Organizația cere implicarea autorităților, companiilor și populației ca să preia surplusul de alimente și să îl direcționeze spre persoane aflate în nevoie.
România ocupă locul 2 în UE la risc de sărăcie și excluziune socială, potrivit celor mai recente date Eurostat publicate în perioada mai-iunie 2025, constată Banca Regională pentru Alimente Cluj (BRAC). Țara noastră se află pe locul 3 la procentul copiilor aflați în risc de sărăcie – 41,5% trăiesc în condiții vulnerabile și pe locul 2 în UE și la tinerii în lipsuri materiale și sociale severe, arată un raport din iunie 2025.
BRAC trage un semnal de alarmă și cere implicare concretă: din partea autorităților, companiilor, organizațiilor și a fiecăruia dintre noi. Cu o activitate zilnică în teren, banca preia surplusul de alimente de la agenți economici și îl direcționează spre persoane aflate în nevoie – copii, familii, vârstnici, tineri.
„Noi, băncile pentru alimente, facem tot ce putem să salvăm cât mai multe produse de la risipă și să le ducem la cei care au nevoie de ele. Dar realitatea este că, oricât de mult am salva, problema sărăciei și a excluziunii sociale nu se rezolvă doar cu intervenții punctuale.
E nevoie de politici publice mai bine coordonate, soluții integrate, prevenție, investiții în educație, sănătate și sprijin. Ne luptăm zilnic cu efectele, dar simțim că fără soluții la cauze profunde, România va rămâne, din păcate, în acest clasament”, spune vicepreședintele executiv al BRAC, Andreea Bobiș.
Sărăcia în cifre și în viața reală
„Probabil cel mai trist este faptul că articolele, cifrele și vorbele sunt departe de a transmite realitatea din teren. Copilul desculț și cu mâinile murdare care a mers la culcare flămând, o familie care trebuie să aleagă între masă caldă pentru copii și plata facturilor, un vârstnic care nu mai rămâne cu bani de mâncare după plata tratamentelor. Sărăcia este și lipsa siguranței zilei de mâine”, spune Bobiș.
Deși România a coborât de pe locul 1 la risc de sărăcie în UE din 2023, îmbunătățirea este minimă. Printre cauzele identificate de specialiștii BRAC se numără inflația ridicată (cea mai mare din UE), care afectează direct familiile vulnerabile; venituri scăzute – România este printre ultimele locuri în UE la salarii; lipsa oportunităților de muncă (cea mai mică rată a posturilor vacante din UE), infrastructură slabă pentru sprijin social și redistribuire de resurse.
Paradoxul risipei: avem mâncare, dar o aruncăm
Românii aruncă anual milioane de tone de mâncare, în timp ce copii și adulți merg la culcare flămânzi. BRAC preia zilnic alimente în surplus – încă bune pentru consum – de la retaileri, producători, procesatori și distribuitori. Le sortează în depozitul din Turda și le livrează rapid prin rețeaua de organizații partenere din județele Cluj, Alba, Bistrița-Năsăud și Sibiu.
În 2024, în cele patru județe gestionate de BRAC au fost colectate și distribuite 1.483 de tone de alimente, echivalentul a 2,9 milioane porții de mâncare, spre 148 de ONG-uri care sprijină persoane vulnerabile. La nivel național, e vorba despre 9.000 de tone. „Transformăm surplusul în sprijin, dar este esențial ca fiecare verigă să-și joace rolul: companiile să doneze, autoritățile să sprijine, oamenii să conștientizeze și să contribuie”, spune oficialul BRAC.
Ce poate face populația
- Reducerea risipei alimentare: cumpărăm responsabil, folosim eficient, nu aruncăm mâncarea.
- Donarea alimentelor neutilizate sau a surplusului.
- Susținerea inițiativelor care ajung în comunități vulnerabile – prin donații sau voluntariat.
- Promovarea acestor cauze în cercul de prieteni și familie – pentru a le scoate din umbră.
„Ne dorim ca oamenii să nu rămână cu un sentiment de neputință, ci să știe că există soluții concrete. Putem reduce risipa alimentară, putem dona, putem sprijini ONG-urile care distribuie alimente. Pentru companii, mesajul e clar: priviți surplusul alimentar nu ca pe o problemă de gestiune, ci ca pe o resursă valoroasă care poate face o diferență reală în viața unor oameni aflați în risc de sărăcie”, afirmă Bobiș.
Ce pot face companiile
Este esențială cunoașterea legislației și colaborarea cu băncile pentru alimente. Potrivit Codului Fiscal, donațiile de produse alimentare sunt deductibile, iar BRAC oferă sprijin logistic, juridic și operațional pentru întregul proces. Companiile pot completa formularul 177 și redirecționa 20% din impozitul pe profit sau venit către organizații care combat sărăcia.
Federația Băncilor pentru Alimente din România cuprinde nouă bănci regionale în București, Cluj, Roman, Oradea, Brașov, Timișoara, Constanța, Craiova, Galați. Aceasta este o mare rețea națională de solidaritate la dispoziția societății, organizațiilor caritabile și a celor mai vulnerabili, o punte între existența surplusului de alimente și cei care au mai multă nevoie de hrană.
