Inteligența artificială (AI) și rețelele sociale scăpate de sub control pot avea consecințe dezastruoase asupra omenirii, avertizează inițiatorii festivalului de la Cluj.
“Se pot face filme bune inclusiv cu telefonul mobil, nu mă deranjează formatul dacă au calitate, ideea este să funcționeze. Sunt secțiuni la Festivalul Internațional Transilvania (TIFF) care se nasc ca punctare a unei tendințe care se impune, nu doar ca o modă, ci aduc calitate adăugată.
Radu Jude a luat Ursul de Argint pentru scenariu la Festivalul de la Berlin cu un film – realizat în 10 zile, integral cu iPhone 15 – care a costat puțin în condițiile în care banii pentru cinema sunt insuficienți, iar cei pentru cultură, problematici.
Se aștepta ca lumea să îl felicite pentru că oferă un model alternativ, dând astfel aripi cineaștilor care nu au resurse, punctaje pentru concursurile Centrului Național al Cinematografiei, dar s-a lovit de o critică inexplicabilă.
Industria cinematografiei este un mecanism cu rotițe foarte bine unse, iar când el a făcut un film în care nu a mai angajat tehnicieni care să pună lumini, să facă focus, a scurtcuitat o bună parte din angrenajul producției de film tradiționale. Știm din anii trecuți, odată cu grevele de la Hollywood, că este o industrie care încearcă să își protejeze valorile, circuitele, însă lucrurile însă se schimbă, nu știi niciodată în ce direcție”, consideră directorul artistic al TIFF, Mihai Chirilov.
Capodoperele SF, prezentate la Cluj
“Am introdus la această ediție Tomorrow Is Fear, secțiune legată de fricile pe care le avem față de viitor. Toți folosim social media, însă ar trebui să ne oprim puțin în loc, să uităm un pic la noi și să ne întrebăm dacă totuși nu e prea mult și care sunt riscurile. Cinematograful a tras întotdeauna un semnal de alarmă în această direcție.
Este o secțiune despre distopii în care acum 50-70-100 de ani regizorii și-au imaginat diverse versiuni mai puțin îmbucurătoare despre viitor. Văzând cu ochii de astăzi aceste titluri clasice ca “Vânătorul de recompense”, “Brazil”, „Fahrenheit 451” sau “1984”, constatăm ceea ce se întâmplă în lume și descoperim că sunt la fel de relevante și înfricoșătoare. Alte filme mai noi ne avertizează că viitorul nu sună foarte bine.
AI este foarte populară, o folosim fără să ne gândim la consecințe. Un documentar de la TIFF analizează partea nevăzută a AIsbergului, felul în care sunt articulați faimoșii algoritmi. Maratonul de cinci ore “Până la capătul lumii”, film profetic făcut la începutul anilor ’90 de către Wim Wenders, imaginează cum va arăta lumea și cum tehnologia ne va modela viețile”, spune Chirilov.
În căutarea adolescenților pierduți
“Prin Teen Spirit, secțiune dedicată filmelor pentru adolescenți, am vrut să recuperăm segmentul de adolescenți, 16-20 de ani, acum această perioadă începe mai devreme și se termină mai târziu. Am dorit să sondăm ce filme vor să vadă adolescenții din zilele noastre, să le ascultăm argumentația.
E o problemă a tuturor festivalurilor de film din lume că acest segment de vârstă este cel mai slab reprezentat, motivațiile fiind diverse. Un experiment foarte special pentru care trebuie să îți rupi cinci ore din viață este “Studii sociale”, făcut în timpul pandemiei de către una dintre cele mai tari documentariste americane, Lauren Greenfield, ce relevă dependența adolescenților de rețelele sociale.
Vedem că sunt realități social media care ne modelează, recurgem la AI sau ne ghidăm în viață via Facebook. Această selecție de filme din competiție relevă haosul în care trăim”, consideră “selecționerul” TIFF.
Pelicula de 16 mm, mai tare ca digitalul
“Direcția în care se duce industria cinematografiei va fi dependentă de modul în care se va dezvolta AI, de la felul în care răspunde unor încercări de a lucra scenariul mai bine până la ceea ce poate face în partea de producție, acum foarte costisitoare. Sunt convins că vor apărea tot felul de execuții în care mintea omului nu va fi singurul autor al produsului final.
La TIFF vom avea prezentări despre scenaristică, televiziune, coproducție, AI. Cu folosirea telefonului pentru filme nu am emoții: la Cannes am văzut cineaști care se întorc la pelicula de 16 sau 35 mm. Nimic nu egalează senzația pe care o ai când vezi un film cu asemenea textură. Sunt posibilități pe care ți le oferă pelicula pe care formatul digital nu le atinge”, susține Tudor Giurgiu, președintele festivalului de la Cluj.
Cine-concert „Amadeus” live, cu Madrigal și orchestră
Printre premianții de la TIFF se vor număra regizorul maghiar Bela Tarr, regizorul Andrei Ujică, actrița de teatru și film Emilia Dobrin, criticul de film Valerian Sava. Invitați speciali sunt regizorul Danis Tanovic, premiat cu Oscar pentru “No Man’s Land”, Uberto Pasolini, cu “The Return”, cu Juliette Binoche, Ralph Fiennes; actorul spaniol Eduard Fernandez – câștigător al patru premii Goya; Florin Piersic – având o expoziție dedicată pe Bd. Eroilor.
Festivalul va cuprinde o secțiune cu filme din Estonia – unul dintre ele prezentat la Weekend la Castel, în comuna Bonțida. La Sala Polivalentă va fi organizată o proiecție a peliculei “Amadeus”, filmul lui Milos Forman, alături de recitalul Corului Madrigal și Orchestrei Operei Române din Cluj. La Muzeul de Artă se vor derula majoritatea concertelor de la festival. TIFF este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și Asociația Festivalul de Film Transilvania.
Mihai Chirilov:
- La secțiunea Zilele Filmului Românesc selecția la competiție am făcut-o dintre 200 de filme produse în ultimul an, 50 lungi și 150 scurte, dintre am selectat doar 8. Filmul de ficțiune șchioapătă, însă documentarul merge bine: cineaștii noștri au scos din arhive pelicule relevante. Se fac lungmetraje în regim independent. Nivelul filmelor românești este slab în general, au o rată de succes de 10%, însă încercăm să facem o selecție interesantă și riguroasă.
- Îl vom avea la Cluj și pe Cristi Puiu, care cu “Moartea domnului Lăzărescu” a marcat, în 2005, apariția noului val al filmului românesc.
- “Anul nou care n-a fost”, regizat de Bogdan Mureșanu, va beneficia de două proiecții la film, cu accesibilizare pentru persoanele de vedere și auz.
- Cel mai așteptat film din afara competiției este “Kontinental ’25”, al lui Radu Jude, turnat integral la Cluj, cu actorii și cu problemele de aici, realizat într-o cheie satirică.
- Noul documentar al lui Mihai Dragolea surprinde despre incidentul de acum câțiva în care cei care investigau tăierea ilegală a pădurilor s-au trezit victime ale unui incident violent. E despre cum este să faci activism în România, cât de implicat și detașat ar trebui să fii.
- Regizorul Andrei Ujică, premiat pentru întreaga carieră la TIFF, vine cu proiectul lui cel mai lung, un film hibrid despre grupul Beatles, „TWST – Things We Said Today”, prezentat deja la Veneția.
- “Pădurea de molizi”, al lui Tudor Giurgiu, reconstituie masacrul sovietic asupra comunității de basarabeni din 1941 care încerca să se refugieze în România.
- Ca film iconic avem “Rebel fără cauză”, cu 60 de ani de la lansare, care l-a făcut celebru pe James Dean și care vorbește despre cultura tânără a anilor ’50 din America, să vedem cât de multe lucruri s-au schimbat în așa-zisul conflict dintre generații, părinți vs. copii.
- Vom avea un serial lung, de cinci ore, “Prietenii mei indezirabili”, documentar prezentat la Berlin, despre disidența anti-Putin din Rusia: ce înseamnă cu adevărat jurnalismul independent; oameni care își riscă viața, familiile, statul financiar pentru a spune lucrurilor pe nume. Umorul nu lipsește, fiind oameni care fac haz de necaz. În România vorbim foarte mult despre jurnalismul independent, în documentar vedem ce preț plătesc ei când își fac treaba pe bune, „imuni” la consecințele tragice care pot surveni.
Tudor Giurgiu:
- Au fost peste 1.000 de filme vizionate, dintre care 175 lungi și 28 de scurtmetraje selectate, din 53 de țări. Sunt filme din toate genurile, de la cel mut, cu Buster Keaton, la cele de la selecția Festivalului de la Cannes. Am dus o luptă pentru a ne asigura finanțarea, ca să putem oferi publicului o experiență plăcută de festival.
- Ministrul culturii, Natalia Intotero, a găsit soluții să nu văduvească TIFF de o finanțare importantă în condițiile a tot felul de tăieri de bugete pentru cultură.
- Anul trecut am avut un eveniment la Castelul Banffy Răscruci, mergem, în premieră pe harta TIFF, la ISSA Resort, lângă Salina Turda, care se va deschide publicului în curând. Vom avea o seară specială, cu show de echitație susținut de caii de rasă din resort, publicul va putea savura vinul casei, iar în manejul amenajat ca o sală de spectacol vom vedea propunerea Argentinei la Oscar “Jocheul”, alături de o cină specială cu Chef Raimond Chettiar. Va fi o seară unică, așa cum am făcut proiecții pe autostradă sau la castele.
- La Muzeul de Artă vom găzdui o expoziție a lui Cosmin Bumbuț care a înfățișat viața unor români plecați în străinătate, din toate categoriile sociale, un proiect unic în spațiul autohton; tot acolo, o expoziție a unui fotograf cu ochi viu: Tamas Hajdu, din Baia Mare.
