Fermierii bănățeni speriați de secetă ar putea să nu mai însămânțeze rapiță

”Și anul trecut eram pe punctul de-a nu mai semăna rapiță, dar până la urmă ploaia a venit. Anul acesta, din nou, văd ca pe o posibilitate tot mai mare să nu seamăn una din cele mai rentabile culturi agricole” spune Alexander Degianski de la Forest and Biomass.

La ora aceasta, în Banat, avem un deficit hidric enorm, avem doar 100 l/m² căzuți in ulitmele 120 de zile, iar prognoza nu e îmbucurătoare. Desigur, dacă veneau 20 l/m² cum arată prognoza într-o perioadă de secetă moderată, cu ceva rezerve în sol, se putea semăna deja rapița. Problema e că 20 l/m² acum vor dispărea în maxim 2 zile, rapița va încolți, iar dacă altă apă nu vede curând s-ar putea să nu mai rămână nimic din ea.

„Eu mi-am făcut treaba, 1000 ha sunt pregătite de semănat, sămânța e în hală, îngrășămintele sunt pe stoc, doar apă să vină!” spune Degianski.

Și cei de la Banat Agri Grup spun că se confruntă cu lipsa apei pentru irigații și că, mai mult, în unele zone unde au acvaculturi în vecinătate, apa este prioritară pentru acvacultură, așa că plantele rămân răpuse de arșiță.

Ștefan Muscă spune că de 21 de ani tot cere guvernanților să fie folosită apa Dunării la irigații, dar nu este nimeni să-l audă.

Copernicus, sistemul de măsurători al UE indică cel mai ridicat nivel de secetă din anul 2012, de când se fac aceste tipuri de măsurători.

Ministrul Florin Barbu s-a întâlnit cu fermierii din Nădlac și le-a transmis că ministerul Agriculturii va evalua pagubele și va solicita Comisiei Europene un ajutor de urgență, în contextul în care, în lipsa irigațiilor, unele culturi din vestul țării sunt deja compromise 100%.

“Eu îi îndemn să facă procesele verbale de calamități și sigur, așa cum am făcut și anul trecut, am obținut fonduri de la Comisia Europeană pe partea de secetă. Aceeași responsabilitate trebuie să o avem și anul acesta, să se constituie la nivelul prefecturilor, să se facă acele procese verbale de calamități. Așteptăm evaluarea pagubelor și bineînțeles voi merge la Comisia Europeană și sunt convins – așа cum am fãcut și sunt în plină negociere pe partea de îngheț, în pomicultură și viticultură, unde avem afectate 17.000 de hectare – am solicitat de la Comisia Europeană un sprijin de 3.000 de euro pe hectar”, spune Florin Barbu citat de Radio Timișioara.