Asocierea condusă de societatea bistrițeană trebuie să realizeze în patru ani proiectarea și execuția variantei ocolitoare și drumurilor de legătură, de 40 km.
“Am semnat aici, la București, unul dintre cele mai importante proiecte pentru infrastructura Clujului; Centura Metropolitană (CMCN) va avea un impact cel puțin ca viitorul metrou. Îl informez pe ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, că nu ruta București – Otopeni e cea mai aglomerată din România, ci Cluj-Napoca – Florești, cu 70.000 de mașini pe zi.
Proiectul acesta cuprinde inclusiv 20 km drumuri de legătură, cinci tuneluri, traversează zona Făget. Pe dealurile transilvănene sunt cele mai complicate lucrări de infrastructură rutieră, de aceea au durat atât de mult demersurile legate de proiectare.
Nu va fi un proiect ușor, mai ales când tai dealuri și munți, astfel de lucruri nu se fac din birou, de pe scaun. Antreprenorul general Dimex, care a câștigat acest contract, are deja un test: să termine până în iunie legarea Clujului la Autostrada Transilvania (A3) prin Tureni, lucru care va ajuta și municipiul Turda.
Am văzut referințele acestui antreprenor; consider că are capacitatea de a implementa cu succes proiectul. Acesta a fost început la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) pe vremea lui Lucian Bode, acum este continuat de Sorin Grindeanu.
Finanțarea este asigurată din fonduri europene, fondurile bugetului de stat și bugetul local. Am semnat contractul, acum ne apucăm de treabă. Deja la tronsonul Cluj-Napoca – Florești se lucrează. Felicit echipele Dimex-2000 Company (lider), Hydrostroy AD (asociat), Integral Inzenjering AD Laktasi (asociat) pentru câștigarea licitației și așteptăm responsabilitate și calitate a lucrărilor.
Metroul de Cluj, incert pe PNRR
“O Românie puternică nu se poate fără regiuni puternice, iar un Cluj puternic contribuie la produsul intern brut al țării. Fără banii de la UE, Clujul ar fi vitregit de o grămadă de astfel de proiect. Vorba ardeleanului – Dumnezo îți dă, dar nu îți bagă în straiță. Sunt proiecte care au susținere europeană.
Am încredere într-o Românie normală, că un viitor ministru va continua strategia de absorbție a lui Grindeanu pentru ca țara să rămână credibilă. Astăzi metroul de la Cluj este prins în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), însă nu știu ce se va întâmpla pe viitor. Nu aș vrea ca administrația locală să sufere din lipsa finanțărilor din fondurile UE de coeziune.
Prin structură sunt un om optimist: cu determinare, bună credință și echipă vom reuși și ca țară, și în Europa. UE ne dă bani, trebuie să fim în stare să respectăm statul de drept, regulile “clubului” din care facem parte. Aceste bune practici trebuie continuate de viitorul guvern”, consideră edilul clujean.
Drumul expres din Tureni, gata în iulie
“Ca timișorean m-am simțit întotdeauna un pic invidios față de clujeni că au știut să meargă înainte cu proiecte importante pentru comunitate, inclusiv pentru regiune. Mulți au râs la ideea unui metrou la Cluj, iată că se face. Am semnat cel mai mare contract de infrastructură rutieră din România, cel cu tunelul Meseș, în zona Zalău, cea mai importantă parte verigă lipsă din A3.
Modernizarea Aeroportului Cluj se face tot cu fonduri UE gestionate de MTI. Descărcarea de pe A3 de la Tureni, cu finalizare în iunie-iulie, se va face cu aceeași companie, Dimex 2000, și va scoate o mare parte din traficul actual de pe DN1.
Eu vin din administrația locală, iar când văd centuri ocolitoare, descărcări de pe autostradă știu că sunt importante pentru comunitate decât credem noi la MTI. De aceea am accelerat descentralizarea prin 100 de parteneriate cu administrația locală pentru proiecte de infrastructură rutieră de mai mică anvergură decât autostrăzile sau drumurile expres”, a arătat Sorin Grindeanu.
Prioritate pentru noul ministru: finanțarea
Acesta s-a referit și la problema unor posibile blocaje ale proiectelor legate de finanțare sau creșterea prețurilor prin deprecierea monedei naționale. “În 2022 am reușit să promovăm o ordonanță, România era prima din UE, prin care să actualizăm prețurile la lucrările de infrastructură, alte state nu au făcut-o.
A fost o acțiune normală; ordonanța este încă în vigoare, știind că războiul din Ucraina sau creșterea prețurilor la energie erau factori independenți de statul român sau de companii câștigătoare. Aș face același lucru în continuare. Noul guvern va trebui să fie preocupat de finanțare: eu am pornit de la 14 miliarde de lei la MTI, am ajuns la 43 de miliarde.
Am făcut și reglaje la interior pentru că la minister nu este ca la farmacie. Primul pas va fi la rectificare, acum bugetul schițat anul trecut este suficient, însă în august viitorul ministru trebuie să “umble” între capitole. Dacă nu va face acest lucru nu va fi bine, și vom avea șantiere care se vor închide. MTI trebuie să rămână o prioritate națională.
Grindeanu: „UMB nu pleacă de pe șantiere”
Am aflat o știre rostogolită pe internet că antreprenorul UMB oprește lucrul pe A3 și A8, am vorbit atât cu proprietarul companiei, Dorinel Umbrărescu, cât și cu directorul CNAIR, Cristian Pistol. Este o minciună, un “fake news”.
Mi-au spus că nu se pune problema de eficientizare, mergem pe programul pe care îl știm. Sunt 7.000 de oameni pe șantierele gestionate de UMB. Ei lucrează trei săptămâni non-stop, cu o săptămână de pauză, nu e nicio recalibrare. Umbrărescu își dorește ca lucrurile să meargă în același ritm, să existe finanțare.
Principală problemă pentru anul viitor va fi găsirea finanțării la MTI, dacă am fi rămas la bugetul de 14 miliarde, multe din actualele proiecte rămâneau la stadiul de “science fiction”, parte de A8, coridorul rutier Craiova – Severin – Lugoj.
Viitorul ministru va trebui să aibă această preocupare pentru că la CNAIR suntem la o supracontractare de 300%. Înainte, mereu rămâneau bani necheltuiți la MTI înainte, într-un ritm normal acesta va accesa toate sumele pe Programul Transporturi până la finele lui 2026, 4,5 miliarde de euro, înainte de termen.
Stadiul PNRR va fi făcut public după prezentarea și negocierea la UE. Dacă vom reuși până în vara lui 2026 să finalizăm toate proiectele, ca să poată fie decontate prin PNRR pe domeniul transport, eu susțin prelungirea termenelor.
Recunosc că am mari dubii că unele proiecte în sectorul feroviar vor fi realizate pe PNRR, însă putem să le mutăm pe Programul Transporturi, Fondul de Modernizare. Principala preocupare la MTI este să asiguri finanțare, altfel mai bine nu vii”, consideră actualul ministru.
“Pentru eventualele majorări de prețuri care pot apărea noi suntem pregătiți, pentru că fără bani nu se poate face nimic. Eu cred că actualizarea prețurilor de construcție se poate rezolva. Avem încredere în noul guvern și că ne vom bucura de lucrările făcute bine și la timp”, Ioan Scurtu, lider al asocierii Dimex
Finalizarea centurii: în patru ani
La sediul MTI a fost semnat contractul pentru construirea celui de al doilea lot al Centurii Metropolitane Cluj-Napoca (CMCN), derulat în parteneriat cu autoritățile locale. Finanțat de MTI în baza unui protocol încheiat între CNAIR și asocierea formată din Primăriile Cluj-Napoca (PCN), Florești, Gilău, Baciu și Apahida, prevede proiectarea și execuția a 40 km în 48 de luni.
“Contractul semnat cu o asociere de constructori din România, Bulgaria și Bosnia-Herțegovina demonstrează importanța colaborării dintre autoritățile centrale și locale pentru dezvoltarea regiunilor României”, conform MTI.
Derulatorul acestui contract de 4,72 miliarde lei, fără taxa pe valoarea adăugată, finanțat prin Programul Transport 2021-2027, este PCN. Lotul 2 al CMCN este format din 23 km de drum național nou, construit la profil de patru benzi (două pe sens), plus 17 km de drumuri de legătură.
Acesta se va desfășura între nodurile Florești, Calea Turzii și conexiunea cu Varianta Ocolitoare Cluj Est Vâlcele – Apahida. Drumurile de legătură vor permite conexiunea noului sector de centură cu localitățile din zona periurbană Cluj-Napoca, printre care și comuna Florești.
Pe traseu vor fi construite cinci tuneluri, de 2 km, 14 noduri rutiere, un pod peste râul Becaș, piste de biciclete de 30 km, un centru de întreținere și coordonare; un spațiu de servicii ce va permite ulterior spații comerciale, în baza unor contracte de concesiune; două parcări de scurtă durată.
Lotul 1 al proiectului CMCN – TransRegio Feleac (TR 35), lărgirea la câte trei benzi pe sens a rutei Florești – Cluj-Napoca, este în curs de realizare de către asocierea Viarom Construct – Electrogrup.
