Desființarea ca personalitate juridică a unității de învățământ conduse de “directorul anului în România”, Vasile Benedek, și care a dat comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloș, pune sub semnul întrebării viitorul acestor licee de profil în țara noastră.
“Orice mișcă în direcția bună în țara asta trebuie desființat. Așa se pare, după decizia Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), care desființează cel mai vechi liceu și unicul liceu cu profil agricol din Sălaj. Nu există un ordin de ministru de comasare, dar ISJ Sălaj deja a emis o decizie.
Liceul Tehnologic Ioan Ossian (LTIO) din Șimleu Silvaniei se desființează, deși a fost reformat spectaculos de către actualul director, Vasile Benedek, care a făcut proiecte de 1 milion €, cumpărând utilaje pentru a învăța elevii tainele agriculturii moderne și meserii prin care să devină adevărați profesioniști.
LTIO are 550 de elevi, deficit de 4,4, promovabilitate la bacalaureat de 28%, finanțare din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), creștere cu două clase în acest an, școală de șoferi – doar aceasta este autorizată din oraș. Ce rost are pierderea personalității juridice? Numai ca să se desființeze o școală fondată în 1902.
Ce putem face pentru a stopa aceasta catastrofă? Mai continuă Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)? Mai fac contracte? Doar așa îl pot da afară pe cel care a fost desemnat ca directorul anului în România pentru inovare în 2023. Sunt foarte interesat ce părere are ministrul agriculturii, care a promis că nu vor fi desființate aceste licee”, constată Ferencz Kabai, expert în administrație publică.
Terenuri de zeci de hectare
El consideră că interesele administrației locale sunt de fapt terenurile și bunurile LTIO, dar și că ISJ Sălaj face un abuz, emițând această decizie în lipsa unui ordin de ministru. În consecință, susține că decizia este atacabilă.
“Sunt interese mari pentru terenurile din proprietatea liceului. Mă voi lupta ca acest liceu cu istorie să nu dispară și să înflorească. Chem alături de mine sălăjenii să susținem istoria noastră, dar și viitorul nostru. Inspectoratele școlare trebuie să fie desființate. Așa vom avea și noi bani pentru școli și educație cum trebuie.
A renunțat la mașină pentru drona liceului
George Leca, leadership coach și expert în optimizări de business, se raliază acestei mișcări. “Am avut onoarea să fiu „avocatul” lui Vasile Benedek în fața comisiei care l-a desemnat ca directorul anului pentru inovare. Am făcut-o cu toată inima, pentru că nu e doar un director de școală, ci un om care a demonstrat că pasiunea, curajul și sacrificiul personal pot schimba destine.
Și-a dorit o mașină, a strâns bani pentru ea, dar în loc să-și ia mașina visată a cumpărat o dronă agricolă pentru liceu. Vasile a format elevi ca piloți de drone agricole, a atras proiecte de peste 1 milion € și a transformat liceul agricol din Șimleu Silvaniei într-un model de educație modernă pentru agricultură, exact domeniul strategic de care România are nevoie pentru viitorul ei economic.
Acum ISJ Sălaj vrea să desființeze liceul printr-o decizie abuzivă, fără ordin de ministru, doar pentru că interesele legate de clădirile și terenurile liceului sunt mai mari decât interesul copiilor și al României. Asta nu e doar o nedreptate, este o crimă împotriva viitorului nostru.
Fac un apel direct către Ministerul Educației și ministrul Daniel David: nu lăsați lăcomia și calculele politice să închidă o școală care produce valoare reală pentru copii, pentru comunitate și pentru economia agricolă a României. Într-o țară în care ne plângem că educația nu pregătește tinerii pentru piața muncii, să desființezi singurul liceu agricol din județ, care funcționează, crește și inovează e o rușine națională.
Vasile Benedek este dovada vie că atunci când ai un om bun, pasionat și curajos la conducerea unei școli, educația se poate transforma. Nu putem să lăsăm acest exemplu să fie zdrobit de interese meschine! Chem pe toți cei care cred în istorie, agricultură modernă, copii și viitor să susțină LTIO. Aici nu e vorba doar de o școală – e vorba de ce fel de țară vrem să fim”.
În pericol permanent de desființare
Prezentatorul TV Florin Negruțiu, membru în juriul care l-a premiat pe directorul LTIO, sesiza încă de pe atunci că unitatea era în pericol de desființare. “Dl. Benedek e un om de la țară, obișnuit de mic să tragă. A fost fierar, potcovar, a crescut animale. Și-a dorit să învețe carte. A devenit profesor de filosofie și doctor în istorie.
A învățat pe propria piele că scopul educației e să nu lași niciun copil în urmă, așa încât a candidat pentru funcția de director al unui liceu “al rușinii”, cu 0% promovare la bac, pe care nu-l dorea nimeni și care urma să se desființeze. A cumpărat din banii lui o dronă agricolă și a creat specializarea de pilot de drone la Șimleu.
A renovat clădirile liceului. A înființat un laborator de alimentație publică și unul de agricultură. A făcut un muzeu al grâului românesc. Școala a devenit centru de perfecționare în domeniul agricol. Numărul de elevi s-a dublat în trei ani. Rata de promovare a ajuns de la 0 la 46%. Din liceu ies meseriași în domeniile agricol, auto, alimentație publică.
A creat parteneriate cu firme locale, de la ateliere auto, la ferme și patiserii. Este un liceu cu zero șomaj, toți copiii au un loc de muncă asigurat la absolvire. Dl. Benedek este doar unul dintre profesorii care m-au impresionat și care mi-au întărit convingerea că omul sfințește locul”.
Demersuri la ministrul agriculturii
„LTIO trebuie să rămână unitate de învățământ cu personalitate juridică. De peste 120 de ani, pregătește tineri în domeniul agriculturii și zootehniei. Nu este doar o școală, ci un reper al educației și tradiției sălăjene. Conform legii nr. 141/2025, liceele agricole cu peste 500 de elevi își păstrează personalitatea juridică.
Astăzi, liceul are peste 540 de elevi înscriși, iar din punct de vedere bugetar funcționează corect. Nu există, așadar, motive reale pentru o reorganizare. Am discutat și cu ministrul agriculturii, Florin Barbu, care a arătat sprijin pentru menținerea liceelor agricole și pentru continuarea misiunii acestora.
Nu putem lăsa ca o școală cu o tradiție de peste un secol să fie pusă în pericol de interese sau decizii pripite. Ca președinte al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, voi face toate demersurile necesare pentru ca LTIO să rămână unitate de învățământ cu personalitate juridică, școala care formează tineri pentru meseriile atât de necesare în agricultura județului nostru”, a informat deputatul Ionel Ciunt.
Polemici până peste granițe
Decizia publicată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) și ISJ Sălaj a stârnit o dezbatere la nivel național în rețelele sociale, ba chiar internațional, printre românii familiarizați cu alte sisteme de învățământ din Vestul Europei.
- “Întrebarea este ce fac primăria, consilierii locali pe care noi i-am ales. Cum să desființezi un liceu cu istorie, bază materială, programe de viitor și profesori serioși și dedicați?” – Ioan Pop
- “O rată de promovabilitate redusă are multe cauze – liceu aflat la periferie unde elevii provin din familii fără posibilități, unde aceștia trebuie sa lucreze alături de părinții lor și nu au timp sa învețe acasă” – Dănuț Paraiac
- „Să aduci de la 0% promovare la bacalaureat la 28% în cinci ani, dar mai ales să crești numărul liceenilor care, chiar și fără bac, își găsesc legal de muncă absolut toți este cea mai de succes poveste a învățământului românesc din ultimii ani. Omul ăsta a adus investiții in utilaje cu care elevii să facă practica agricolă pe bune, la nivel tehnologic actual, nu cu sapa. Scopul e să scoți profesioniști din liceu, că e legal să muncești și fără diploma de bac” – Lia Stoica
- “A fost un liceu bun. Se făcea multă practică la fermele aferente. Liceul avea profesori foarte buni și era bine cotat pe vremea mea. Ce se întâmplă, nu mai e nevoie de specialiști în agricultură?” – Maria Catană
- “În foarte multe orașe primăriile sunt harnice la desființarea liceelor tehnologice tocmai pentru baza lor materială, de obicei mult mai vastă decât a liceelor teoretice. Am pățit și la Târgu Mureș, pe vremea primarului Dorin Florea” – Mia Coros
- „Identică situația cu desființarea singurului liceu de silvicultură din nordul țării, aflat în Năsăud, Liceul Silvic Transilvania. care s-a unit cu liceul economic, pierzând astfel și entitatea juridică” – Gabriela Mureșan
- „Ceea ce nu se vede din depărtare: alternativa este abandonul școlar. Da, programele pentru liceele profesionale ar trebui adaptate la realitate. Dar nu, soluția nu e desființarea, adică lipsa educației” – Noemi Hegyi
“Eu cumpăr produse de la foști absolvenți, îmi repar masina la foști absolvenți, facem practica în fermele lor, am sărbătorit în restaurantele lor. Au mai schimbat și macazul, fiind votați ca primari. În Japonia nu a fost desființată o cursă pentru un elev. Fiecare elev are dreptul la educație. România are nevoie de educație agricolă” – Vasile Benedek, director LTIO
Contre pe promovabilitate
Alții însă aprobă desființarea LTIO ca personalitate juridică. “Un liceu cu promovabilitate de doar 28% nu ar trebui să existe. E rușinos așa ceva. Iar cele cu promovabilitate zero, anual, sunt peste 50 de licee la nivel național, adică mai mult de unul pe județ, unde nimeni niciodată nu ia bacul. La ce mai există liceul acela, care mai e scopul lui, dacă nimeni nu promovează? Sunt o fabrică de analfabeți și o gaură neagră la buget. Desființare imediat, fără nicio scuză”, îndeamnă Răzvan Anghel, din Londra.
“Pare un liceu dotat, cu proiecte foarte bune. Ca rezultat, doar o promovabilitate de 28%? Acest procent arată lipsa de eficiență și eficacitate a actului de învățământ. Liceul cheltuie enorm pentru 72% din elevi de care nu se prinde nimic educativ. Este o scurgere de fonduri și nu se regăsesc rezultate acceptabile nici în activitatea educativă.
Dacă sub conducerea anterioară a fost 0%, liceul trebuia demult să dispară. Liceul trebuie să asigure o bază acceptabilă de cunoștințe acumulate prin educație. Dacă nu are acest obiectiv, nu ar trebui să se mai numească liceu. Ar trebui încadrat la nivel mai scăzut, să spunem școală profesională, evident și cu un buget scăzut, pentru că în acest moment liceul reprezintă o pierdere financiară”, consideră Sandra Louise.
Liceul absorbant: „Suntem salvați”
Ramona Mădărăsan Rad, director adjunct al unității absorbante, Colegiul Tehnic Iuliu Maniu (CTIM), consideră drept normală decizia de comasare. “Nu are nimeni treabă cu profilurile agricole, cu tradiția și locația, acestea pot să crească în procent și sub o altă denumire.
Faptul că se oferă o forță în educația de calitate sub numele unui colegiu cu peste 1.000 de elevi și poate 100 de angajați este o ancoră spre dezvoltare. În momentul de față LTIO este preponderent agricol, dar nu înseamnă că aceste profiluri erau în siguranță cu o promovabilitate redusă.
Riscam, din cauza promovabilității, ca anul viitor școlar să nu mai avem dreptul la clase de liceu la învățământul postliceal și seral (în acest context chiar era o problemă cu locurile de muncă, foarte mulți profesori ar fi rămas fără slujbe), dar suntem salvați. Foarte puțină lume știe că, din cauza absenteismul, nu vom avea clasa de a XII-a liceu, ceea ce din nou înseamnă un dezastru în promovabilitatea la bacalaureat.
Proiectele PNRR prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale pot să fie îndeplinite atâta timp cât profilurile agricole vor fi salvate. Ele pot să crească în procent. Lucrurile nu sunt atât de simple pe cât par din exterior. Un titlu înșelător de directorul anului nu salvează realitatea din liceu.
Cu siguranță, sub noua formulă vom avea proiecte Erasmus, proiecte de dezvoltare, un internat de vis pentru elevi. Să nu fim prăpăstioși înainte de a analiza o situație reală, nu basme visate noaptea. Înainte de răzbunarea nechibzuită să analizăm în avantajul profesorilor și a elevilor”.
În acest an, niciunul dintre cei 6 candidați înscriși nu a promovat bacalaureatul la LTIO, media fiind de 3,72 la bac și de 2,37 la admitere. La celelalte unități similare din oraș, rata de promovare a celor 125 de candidați de la Liceul S. Bărnuțiu era de 95% (medie bac 8,03%, medie admitere 5,45), iar rata celor 45 de candidați de la CTIM, de 60% (medie bac 6,15, medie admitere 4,10).
ARACIP și ISJ Sălaj au precizat că în Șimleu Silvaniei vor avea loc mai multe comasări ale unităților de învățământ preuniversitar de stat, în contextul reorganizării propuse de Guvernul României, cele absorbite pierzându-și personalitatea juridică. Astfel, CTIM va îngloba LTIO, Grădinița 3 va prelua Grădinița 2, Școala Horea va absorbi Grădinița nr. 2 Pusta și Grădinița 4. Hotărârea Consiliului de Administrație al ISJ Sălaj arată că activitatea LTIO se va derula pe viitor în locația actuală de pe str. S. Bărnuțiu.
“Personalul didactic de la LTIO devine titular la CTIM începând cu 1 septembrie 2025”, “Transferul bazei materiale, cu excepția terenurilor și clădirilor aflate în domeniul public, de la LTIO – care își pierde statutul de unitate cu personalitate juridică, la CRIM – unitate cu personalitate juridică, entitate dodânditoare se face cu respectarea legislației în vigoare”, “Inventarul și arhiva LTIO se vor preda pe bază de proces verbal conducerii CTIM potrivit OMFP nr. 2861/2009 privind organizarea și inventarierea activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, până la 1 septembrie”, a transmis inspectorul școlar general, Gheorghe Bancea.
În municipiul Zalău, Liceul Ortodox Sf. Nicolae va integra Școala I. Maniu și Grădinița Licurici, Grădinița Căsuța cu Povești va absorbi Grădinița 4, iar Grădinița Voinicel va prelua Dumbrava Minunată. În orașul Cehu Silvaniei, Liceul Tehnologic G. Pop de Băsești va integra Grădinița Piticot, iar în Cehu Silvaniei, Liceul I. Agârbiceanu preia Grădinițele 2, 3 și Prichindel și Cuceu.
O unitate cu absolvenți celebri
Unitatea de învățământ din Șimleu a fost înființată, în 1902, ca prima Școală Inferioară de Agricultură din Transilvania. Sub conducerea profesorului Ioan Ossian — pedagog eminent și primul director, a devenit Liceul S. Bărnuțiu, primul românesc din zonă.
După diverse reforme, numele liceului a evoluat în Grupul Școlar Agricol și LTIO. Cei mai iluștri absolvenți au fost academicianul Florin Stănică, Daniel Buda – vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală din Parlamentul European, Dacian Cioloș – specializat aici în horticultură și viticultură, fost comisar european pentru agricultură și ex-premier al României.
Clădirea principală cuprinde 25 săli de clasă, 3 laboratoare IT, cabinet audio-video, sală festivă. Clădirea laboratoarelor include numeroase cabinete de specialitate, o bibliotecă având 21.700 volume. Campusul școlar cuprindea ferma didactică de 50 ha (teren arabil, sere, livezi, viță-de-vie, zootehnie, fânețe, pășune), cantină modernă, două cămine de 600 locuri, sală de sport.
Domeniile de pregătire erau veterinar, mecanică auto, turism alimentar, industria ospitalității, protecția plantelor, agricultură sustenabilă. Un proiect finalizat în 2023 a vizat modernizarea căminului cu 56 de camere, printr-o finanțare nerambursabilă de 8,5 milioane lei. Prin proiectul destinat promovării bacalaureatului, procentul, în perioada 2000-2022, creștea de la 0 la 46%.
Prin programul Erasmus+, profilul mecanic auto a participat la stagii practice la Wroclaw (Polonia). Din 2019, LTIO a beneficiat de finanțare de la MADR pentru investiții în infrastructură agricolă, internat, utilaje. Fostul deputat Alin Prunean propunea ca LTIO să devină un centru regional de formare profesională agricolă în Transilvania, valorificând facilitățile generoase ale campusului și apropierea de Universitatea de Științe Agricole Cluj.
„Indicatorul relevant e angajabilitatea”
„Zilele acestea se întâmplă multe și nu foarte bune și pe subiectul licee agricole. LTIO a aflat “peste noapte”, de la ISJ Sălaj, că este comasat și își pierde personalitatea juridică, deși avea peste 500 de elevi și chiar dacă liceele agricole își păstrează această personalitate, conform procedurii Ministerului Educației.
Până la soluționarea – în sens pozitiv, sperăm – a speței de către autoritățile competente, ne oprim deocamdată asupra subiect discutat în spațiul public zilele acestea, dar care pare a nu fi foarte bine înțeles: de ce nivelul de promovabilitate la bac nu este un indicator corect pentru învățământul profesional și tehnic.
Pentru rutele profesionale (ÎPT), indicatorul relevant nu este rata la bac în forma actuală, ci certificarea competențelor și angajabilitatea. Misiunea ÎPT este inserția pe piața muncii a tinerilor care învață o meserie, validată prin examenul de certificare. De aceea angajabilitatea și certificarea sunt indicatorii centrali, nu rata la bac, un examen general-academic”, potrivit Centrului Român de Politici Europene (CRPE).
„Conform noii legi a educației, bacalaureatul în noua formulă (inclusiv pentru filiera tehnologică) se aplică începând cu generația intrată în clasa a IX-a în 2025–2026. Deci primul examen în noul format este în 2030.
Până atunci, utilizarea ratei la bac ca indicator-cheie pentru liceele tehnologice distorsionează evaluarea școlilor cu rută profesională și subminează rolul lor esențial de a furniza forță de muncă calificată în sectoare cheie ale economiei – cum este agricultura.
Dar ce arde cel mai tare pe tema licee agricole este dispariția finanțării dedicate acestora din PNRR. Linia I7, cu o alocare de 43,6 milioane €, care susține investiții absolut esențiale pentru calitatea educației agricole, care se vor repercuta în ce vom pune noi toți pe masă în viitor ( plus formarea profesorilor de specialitate) a fost eliminată din PNRR.
De ce este o eroare:
- Proiectele sunt fezabile în fereastra PNRR. Dintr-o centralizare rapidă a statusului a 41 de licee, 100% indică finalizare până în august 2026; 95% au proiectele deja demarate; 24% au cheltuieli proprii angajate; 44% au proceduri/licitații în derulare.
- Întârzierile nu aparțin liceelor. Contractarea s-a deplasat în timp (majoritatea intrând în proceduri abia în februarie-martie 2025), iar instrucțiunile au venit recent. A acuza școlile de lipsă de performanță e complet injust.
- Natura investițiilor permite finalizarea rapidă. Sunt preponderent dotări (echipamente de practică, utilaje mici, software, mobilier) și lucrări de mică anvergură (ferme didactice, microsere, eficiență energetică), care se pot închide în 6-10 luni, deci până în august 2026.
- Echitate și încredere legitimă. În 2023 liceele agricole nu au fost eligibile pe liniile generale de dotare din PNRR (excepție – SmartLab), fiind direcționate exclusiv către I7. Tăierea acum a I7 creează inechitate vizavi de restul școlilor din România.
Am înaintat toate aceste argumente către Ministerul Educației și Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene, sperăm să se reconsidere această decizie”, conform CRPE.
