Daniel David consideră că România are unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, însă impactul acestuia nu este clar demonstrat.
“Creșterea spectaculoasă a burselor în educație din ultimii ani nu poate să fie susținută. A fost o intenție bună, dar este nesustenabilă. Avem unul din cele mai generoase sisteme europene de burse, fără să fim una din forțele economice ale lumii sau să avem un impact clar demonstrat pe tot sistemul actual de burse.
Mai ales acum în criză, nu ne mai permitem financiar acest sistem. Cheltuielile anuale cu aceste burse sunt acum spre 7 miliarde lei, aproape un sfert din deficitul pentru care întoarcem țara pe dos și peste tot bugetul cercetării – dezvoltării – inovării (CDI) din țară”, consideră ministrul.
Mărirea burselor, „după buget”
El susține ca “măsuri raționale și decente” păstrarea a numai două categorii de burse. “Bursele sociale, pentru a asigura incluziune, unde păstrăm și bursele pentru mame minore, în aceeași logică. Bursele de merit, până la maximum 15% dintr-o clasă, cu condiția unei note minime de 9,00. După reorganizarea olimpiadelor / concursurilor, voi crește premiile obținute pentru câștigători.
Bursele se vor acorda doar pentru timpul în care elevii se află la școală, adică în procesul educațional. Acolo unde legea obligă să ne raportăm la salariul minim pe economie, o vom face la salariul net, nu brut, în condițiile în care bursele nu se impozitează. Bursele sociale vor trebui să fie acordate prin instituțiile autorităților locale de asistență socială, după o metodologie inițiată de Ministerul Educației și Cercetării.
În acest fel, definim corect „incluziunea” și „meritul”, fără să le distorsionăm sensurile corecte. Copiii care au nevoie vor fi protejați prin burse sociale, iar cei care sunt foarte performanți vor fi susținuți atât cât ne permitem acum. Odată ce facem aceste reorganizări raționale și decente, sunt convins că scontata mărire treptată a bugetului în anii care vin va aduce resurse suplimentare”, afirmă David.
Renunță la un sfert din salariu
“Pe termen imediat, nu avem oameni de disponibilizat în educație-cercetare. Nu vom opri contracte de muncă în vigoare și nu vom modifica salarii. Pe termen mediu, în legea salarizării unitare trebuie ca punctul de start în salarizarea în educație sa fie salariul mediu brut pentru debutant, iar poziția de cercetător științific să fie tratate similar cu cea de conferențiar.
Pe termen lung, trebuie să țintim atingerea, cel târziu până în 2030, a 1% din produsul intern brut pentru CDI și a 15% din bugetul general consolidat (pe cheltuieli) pentru educație. Fără să mă plâng sau să dramatizez, nu am căutat poziția de ministru, am venit cu un angajament pentru un mandat, lăsând lucruri dragi și importante la Cluj-Napoca, invitat fiind să ajut într-o situație complicată pentru țară.
Așadar, la sfârșitul primului mandat îmi doream și eram pregătit să revin la Cluj. Acest al doilea mandat a venit tot necăutat, ca o datorie legată de faptul că noua coaliție a asumat raportul „QX” ca reformă majoră în educație-cercetare și, evident, ca autor, probabil că sunt cel mai indicat să-l implementez.
Ca în primul mandat, m-am simțit obligat să contribui la înfruntarea crizei prin care trece țara și, în plus, am văzut acum și o fereastră de oportunitate rară de normalizare a unor lucruri care trenează de prea mult timp în sistemul nostru de educație-cercetare.
Deoarece nu pot eu compensa efectele crizei în educație-cercetare, voi renunța lunar la 25% din salariul meu de la minister pentru a redirecționa banii spre două burse de merit și șapte sociale (o să caut formula legală)”, a spus ministrul.
Acesta a anunțat că va prezenta, în 26 iunie, un calendar al reformelor din raportul său intitulat “QX”, care va putea fi apoi examinat periodic, sub aspectul respectării angajamentelor.
