Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă (CFRAP) a organizat Forumul Național pentru Viitorul Agriculturii (FNVA), la care lideri guvernamentali, fermieri antreprenori, reprezentanți ai mediului financiar, academic și ai industriilor complementare lansează un proces național integrat pentru transformarea structurală a agriculturii românești.
FNVA a marchat debutul a patru inițiative strategice care vizează consolidarea competitivității sectorului, creșterea rezilienței climatice, reformarea mecanismelor de finanțare și accelerarea digitalizării.
Patru teme pentru viitorul agriculturii
„Agricultura României se află într-un moment critic, în care riscurile sistemice, deficitul comercial, lipsa capitalizării și presiunea multi-crizelor nu mai pot fi abordate fragmentat. Avem nevoie de o transformare profundă, bazată pe politici publice integrate, viziune pe termen lung și asumare politică transpartinică.
CFRAP propune un nou model de dezvoltare a ecosistemului agroalimentar, care să pună în centru oamenii, tehnologia și cooperarea reală între sectoare. Este momentul să construim o Politică Agricolă Integrată a României, ca pilon de siguranță națională și de competitivitate economică durabilă.
Fermierii români pot deveni furnizori de securitate alimentară, dar doar dacă li se oferă un cadru stabil, predictibil și orientat către investiții, inovare și generația tânără”, a spus Florian Ciolacu, director executiv al CFRAP.
Noul președinte al țării, prezent la FNVA
La momentul de deschidere a ajuns și președintele României, Nicușor Dan.
„Am salutat inițiativa CFRAP de a propune o strategie integrată pentru agricultură, fundamentată pe viziune, parteneriat și responsabilitate. Este exact genul de abordare pe care statul român trebuie să o sprijine activ: un model de colaborare între administrație și zonele reale de competență economică și tehnologică.
România are potențial agricol, dar nu are încă o strategie coerentă, cu bugete multianuale și obiective asumate. Este momentul să schimbăm acest lucru. Clubul propune un proiect de țară. Statul trebuie să răspundă cu o politică publică predictibilă, care integrează propunerile din sector: de la digitalizare și investiții în apă, până la sisteme financiare dedicate și cercetare agricolă modernă.
Am convingerea că, împreună cu noul guvern, vom putea construi această strategie pe termen lung, bazată pe date, pe dialog și pe soluții concrete. Agricultura nu mai poate fi tratată ca o anexă bugetară – ea este o miză strategică pentru securitatea națională și pentru dezvoltarea sustenabilă a României”.
Integrarea și competitivitatea lanțului valoric agroalimentar
Prin această inițiativă se urmărește echilibrarea balanței comerciale agroalimentare, reducerea deficitului pe produse procesate și consolidarea parteneriatelor între producători, procesatori și retaileri. Obiectivul este ca România să devină un actor regional relevant prin produse agroalimentare de calitate, cu valoare adăugată ridicată.
„România consumă mai mult, dar produce din ce în ce mai puțin. Deficitul nostru comercial a explodat în ultimii ani, iar în sectorul agroalimentar am ajuns la minus 3 miliarde de euro. În timp ce Polonia a devenit lider regional în exportul de produse procesate, noi continuăm să importăm masiv produse pe care le-am putea produce local, cu resursele și capacitățile existente.
Diferența nu o face potențialul, ci strategia. Fără o coordonare reală între fermieri, procesatori și retaileri, riscăm să rămânem o piață de desfacere, nu un actor competitiv în lanțul agroalimentar european”, a menționat Călin Costinaș, director general Adjunct al Profi România.
Finanțare multianuală, adaptată nevoilor agriculturii moderne
A doua temă abordează necesitatea unui cadru financiar coerent, care să alinieze fondurile publice (naționale și europene) cu resursele financiare private, în vederea susținerii investițiilor în infrastructură agricolă, integrarea fermelor și procesarea agroalimentară. Sunt vizate instrumente noi, precum fonduri de investiții tematice, sisteme de garanții și credite pe termen lung pentru achiziționarea terenurilor.
România înregistrează cel mai mare deficit de finanțare agricolă din UE – peste 11 miliarde de euro, în contextul unui sector perceput drept riscant și subfinanțat. Soluțiile propuse vizează investiții strategice în procesare, irigații, depozitare și tehnologii smart, alături de garanții, obligațiuni verzi și parteneriate cu sistemul bancar.
„Producătorii români de dimensiuni medii din sectorul agroalimentar (10-15 milioane euro cifră de afaceri) au cerere și potențial, dar nu și capital de creștere. Astăzi, circa 70 % din finanțare vine din credite bancare garantate, iar fondurile de investiții aproape că lipsesc.
În economiile mai dinamice din regiune, motorul principal al dezvoltării îl reprezintă fondurile mixte public-private, care aduc bani flexibili, guvernanță, strategie și rețele de parteneri. Polonia și Ungaria arată că modelul funcționează: statul contribuie cu 30-50 % din capital, iar sectorul privat multiplică investiția de 2-3 ori.
Rezultatul? Companii locale competitive și balanță comercială pozitivă. România are nevoie de instrumente sectoriale cu mandat clar și apetit pentru risc constructiv. Altfel, vom munci mult și vom livra puțin, deși avem un potențial agricol excepțional.
De cele mai multe ori, intervențiile statului se rezumă la granturi, ceea ce nu rezolvă problema structurală. Puterea de cumpărare a consumatorilor crește și este satisfăcută din ce în ce mai mult din importuri, accentuând astfel deficitul comercial – exportăm subvenții! E timpul să investim inteligent și să construim un lanț agroalimentar românesc, integrat și competitiv”, consideră Jabbar Kanani, membru fondator al CFRAP și președinte al Consiliului de Administrație al Agricover.
Sistemul național de gestiune a riscurilor și stabilitatea economică a fermelor
În contextul creșterii incidenței riscurilor climatice, această inițiativă propune dezvoltarea unui cadru public-privat pentru gestionarea integrată a riscurilor agricole. Se discută implementarea unui mecanism național de asigurare climatică, susținut de toți fermierii activi, care să protejeze capitalul agricol românesc împotriva pierderilor sistemice.
„Agricultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii. În doar patru ani, fermierii au pierdut peste 29 de milioane de tone de producție din cauza secetei – o cifră care reflectă nu doar fragilitatea sistemului agricol, ci și vulnerabilitatea noastră în fața schimbărilor climatice. În același timp, doar 29% din suprafața agricolă este asigurată, ceea ce înseamnă că 7 din 10 ha sunt complet expuse. Într-un asemenea context, vorbim despre o urgență economică, nu doar agricolă. Este momentul ca riscurile climatice să fie tratate ca o prioritate strategică națională”, a arătat Georgiana Rusu, director executiv broker de asigurare, CFRAP.
Program Național pentru Digitalizarea Agriculturii
Ultima temă lansează un plan național de digitalizare, cu accent pe formarea de specialiști, adoptarea tehnologiilor inteligente și consolidarea unui centru de suport național pentru fermele care implementează tehnologii digitale de optimizare. Acest demers este esențial pentru creșterea eficienței, trasabilității și sustenabilității activităților agricole.
„Doar 0,03% din fermele din România au beneficiat de programe guvernamentale dedicate digitalizării – un procent care reflectă perfect decalajul tehnologic față de alte economii europene. În același timp, fermierii se confruntă cu costuri de producție tot mai mari, riscuri climatice crescute și lipsă acută de forță de muncă specializată.
În acest context, digitalizarea nu mai este o opțiune, ci o condiție esențială pentru supraviețuirea și competitivitatea fermelor românești. Investițiile în tehnologii agricole inteligente – de la drone și senzori IoT, la soluții de inteligență artificială pentru decizii operative – pot genera economii de inputuri de până la 20% și o creștere a randamentului cu peste 30%.
Dar nicio tehnologie nu funcționează fără oameni pregătiți. De aceea, formarea de specialiști în informatică agricolă este o urgență națională”, au declarat Oana Mihai Florea, coordonator Grup legislație drone, și Matei Titianu, președintele Thinktank-ului Transformare Digitală.
Despre CFRAP este o asociație nonprofit și neguvernamentală a fermierilor din România cu 1.400 de firme membre. Obiectivul său principal este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.
Activitatea asociației este organizată pe proiecte, bazate pe nevoile fermierilor, aprobate de Consiliul Director și puse în practică de unitatea executivă a CFRAP. Proiectele vizează domeniile legislativ, fiscal, tehnologie și resurse umane și își propun să identifice soluții care să răspundă în mod real, concret, problemelor cu care se confruntă fermierii.
CFRAP lansează și derulează programe și proiecte concrete pe patru direcții strategice de acțiune: reprezentare, consiliere și consultanță, formare și leadership, informare și comunicare.
