Sonia Andras și-a lansat, la Facultatea de Studii Europene (FSE), volumul despre evoluția domeniului textil în anii dintre cele două războaie mondiale.
“Totul a pornit ca o idee de cercetare de doctorat, apoi s-a transformat într-o carte. Eram interesată de istoria costumului, apoi am aflat că există un întreg domeniu și am mers pe această direcție. Am început cu colecția familiei: străbunica și străstrăbunica mea au locuit la București. Am încercat să aflu cât mai multe despre fotografiile pe care le-am descoperit.
Cartea este o combinație între cercetare de arhivă, sociologie, studii de modă și arheologie personală. M-am axat pe perioada România Mare pe timp de pace, din 1919 până în 1938, care are trei momente principale. Până la Marea Depresie femeile erau emancipate, aveau voce.
După 1929 a venit o mișcare care încerca să le transforme din fete în femei mature, tăcute, mai mult mame decât lucrătoare. Aceasta se vede și în modă, de la reclame la fotografii, articole, literatură”, ne-a mărturisit Sonia Andras.
Ia românească, portdrapel peste granițe
Ea a făcut o comparație între industria textilă din acele vremuri și dispariția fabricilor de după Revoluție, așa cum s-a întâmplat, la Cluj, cu Flacăra, Argos sau Tricotaje Someșul. “În acea perioadă au început să apară fabrici de îmbrăcăminte, însă atunci și în București, și în Transilvania, erau concentrate pe materie primă; restul venea din import.
Economiștii, statisticienii sugerau reducerea importurilor. Produsele nu erau de calitate, iar materia primă din industria textilă se importa. Mătasea se producea în unele locuri în România, însă majoritatea acesteia venea de la Lyon (Franța). Pe atunci, comercianții vindeau materialele, apoi croitoresele sau femeile le cumpărau și făceau îmbrăcămintea.
Întotdeauna evoluția fabricilor de textile depinde de situația politică, economie, condițiile sociale, de ceea ce se întâmplă în jur: dacă este criză economică e foarte greu să reziști pe piață. Industria modei are însă viitor în România: avem deja mulți designeri foarte buni, oameni care să lupte pentru acest domeniu”.
Sonia Andras este cercetător în domeniul modei, fiind specializată în principal pe teme legate de gen, culturi urbane și modernitate în context românesc. Ea are un doctorat la London College of Fashion, University of the Arts London (Marea Britanie). Este cercetător asociat în cadrul proiectului “Etosul dialogului și educației: negocieri culturale româno-americane (1920-1940)”, la Institutul de Științe Sociale și Umaniste G. Șincai din Târgu Mureș.
O lume puțin explorată
“Umplând o lacună în studiile despre modă din Europa de Est, cartea prezintă femei din clasa de mijloc care consumă modă în simbolicul “Mic Paris” al Bucureștiului interbelic și examinează modul în care mijloacele lor materiale și culturale au sprijinit modernizarea orașului.
Combinând cercetarea arhivistică și arheologia personală, lucrarea interdisciplinară explorează reinventarea României ca stat modern, concentrându-se pe femeile din clasa de mijloc. Ele sunt prezentate așa cum își trăiau viața, plimbându-se pe străzi, la evenimente fastuoase, în cafenele și cluburi, la cumpărături și la muncă.
Analizând texte scrise și vizuale în mare parte nevăzute și neutilizate, “Femeile din „Micul Paris”” încurajează exploatarea unor noi căi de cercetare, unind cercetătorii culturii, istoriei și modei românești și ghidând cititorii printr-o lume uitată și puțin explorată”, au arătat organizatorii evenimentului.
La lansarea de la FSE Cluj, organizată cu prilejul a 50 de ani de la înființarea Society for Romanian Studies, au mai participat Irina Livezeanu, Alexandra Chiriac, Kathryn Caric.
