Dacă Transilvania și Banatul au o infrastructură sportivă mai bine dezvoltată, Moldova este pe ultimul loc în țară, potrivit studiului IRES prezentat la Sports Festival Cluj.
Barometrul Sportului în România (BSR) a fost lansat în deschiderea sesiunilor Sports Talks 2025. Aproape jumătate dintre români nu fac niciun tip de activitate fizică, iar odată cu înaintarea în vârstă, motivația scade drastic, atestă studiul Institutului Român pentru Evaluare și Strategie.
Un procent ridicat de persoane care nu fac niciun fel de activitate fizică se remarcă între 36 și 50 de ani. Ei spun că nu au timp pentru aceste activități, iar despre ceilalți, că nu au voință. În premieră, o cercetare oferă o imagine actualizată despre practicarea sportului în România, oferind informații detaliate despre activitatea fizică, motivațiile și barierele ce influențează comportamentele populației.
Analiza cuprinde cinci capitole: obiceiurile românilor de practicare a mișcării și a sportului; percepții, motivații față de sport și stilul de viață sănătos; bariere în practicarea activităților fizice; accesibilitatea practicării sportului în România; percepții și atitudini privind promovarea mișcării și a stilului de viață sănătos.
Ce fitness se practică în România:
- Antrenamente cu greutăți 78%
- Cu propria greutate 31%
- Yoga, pilates 16%
- High Intensity Interval Training 10%
- Aerobic 9%
- Cycling 8%
Acces restrictiv la sport lângă locuințe
Datele arată că accesibilitatea sportului în România este inegală, fiind dependentă de urbanizare, educație și venituri. Percepția lipsei de infrastructură și evenimente sportive este generalizată, dar mai accentuată în mediul rural și în rândul categoriilor vulnerabile.
Regiunile Banat și Transilvania au scoruri mai bune în activitate generală și participare la sport, similar cu Sud, București și Dobrogea, în schimb Moldova are o frecvență mai scăzută a activităților (cu excepția mersului pe bicicletă și a antrenamentelor acasă). În mediul urban există un acces mai facil la facilități și infrastructură, cel rural având scoruri mai mici în frecvența activității și varietatea sporturilor.
Transilvania, Banat, Sud, București și Dobrogea (63%) dețin o infrastructură sportivă mai bine dezvoltată. Accesul la terenuri de sport, săli de fitness sau piste de alergare în proximitatea locuinței (15–20 minute) este limitat. Doar jumătate dintre respondenți confirmă existența unor astfel de facilități. Frecvența organizării de evenimente sportive este percepută ca scăzută, mai ales în zonele rurale sau orașe mici.
“Sunt clujean și fac sport aici de 40 de ani. În această zonă veneam mai demult la atletism, la stadion, apoi făceam baie – acum ștrandul municipal este închis. Mai departe mergeam pe malul Someșului, intram în parcul sportiv fără a fi taxat și aveam acces la terenurile de sport. Urma Parcul Rozelor, unde aveai posibilitatea de a face mișcare.
La Clubul Transilvania aveai un parc de 5 ha, al doilea al orașului, era și Parcul Feroviarilor. Acum și ștrandul din cartierul Grigorescu este închis. La Cluj, ca și la București, o serie de baze sportive publice au intrat pe mâna unor privați, altele au fost abandonate sau părăsite.
Ideea este cum oferim cât mai multă infrastructură publică având acces general și gratuit, așa cum aici avem baze sportive deocamdată în două cartiere, Gheorgheni și Mănăștur; însă lucrurile nu s-au întâmplat de la sine, decât prin presiunea civică pusă pe autorități”, a observat Adrian Dohotaru, președintele Asociației Societate Organizată Sustenabilă.
Concluziile BSR:
- 32% dintre români declară că nu fac deloc sport, iar 28% spun că practică activități sportive de cel puțin 5 ori pe săptămână.
- Fotbalul este cel mai practicat sport în România: 52% dintre cei care practică un sport în mod regulat îl aleg.
- Principalele bariere invocate sunt lipsa timpului și starea precară de sănătate.
- Mulți români evită să facă sport în spații publice din cauza rușinii sau a temerii de a fi judecați în funcție de aspectul fizic sau modul în care fac exercițiile.
- Doar 1 din 10 români are un abonament la sală.
- 68% dintre respondenți și-ar fi dorit să facă mai multă mișcare în ultimul an.
- 78% dintre români cred că sportul și stilul de viață sănătos sunt prea puțin promovate în România.
Avem cel mai mare sedentarism din UE
“Promovarea activității fizice și a sportului reprezintă o componentă esențială a politicilor publice moderne, orientate spre sănătatea populației și coeziunea socială. Într-un context european în care sedentarismul este recunoscut ca factor major de risc pentru sănătatea publică, România are nevoie de date solide și recurente despre obiceiurile și percepțiile legate de mișcare și stil de viață activ.
Până acum, datele disponibile erau fragmentare și rare. Eurobarometrul Sport și Activitate Fizică (ultimul fiind publicat în 2022) plasează România în rândul țărilor cu cele mai ridicate procente de sedentarism din UE, dar nu oferă detalii despre motivațiile, barierele sau atitudinile populației față de sport.
Alte cercetări realizate de Ministerul Sportului sau de instituții de sănătate publică vizează mai ales infrastructura sau date de ordin medical, dar nu investighează percepțiile, comportamentele, motivațiile care stimulează practicarea activității fizice ori barierele ori factorii care îi împiedică pe oameni să facă mișcare”, conform IRES.
Persoanele cu copii în gospodărie:
- Se mișcă mai puțin intens, dar mențin un minim funcțional de activitate fizică.
- Percep mai bine accesul și resursele pentru sport datorită rutinei familiale și infrastructurii dedicate copiilor.
- Nu sunt mai motivate de promovarea publică a sportului și nu investesc mai mult în sportul comercial (abonamente, echipamente).
- Aceste familii pot fi un segment strategic în politicile publice de promovare a sportului, prin măsuri care să vizeze sportul de familie, facilități mixte și programe comunitare.
Bază pentru viitoarele investiții din sport
”BSR își propune să fie un instrument de informare și conștientizare care să ofere o imagine clară și multidimensională asupra modului în care românii percep și practică sportul, dincolo de clișee și discursuri generale. Acesta vrea să genereze o dezbatere publică realistă cu privire la nevoia dezvoltării sportului ca fenomen social și de sănătate publică, nu doar din perspectiva performanței.
Nu în ultimul rând, de a furniza date solide pentru politici publice mai bune și mai incluzive în domeniul sportului și stilului de viață sănătos. Sports Festival este cadrul cel mai nimerit pentru a începe această dezbatere necesară pentru viitorul societății noastre”, susține cercetătorul sociolog al IRES Bianca Dobre, coordonatorul studiului.
“Sports Festival e mai mult decât un eveniment, fiind o platformă care își asumă activ misiunea de a schimba relația românilor cu sportul și ideea de mișcare. Vrem ca sportul să fie perceput nu doar ca un mijloc pentru sănătate, ci ca o resursă esențială pentru încredere, apartenență, reziliență și educație.
Este motivul pentru care investim constant în Urban Playfield, caravana care transformă piețele orașelor în spații de joacă, sau Transylvania Open, turneul internațional ce aduce la Cluj excelența sportivă. BSR e încă un pas necesar pentru a înțelege real percepțiile, fricile și barierele din calea mișcării și pentru a construi împreună o cultură sportivă sustenabilă”, a spus Mirel Alexa, director executiv al Sports Festival.
Ce arată barometrul:
- Rușinea este un obstacol real, mai ales pentru femei și categorii vulnerabile.
- Sportul este perceput, de multe ori, ca un lux inaccesibil.
- Sportul este asociat aproape exclusiv cu sănătatea, prea puțin cu beneficiile sociale sau de comunitate.
„O politică sportivă eficientă trebuie să fie construită pornind de la aceste realități. BSR vine în sprijinul acestui demers, oferind o bază solidă pentru decidenți, profesioniști și liderii din domeniul sănătății publice, sport și educație”, conform IRES.
BSR a fost realizat de IRES în aprilie-mai, prin chestionar telefonic, pe un eșantion reprezentativ național de 1.085 de persoane adulte. Marja de eroare este de ±3%. Studiul face parte din programul de responsabilitate socială al Sports Festival.
Inițiatorii își doresc ca BSR să devină un proiect anual de referință pentru înțelegerea relației dintre populație și activitatea fizică. Prin actualizare constantă, studiul va contribui la politici publice mai bine fundamentate, campanii de promovare mai eficiente și investiții mai relevante în infrastructura sportivă din România.
Deficiențe și soluții
- Inechitatea în accesul la sport este profund influențată de educație, venit, vârstă și gen, dar și de infrastructura disponibilă regional și urban-rural.
- Sportul comercializat (abonamente, echipamente) este un lux pentru mulți români și nu poate constitui baza unei politici publice incluzive.
- Tinerii educați și urbani sunt deschiși consumului sportiv și pot fi targetați eficient de campanii private sau publice.
- Categoriile vulnerabile (vârstnici, pensionari, persoane care locuiesc în rural) sunt excluse aproape complet din logica „consumului sportiv”; pentru acestea sunt necesare politici gratuite, accesibile și comunitare.
- Categoria 36-50 ani, cea între deschidere și excludere din perspectiva comunicării, ar avea cel mai mult de câștigat din participarea la activități sportive (din perspectiva sănătății și disponibilității socio-economice) și poate fi convinsă prin atragerea copiilor acestora.
La discuții cu fotbaliști de top
Sports Festival Cluj a debutat în 12 iunie, cu mii de participanți prezenți la activități sportive, sesiuni inspiraționale și momente speciale de spectacol la scenă. BSR a fost prezentat în cadrul sesiunilor Sport Talks care aduc în fața publicului numeroase personalități din lumea sportivă sau în legătură cu aceasta.
Printre invitații de la Sport Talks se numără Wesley Sneijder, Marco Materazzi, Kevin Kuranyi, Javier Martinez Garcia, Torsten Smolcic, Sacha Dragic, Nneka și Chike Onyejekwe, Doina Melinte, Camelia Potec, Răzvan Raț, Radu Constantea, Patrick Ciorcilă, Eduard Novak, Tiberiu Ușeriu.
În 13 iunie, 3.500 de sportivi din toate disciplinele vor fi angrenați într-o paradă a pasiunii pentru mișcare. Participanții vor defila din Parcul Central până pe platoul Cluj Arena, unde se vor opri în fața scenei de festival. Cel mai mare eveniment multisportiv din România dedicat sportului de masă are loc, în perioada 12-15 iunie, la Cluj-Napoca.
Evenimentul se desfășoară în zona platoului Cluj Arena, Aleea Stadionului, Radisson Garden, Parcul Central, părculețul de copii și Parcul Iuliu Hațieganu. 25 de sporturi pot fi testate gratuit în zonele amenajate din Aleea Stadionului, Parcul Central și platoul Cluj Arena, sub îndrumarea antrenorilor și sportivilor din cluburi locale. Concertele din cadrul festivalului sunt susținute de Irina Rimes, Voltaj, Dirty Nano.
