Start-upurile, pepinierele de inovatori, produsele reutilizate și reciclate sunt câteva dintre direcțiile pe care clusterele, universitarii și administrația locală le propun pentru a impune regiunea Clujului dincolo de limitele continentului.
“Municipalitatea promovează Clujul nu ca un oraș din Europa, ci ca unul pentru Europa, un oraș al economiei bazate pe cunoaștere. Nu lăsăm doar privații să investească, o facem noi, iar atunci companiile ne vin alături. Suntem primul oraș din România care a investit într-un fond de inovare și experiment, ne gândim și la o academie, o caracteristică a Clujului fiind dorința tinerilor de a lucra împreună.
Înainte ținta lor era să-și găsească un job sigur, acum promovăm antreprenoriatul, ieșim în față cu aceste modele. Suntem convinși că proiectele de miliarde de euro care se derulează în zona Clujului își vor arăta efectele în anii următori. Facem parte dintr-o regiune a inovării recunoscută în UE, avem șanse de a atrage investiții”, a spus Emilia Botezan, șef Departament relații externe al Primăriei Cluj-Napoca.
Luptă inegală cu giganții tehnologiei
“În Europa încă nu avem acei campioni ai tehnologiei, există un decalaj de productivitate, sectorul tech fiind principalul motiv – față de continentul nord-american, iar rivalitatea SUA – China obligă UE la o recalibrare economică. ChatGPT, cloud vin toate din SUA. Există produse inovatoare în UE, însă acestea au o comercializare scăzută.
Dacă nu vom ușura apariția de unicorni în Europa, vom fi înghițiți de giganții tehnologiei din SUA. Comisia Europeană (CE) vrea să crească investițiile în inovare, cu obiectivul de creștere a competitivității în spațiul european, însă sunt necesare anual 7-800 miliarde €, deci 4-5% din bugetul UE în programul Busola Competitivității.
Acest program are ca obiective principale inovarea, decarbonizarea și autonomia strategică. Nu trebuie să avem neapărat un Google european, ci un produs de tehnologie cu care să ieșim pe piața globală. Pentru aceasta trebuie să facilităm accesul firmelor cu potențial inovator la hardware, date, inteligența artificială (AI), cloud, regim unic fiscal în UE.
Cele 1.500 de clustere din UE și centrele europene de inovare, precum Transilvania Digital Innovation Hub – din care noi facem parte, pot lansa companii și produse inovatoare, să aibă un aport important la internaționalizare, colaborare, transformarea digitală a industriei.
Nevoile europene sunt inovarea, eliminarea obstacolelor din piața unică, sprijinirea statelor cu decalaj de inovare, iar pentru România – integrarea inițiativei UE în strategiile naționale, sprijinul concret pentru clustere în politica industrială, finanțarea și politicile coerente pentru AI, accelerarea finanțărilor pentru inovare”, a sintetizat Mirela Mărcuț, Policy Expert la Transilvania IT Cluster.
„Zidul albastru” al Europei
“UE construiește un ecosistem digital sigur și echitabil printr-un set de reglementări menite să protejeze utilizatorii, să stimuleze concurența și să întărească securitatea cibernetică. Acest „zid albastru” (culoarea dominantă a steagului UE) sugerează un cadru legislativ menit să protejeze utilizatorii și companiile din Europa, interpretat ca o barieră care apără spațiul digital european de abuzurile marilor companii tehnologice și de riscurile cibernetice.
În Europa suntem invadați de tehnologie din America și alte direcții. Vrem o securitate mai mare a produselor, reducerea vulnerabilităților prin folosirea tehnologiei, să nu mai fim bombardați de reclame de platformele online care tind să instituie un monopol asupra timpului nostru.
Ideea este de a limita giganți precum Google pentru a lăsa loc și altor companii care vor să se impună pe piață. Altfel vedem că tot mai multe start-upuri migrează spre țări din afara UE, precum Israel, o adevărată pepinieră în domeniu. “Zidul albastru” al reglementărilor UE în domeniul digital este o construcție legislativă unică, menită să asigure un echilibru între inovație și protecție.
Deși uneori poate fi perceput ca o barieră pentru companile tehnologice, acesta reprezintă o fundație solidă pentru un viitor digital mai sigur și mai echitabil pentru toți cetățenii europeni”, a menționat Orsolya Bako, vicepreședinte al organizației Women4Cyber Romania.
Reglementările UE în IT&C:
Cyber Resilience Act (CRA)
– Reziliență, continuitate, gestionarea incidentelor
– Impune producătorilor de software și hardware să integreze securitatea în produsele lor încă din faza de dezvoltare.
Digital Services Act (DSA)
– Platforme online, responsabilitate, conținut ilegal
– Definește reguli pentru platformele online, protejând utilizatorii de dezinformare și conținut ilegal.
Digital Markets Act (DMA)
– Concurență, reguli echitabile, giganți tehnologici
– Stabilește limite pentru big tech, prevenind monopolurile și asigurând un mediu concurențial echitabil.
Digital Operational Resilience Act (DORA)
– Securitatea produselor, vulnerabilități, conformitate
– Asigură reziliența digitală a instituțiilor financiare, obligându-le să fie pregătite pentru atacuri cibernetice.
Network and Information Systems Security (NIS2)
– Securitate cibernetică, protecția infrastructurii, raportare incidente
– Creează un scut împotriva amenințărilor cibernetice, prin standarde de securitate mai stricte pentru infrastructurile critice.
Artificial Intelligence Act (AI Act)
– Inteligență artificială, reglementare, etică
– Reglementează utilizarea inteligentei artificiale, asigurând transparența și prevenind abuzurile tehnologice
Cyber Solidarity Act
– Reziliență cibernetică, cooperare europeană, răspuns la incidente
– Reglementează capacitatea colectivă de detectare, prevenire și răspuns la atacurile cibernetice în statele membre.
Gigabit Infrastructure Act
– Conectivitate Gigabit, simplificare administrativă, infrastructură digitală
– Reglementează reducerea costului instalării rețelelor de foarte mare capacitate (Very High-Capacity Networks) în statele membre, precum fibra optică și 5G.
Reutilizarea, domeniu cu potențial
Flavius Rovinaru, conferențiar la Facultatea de Științe Economice, a explicat inovația și oportunitățile economiei circulare pentru un viitor durabil. “La început, ni se părea o prostie să te abați de pe calea industrializării, a economiei liniare – bazată pe ideea că resursele sunt abundente, regenerabile, ușor accesibile și ieftin de eliminat.
Apoi am ajuns la concluzia că resursele nu sunt infinite, că după consum să nu mai ne ducem direct la partea de deșeuri. Economia circulară este un nou model economic care presupune reutilizarea, refacerea și reciclarea bunurilor economice preexistente pentru o perioadă cât mai mare posibilă. În SUA este considerată un domeniu cu un mare potențial de creștere.
Oamenii de business trebuie să se gândească și la alte posibilități: în România, iarna rămân pe câmp tuleie de porumb, care pot deveni compost, brichete pentru încălzire. Am văzut la Cluj, în zona Valea Seacă, materiale reutilizate în construcții pentru a nu face mereu drumuri la carieră. În domeniul circularității e nevoie de o schimbare de paradigmă care să producă valoare adăugată”.
Vinted, unicornul din Lituania
Platforma care facilitează schimbul de îmbrăcăminte reducând deșeurile a fost lansată în Lituania (2008) de Milda Mitkute și Justas Janauskas. Inițiativa a fost inspirată de nevoia Mildei de a elibera spațiu în dulap, facilitând vânzarea obiectelor neutilizate. Vinted oferă oportunitatea de a vinde hainele pe care utilizatorii nu le mai doresc și de a cumpăra altele la prețuri accesibile – un model de consum sustenabil. Platforma s-a extins apoi în Germania, Franța, SUA, cu accesorii, obiecte de decor, jucării. Crescând constant, a beneficiat de investiții semnificative pentru a perfecționa tehnologia și a accesa noi piețe. În 2019, compania era evaluată la peste 1 miliard de euro, devenind unicorn și lider pe piața europeană a articolelor vestimentare second-hand.
Diferența de salariu București – Botoșani: 500 €
Levente Szasz, prorector al Universității Babeș-Bolyai, consideră că, în ciuda bunăstării economice, inegalitățile salariale generează trei Românii: capitala, 3-4 județe mari și „restul lumii”. “Din analizele proiectului nostru de cercetare Romanian Economic Monitor, țara noastră a depășit ca produs intern brut pe locuitor Polonia, Ungaria, Croația, Slovacia, Letonia, Grecia și Bulgaria, fiind acum la 80% de media UE.
Cu toate acestea, diferența între salariul mediu net din București și județul Botoșani, ultimul la acest indicator, era de 2.623 lei. Discrepanța mare între salarizare capitală vs. provincie generează disparități economice, lucru vizibil în opțiunile electorale ale românilor.
Diferențe majore se văd la numărul întreprinderilor active la 1.000 de locuitori (75-158 în Brașov, Timiș, Cluj, București față de 24-37 în Botoșani, Vaslui, Călărași), investiții străine pe locuitor (40 € în Vaslui, 4.279-9.000 € în Cluj, Brașov și Timiș, 37.658 în București), bugetul reședinției de județ pe locuitor în 2020-2023 (1.157-3.114 € în Călărași, Vaslui, Botoșani, 5.188-7.853 € în Brașov, București, Timiș, Cluj).
Dacă la salariul mediu net vedem o creștere, la nivel național, de la 312 € în 2007 la 1.045 € în 2024, inechitatea fiind mai mare, la venituri (care include și beneficiile sociale, investițiile), constatăm că aceasta s-a mai diminuat în ultima vreme, din 2021 încoace. Totuși, în 2007, 71% dintre angajații din România câștigau sub media UE, iar în 2023, 67%, un progres destul de lent”.
Dezbaterea “Busola UE pentru a redobândi competitivitatea” a fost organizată, la Centrul Casino, de Europe Direct Cluj, Enterprise Europe Network, BELC Network, Women4Cyber Romania. Printre vorbitori s-au mai numărat Lia Valendorfean – manager Europe Direct Cluj, Cristina Bălgărădean – Project Manager Centrul de Transfer Tehnologic CENTI, Florin Bîtcău – reprezentant al European Citizens’ Panel.
Organizatorii au marcat Ziua Europei printr-o tematică axată pe Busola pentru Competitivitate, prima inițiativă majoră a actualului mandat al CE. Aceasta trasează calea pe care UE trebuie să o urmeze pentru a deveni locul în care viitoarele tehnologii, servicii și produse curate sunt inventate, fabricate și introduse pe piață, fiind în același timp primul continent care atinge neutralitatea climatică.
