același tip de produse”, a declarat George Luparu, CEO InTradeFairs, organizatorul unuia dintre cele mai mari târguri de automotive din România. Ultimul a avut loc la Sibiu, în 27 martie.
Germania, economia generatoare de tendințe, a trecut la intergrarea fabricilor auto în producția de vehicule speciale pentru piața militară. Rheinmetall a convertit deja în proporții care variază unități de producție în Berlin și Neuss. Producătorul de armament KNDS, deținut în părți egale de Wegmann & Co GmbH și statul francez, și-a exprimat intenția de a achiziționa de la Alstom o fabrică în care se produc trenuri. Roțile s-au pus în mișcare. Aparent și în România, prin anunțul făcut de președintele interimar Ilie Bolojan, potrivit căruia Compa Sibiu a preluat comenzi din sectorul de apărare.
„Industria auto are foarte multe capacități de producție, foarte multă tehnologie înglobată și poate să fabrice componente multiple de diverse dimensiuni, dar și de înaltă precizie, care uneori sunt cerute în industria de apărare, atât în domeniul aviației cât și în domeniul vehiculelor militare. Există companii din industria auto care au divizii specializate pentru industria de apărare. Avem companii care fabrică motoare, cutii de viteze, avem companii care fabrică componente de înaltă precizie pentru sisteme folosite chiar și pentru aviație. Noi suntem furnizori certificați sub toate formele, deci automat putem contribui la această dezvoltare”, a subliniat Adrian Sandu, secretar general ACAROM.
„În același timp, să devii furnizor pentru un producător de automobile este dificil, să devii furnizor în zona de apărare este și mai complicat. Atunci, probabil, că unele dintre companii trebuie să înceapă să se uite la ce ar trebui să dezvolte, să îmbunătățească în activitatea proprie astfel încât să obțină cât mai multe contracte. Se simte o tendință de diversificare și înspre industria de apărare”, a completat George Luparu, CEO InTradeFairs.
Privind în detaliu, „e mai dificil să devii un furnizor pentru industria auto decât pentru industria de apărare. Volumele din industria auto sunt extrem de mari, cu nivel de calitate extrem de ridicat. În industria auto vorbim de număr de defecte la părți per milion. Deci dintr-un milion de componente produse, 5 maxim sunt acceptate ca defecte. În industria de apărare nu avem aceste volume”, a mai arătat Adrian Sandu.
Producția auto din România, în creștere cu 9%
Industria auto a înregistrat în 2024 un record de producție de aproximativ 560 mii de unități, preconizându-se o cifră de afaceri de 35 miliarde euro per total industrie, superioară celei din 2023.
Din perspectiva producției, deși integrată în lanțul de producție al marilor companii de nivel 1 din Germania sau Franța, România înregistrează creșteri în contextul în care industria auto per total scade. Peste 90% din producția fabricată în țară se exportă, situație valabilă și în cazul automobilelor, și în cazul componentelor, potrivit datelor ACAROM.
„Aproximativ 16 furnizori din TOP 40 furnizori globali de componente auto pe 2024 dețin facilități de producție în România. Și suntem mândri de acest lucru. Pentru industria automotive românească este un plus și o recunoaștere a calității muncii noastre,” a declarat Adrian Sandu, secretar general ACAROM.
Din piață, percepția este mixtă cu privire la evoluția industriei. „Din mai multe zone primim semnale de încetinire din perspectiva comenzilor. Este foarte interesant totuși că există o serie de decalaje. Deși în unele părți se anunță producții record, cel puțin în zona constructorilor de automobile, cu toate astea sunt mai multe efecte care duc la o scădere a comenzilor pe alocuri. În principal, majoritatea fabricilor din România sunt dependente de ce se întâmplă în Germania. În același timp există și importurile din China, care influențează zona de automotive și crează incertitudine”, apreciază George Luparu, CEO InTradeFairs.
Focus pe creșterea productivității și optimizarea costurilor
Ca răspuns la amenințările amintite: China, războiul taxelor, producție în scădere, fabricile mută presiunea pe furnizori, solicitând optimizarea costurilor prin reducerea consumului de energie (inclusiv îndeplinirea obiectivelor ESG), prin automatizare, digitalizare și monitorizarea în timp real a utilajelor din secții.
„În ultimele luni există un interes din ce în ce mai mare pentru digitalizarea fabricilor. Anul trecut a fost un an destul de dificil, pentru că zona de automotive din Germania a scăzut. În schimb, industria de automotive din România, prin Renault și Ford, a crescut. Deci au fost amestecate lucrurile. Din perspectiva transformării digitale și adoptarea de tehnologii, pare că majoritatea producătorilor au înțeles că fără digitalizare nu poți să faci performanță, nu poți să supraviețuiești într-un climat economic din ce în ce mai dificil. Noi simțim că din ce în ce mai multe fabrici cu care în trecut am purtat discuții care nu s-au concretizat, vin acum și solicită să facem implementări de KFactory și să-i ajutăm să optimizeze”, a declarat Vlad Cazan, cofondator KFactory.
„Vorbim de optimizare. Ăsta este cuvântul cheie. Noi, având capacitatea de a dezvolta ambalaje pentru clienți și având niște tool-uri specializate care se bazează pe date, putem să ajustăm ambalajele în așa fel încât să le răspundă tot mai bine nevoilor clienților. Și aici mă refer, de exemplu, la optimizări de cost. Atunci când noi știm foarte clar lanțul logistic al clientului, putem prin tool-urile noastre să stabilim parametrii necesari astfel încât să optimizăm și costurile. Flexibilizăm paletizarea, felul în care stau ambalajele în depozitul clientului. Salvezi 15% printr-o măsură, 15% prin alta, și în felul acesta rezultă un impact foarte mare. Zona de logistică este foarte provocatoare, mai ales pentru industria de automotive. Și atunci noi venim în sprijinul lor cu soluții optimizate, dezvoltate pentru fiecare produs în parte, astfel încât să salveze costuri, să-și atingă țintele de sustenabilitate, care-s tot mai stringente. E o piață foarte dinamică și atunci ambalajul, însoțind produsul pe tot parcursul său, trebuie să fie la fel de inovativ”, a explicat Denisa Ramona Boar, Marketing – Cluster Communications, Manager România, DS Smith.
„Toată lumea vorbește că România nu este eficientă. Producția în România nu este eficientă. Acest studiu, care arată contribuția la valoarea adăugată brută a producției în CEE, suprinde România cu cea mai mare valoare adăugată brută, comparativ cu celelalte țări”, Adrian Sandu, secretar general ACAROM
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 137 a revistei Transilvania Business (09 aprilie – 05 mai 2025)
