Dr. Ralf Heinen, “primarul cu papion”, ne-a explicat, într-un interviu în exclusivitate mijlocit de Clubul Oamenilor de Afaceri Germani DWNT, relația sa privilegiată cu orașul din Ardeal, dar și despre șansa Clujului de a se impune pe piața vest-europeană.
Cum vi se par Cluj-Napoca, România, în contextul acestor crize economice și politice? Care este părerea dvs. în privința schimbărilor prin care trece lumea?
Clujul și România sunt foarte dinamice și reziliente. În ciuda crizelor globale, orașul continuă să demonstreze o creștere economică și o vitalitate culturală impresionante. La nivel global, suntem martorii unei perioade de transformare marcată de schimbări economice și sociale, tensiuni geopolitice. Aceste provocări oferă, de asemenea, oportunități pentru inovare și colaborare.
Sunteți optimist sau mai degrabă credeți că ne așteaptă vremuri întunecate?
Aș zice că sunt un optimist prudent. Deși ne confruntăm cu provocări incontestabile, prin cooperare, inovare și înțelegere reciprocă putem depăși aceste dificultăți și să creăm un viitor mai durabil și incluziv.
Vedeți companiile românești drept parteneri viabili pentru afacerile germane?
Absolut. Companiile de aici sunt din ce în ce mai recunoscute pentru profesionalism, inovație și flexibilitate. Legăturile dintre întreprinderile germane și cele românești sunt puternice și în creștere, în special în sectoare precum tehnologia informației (IT), auto și servicii.
Administrația publică din România acomodează bine companiile germane?
Din punctul meu de vedere, administrațiile românești au făcut pași mari în sprijinirea întreprinderilor și afacerilor străine, inclusiv a celor germane. Desigur, există întotdeauna loc pentru îmbunătățire, însă deschiderea generală și cooperarea sunt clar vizibile.
Magnet pentru investitori
Vizitați România de ceva vreme. Cluj-Napoca și Köln sunt orașe înfrățite de mult timp, iar relațiile administrative, culturale, economice, sociale – din ce în ce mai puternice, deși au trecut prin provocări. Ați văzut evoluția Clujului, a Transilvaniei. Care sunt punctele economice forte ale Clujului?
Cluj-Napoca a devenit un hub economic vibrant, în special în sectoarele IT și tech. Prezența profesioniștilor cu înaltă calificare, a universităților de prestigiu și a startup-urilor inovatoare creează un ecosistem ideal pentru o creștere economică durabilă.
Cum percepeți dezvoltarea economică a Clujului în ultimii ani?
Dezvoltarea economică a orașului a fost remarcabilă. Acesta a devenit din ce în ce mai mult un magnet pentru investitori, talente și afaceri nu numai din România, ci și din întreaga Europă.
Clujul cum este văzut la Köln? De ce ar investi cineva într-o afacere aici? Ați încuraja o companie să facă acest lucru și în ce sector?
Cluj-Napoca este privit ca un oraș în creștere și inovator, cu o economie dinamică. În calitate de primar al orașului Köln, salut în mod firesc investițiile în orașul meu natal. Cu toate acestea, atunci când sunt întrebat în mod specific despre orașul nostru partener, Cluj-Napoca, aș recomanda să se investească acolo – în special în sectoarele IT, auto și industrii creative.
Cât de competitiv economic este Clujul în zona Europei de Est?
Foarte competitiv, în special în domeniile inovației digitale, cercetare și startup-uri. Mixul său de talente, infrastructură și parteneriate internaționale îl poziționează ca un hub de top în regiune.
Cum l-ați compara cu alte orașe europene în termeni de dezvoltare și atractivitate?
Poate concura cu ușurință cu alte orașe europene de mărime medie. Combinația sa combinație de bogăție culturală, dinamism economic și trăinicie îl face foarte atractiv.
Cine este Ralf Heinen
Actualul primar al Kölnului s-a născut în 1963, este căsătorit și are două fiice. Este ca pregătire profesor specializat în științe și tehnologia informației. Pe lângă activitatea sa de primar, e președinte al Comitetului pentru Bunăstarea Tinerilor și membru al Comitetului Digital, fiind activ în comitetele de cooperare pentru înfrățirea orașelor și crearea de rețele europene. Ralf Heinen activează în mai multe organizații, sindicate și fundații și se concentrează pe bunăstarea tinerilor, digitalizare, cooperare internațională și justiție socială.
Potențial turistic: cultură, natură și city break-uri
Ce ar trebui să facă pentru a atrage mai mulți turiști germani?
Ar putea promova patrimoniul său cultural, festivalurile și împrejurimile naturale frumoase înconjurătoare. Consolidarea legăturilor cu operatorii de turism germani și creșterea conștientizarea atracțiilor unice ale regiunii ar fi de ajutor.
Cât de cunoscut este Clujul în Germania ca destinație de călătorie?
Este din ce în ce mai cunoscut, în special în rândul celor interesați de turismul cultural, de natură și city break-uri. Cu toate acestea, există încă potențial pentru a-și crește profilul turistic.
Cum percepeți dezvoltarea urbană și administrația publică din Cluj comparativ cu cea a orașelor din Germania?
Dezvoltarea urbană a Clujului este impresionantă, cu investiții semnificative în infrastructură și servicii publice. Există un accent clar pe modernizare și sustenabilitate.
“Aș vrea cartiere mai dinamice”
Există strategii de guvernare, politici urbane din Köln pe care le-am putea adopta?
În Köln am dobândit o experiență valoroasă în ceea ce privește utilizarea interimară creativă a spațiilor urbane. Proiecte precum „Jack in the Box” sau inițiativele culturale în districtul Ehrenfeld – un cartier vibrant și creativ – demonstrează modul în care spațiile temporar disponibile sau zone subutilizate pot declanșa o nouă energie pentru dezvoltarea urbană și urbană. Astfel de abordări ar putea fi o sursă de inspirație și pentru Cluj, contribuind la cartierele mai dinamice, care să deblocheze potențialul cultural și social.
Vedeți oportunități de colaborare între Köln și Cluj-Napoca în ceea ce privește administrația publică sau dezvoltarea urbană?
Da, în special în domenii precum tehnologiile orașelor inteligente, schimburile culturale și programele de programe de implicare a tinerilor.
Cum ați descrie reputația clujenilor în Germania, ca forță de muncă?
La noi, Clujul este deosebit de bine văzut printre cei familiarizați cu sectoarele sectoarele IT și academic. Există o conștientizare crescândă a forței de muncă înalt calificate, motivată, în special în cadrul industriilor și instituțiilor care deja colaborează cu parteneri din Cluj. În general, impresia este foarte pozitivă: Clujul este văzut din ce în ce mai mult ca un loc al inovației și al talentului.
Ar putea deveni Clujul o punte culturală mai puternică între România și Germania? Care este modalitatea corectă de a face acest lucru?
Da, cu siguranță. Prin extinderea evenimentelor culturale, a schimburilor academice și a proiectelor comune între artiști și instituții, Clujul își poate consolida rolul de punte culturală.
Care este cuvântul dvs. preferat din limba română?
Acesta este „prietenie”. Surprinde perfect spiritul parteneriatului nostru între orașele înfrățite Köln și Cluj-Napoca.
O metropolă cu autoturisme, expoziții și turism
Orașul german din landul Renania de Nord-Westfalia, al patrulea ca mărime după Berlin, Hamburg și München, are aproape 1 milion de locuitori (4,3 milioane în regiune). Este condus de un Consiliu Orășenesc ales prin votul cetățenilor și de primarul general (Oberbürgermeister), prin vot direct. Economia se remarcă prin industria auto (Uzinele Ford) și chimică, comerț, servicii financiar-bancare, turism. Găzduiește târgurile internaționale Anuga – alimentar, Photokina – foto, Möbelmesse – mobilă, Art Cologne – artă modernă, IFMA – biciclete și motociclete, Kind & Jugend – articole pentru copii. Aici se produc faimoasa Original Eau de Cologne („apă de colonie”) și berea Kölsch. Orașul e renumit prin Carnavalul din Köln, cu marea paradă de Rosenmontag – care alegorice, muzică și costume originale. E un important nod feroviar, loc de întretăiere a cinci autostrăzi. Aeroportul Konrad Adenauer e cel mai important pentru companiile low-cost în Germania. Printre atracțiile turistice: Domul din Köln (pe lista UNESCO), Biserica Groß St. Martin sau Muzeul Ciocolatei.
Marius MUNTEANU GHIUR
Călin POENARU
Articol apărut în ediția aniversară Transilvania Business – 15 ani
