Ecosistemul din Ardeal ce se profilează pe această direcție, conform strategiei elaborate de companiile PwC și Horvath, este Cluj-Napoca – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș.
România își propune să producă anual 153.000 tone de de hidrogen regenerabil și să reducă emisiile de dioxid de carbon (CO2) cu 2 milioane până în 2030, obiective esențiale pentru tranziția către o economie sustenabilă, se arată în Strategia Națională a Hidrogenului (SNH) 2023-2030 concepută de cele două rețele de consultanță.
Aceste măsuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial și de transport, aliniindu-se la obiectivele europene privind energia curată, susțin experții Horvath România și PwC România. SNH analizează potențialul de producție și consum a hidrogenului regenerabil, una dintre principalele opțiuni ale UE în strategiile de tranziție către o economie fără gaze cu efect de seră.
De unde provine hidrogenul regenerabil
Hidrogenul regenerabil este produs prin electroliza apei, utilizând energie electrică din surse regenerabile (precum energia solară, eoliană sau hidro), printr-un proces care nu generează emisii de CO2.
Potențialul de creștere economică, grație utilizării hidrogenului, va fi atins prin dezvoltarea unor industrii dificil de decarbonizat între care se numără producția de oțel și industria petrochimică (rafinarea petrolului, producția de îngrășăminte) și transportul greu, conform SNH. Unul dintre pașii importanți în această direcție va fi crearea „văilor de hidrogen” (hydrogen valleys).
Acestea vor conecta potențialul de producție la diverse centre industriale și de transport din proximitate. În cazul României, strategia a identificat cinci ecosisteme care se pot dezvolta în următoarele regiuni strategice: Cluj – Târgu Mureș – Sighișoara – Sibiu – Sebeș; Constanța – Medgidia – Călărași – Slobozia; Galați – Brăila – Tulcea; Craiova – Slatina – Târgu Jiu; Bucureşti – Ploieşti – Târgoviște – Pitești.
Cele patru obiective ale strategiei:
- Utilizarea hidrogenului regenerabil în industriile în care nu sunt posibile alte opțiuni (electrificarea) și în care înlocuirea combustibililor fosili cu hidrogen regenerabil are impact maxim pentru reducerea emisiilor
- Creșterea economică prin dezvoltarea industriilor hard-to-abate (greu de diminuat) și creșterea competitivității acestora. 48,7 kt/an de hidrogen regenerabil până în 2027 şi 152,9 kt/an până în 2030
- Dezvoltarea tehnologică și stimularea inovării prin investiții în cercetare şi inovare, pentru susținerea dezvoltării tehnologiilor din aria hidrogenului regenerabil și mobilizarea capitalului românesc în aceste domenii
- Integrarea hidrogenului în sectorul energetic, prin utilizarea soluțiilor Power-to-X (ce permit conversia, stocarea și utilizarea energiei electrice regenerabile) şi a mecanismelor de stocare pentru echilibrarea sistemului energetic
Hidrogenul regenerabil, folosit la oțelul „verde”
SNH propune utilizarea hidrogenului regenerabil pentru producția de oțel „verde”, reducerea emisiilor din industria chimică şi petrochimică şi dezvoltarea de soluții pentru transportul de marfă, transportul public şi aviație. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate”, unde electrificarea nu este fezabilă.
Planurile includ conectarea la European Hydrogen Backbone, rețeaua europeană de transport a hidrogenului, facilitând exportul şi integrarea pieței locale în lanțurile internaționale de aprovizionare. Vor fi promovate parteneriate internaționale pentru dezvoltarea pieței hidrogenului şi atragerea de investiții.
Luând în considerare potențialul de energie regenerabilă al României (factorii de capacitate medii pentru energia eoliană și solară), în condițiile actuale (orizont 2030), se estimează un cost mediu în termeni reali de producție al hidrogenului regenerabil situat în intervalul 3,6-5,4 euro/kg H2.
În costul hidrogenului regenerabil, ponderea cea mai mare o are cel al energiei electrice verzi (65%), urmat de cel operațional (16%) și de capital (14%), considerând un factor mediu de capacitate al electrolizoarelor de 40% (echivalent 3.530 ore funcționare la capacitate maximă).
Opțiune pentru securitatea energetică a României
„Hidrogenul reprezintă o oportunitate strategică pentru securitatea energetică a României: reducerea emisiilor de CO2 şi creşterea competitivității industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esențială în păstrarea competitivității economice a sectoarelor industriale care nu au alte opțiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt susținute de finanțări semnificative din fonduri europene dedicate”, a declarat Cătălin Stancu, Associated Senior Expert al Horvath România.
Până în 2050, strategia prevede eliminarea totală a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor rețele dedicate transportului gazelor curate şi utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport şi stocarea energiei.
Horvath este una dintre cele mai importante companii internaționale, independente, de consultanță în management și are 1.400 de angajați. Aceasta dispune de birouri în 10 țări, printre care și România, fiind membră a alianței Cordence Worldwide.
Uzină de hidrogen la Cluj
Municipalitatea clujeană și-a propus construirea unei uzine care să producă hidrogen – inclusiv din deșeuri – pentru trenul metropolitan sau termoficarea orașului. Obiectivul a fost anunțat la testele din oraș cu un autobuz Toyota cu pile de combustibil pe bază de hidrogen.
“Ne dorim să avem o flotă de astfel de autobuze în oraș, uzină de producere și stație de încărcare de hidrogen, alături de componenta electrică – nu se exclud. Vrem să producem energie pe bază de hidrogen la compania de termoficare și să avem rame de tren metropolitan tot pe baza acestui combustibil, cu finanțare pe Planul Național de Redresare și Reziliență.
Uzina și stația de încărcare sunt investițiile majore când vorbim despre hidrogen; autonomia unui asemenea autobuz e de 350 km, se încarcă în 10 minute, mai repede decât cel electric. Nu putem să facem uzina doar pentru autobuze, vrem să gândim, cu Universitatea Tehnică, un proiect pe hidrogen pentru termoficare, deșeuri”, a declarat edilul Emil Boc.
