Printre județele cu cei mai puțini salariați care trebuie concediați din administrația publică se numără Bistrița-Năsăud, Cluj și Bihor.
“Primăriile ar trebui să fie spre folosul cetățenilor și sper că a venit în sfârșit momentul cheltuirii cu chibzuință a banului public. Sălajul are printre cei mai mulți bugetari raportat la numărul de locuitori. Acest lucru se vede și în numărul angajaților din primăriile județului. De altfel, la o aplicare a propuneriilor guvernului Ilie Bolojan, Sălajul ar fi județul care ar pierde cei mai mulți angajați din primării”, constată fostul consilier județean Nicolae Olar.
El a calculat ce s-ar întâmpla cu posturile din unitățile administrativ teritoriale (UAT) din Sălaj dacă se aplică reducerea propusă de Guvernul României: 2.328 posturi aprobate, 1.623 ocupate și 1.448 după reducere. Reducerea posturilor ocupate se ridică la 260 (minus 16%), numărul UAT-urilor afectate fiind de 56 (90%).
Zalăul și Crasna, cele mai afectate
„În municipiul Zalău, numărul actual de posturi conform legii este de 542. Din acestea 370 sunt ocupate. La o matematică simplă, o reducere a posturilor cu 40% ar însemna pentru Primăria Zalău 324 de posturi, adică un minus de 24 de posturi. Dacă procentul ar crește la 45%, s-ar traduce prin 46 de posturi desființate.
Vreau doar să fac o comparație cu Consiliul Județean (CJ) Sălaj, unde și dacă s-ar face o reducere de 40 sau chiar 45% din posturi, ar rămâne încă 70 de posturi neocupate. Asta pentru că la CJ Sălaj sunt ocupate doar 134 de posturi dintr-un număr de 326. Adică aproape doar jumătate din posturi sunt ocupate.
Dacă vorbim de orașele județului, Șimleu Silvaniei ar fi cea mai puțin afectată primărie, în sensul că din 154 sunt ocupate doar 86. Și cu o reducere de 40% din numărul de posturi, primăria ar rămâne cu 13 posturi neocupate. În schimb Cehu Silvaniei și Jiboul ar pierde 5 posturi. Jiboul are 70 de posturi ocupate din 101, iar Cehu Silvaniei, 46 din 66.
La nivelul comunelor, cele mai multe posturi care ar dispărea printr-o reducere cu 45% ar fi în primăriile din Crasna – 13, Pericei și Sărmășag – 9, Crișeni și Horoatu Crasnei – 8, Hereclean – 7, Bălan, Bocșa, Cuzăplac, Hida, Nușfalău și Vârșolț – 6. În schimb, în comunele Buciumi, Românași și Sâg ar rămâne în plus 1-2 posturi”.
Șimleu Silvaniei scapă de concedieri
“Poate vor fi concedieri în multe primării, dar nu la noi. Grila care este în funcție de populație și care în multe locuri va duce la reduceri de personal cu 25% nu are efect la noi. Ne-am făcut treaba demult, temele – foarte bine, iar astăzi suntem, ca încărcătură cu personalul, cu mult sub nivelul altor primării, adică sub grila propusă de guvern. Cu alte cuvinte, suntem mai puțini, dar ne facem treaba cât putem de bine.
Chiar putem să mai angajăm și dacă am aplica un procentaj de 50%, tot suntem în grafic și nu am fi afectați. Sigur că ne-ar fi mai ușor dacă am avea mai mulți angajați în departamentul de licitații, unde volumul de muncă e uriaș sau în alte locuri, însă asta e situația”, a precizat primarul Șimleului, Cristian Lazăr.
Mai bine în Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor
În funcție de statistica procentuală, în topul UAT-urilor din România care ar trebui să reducă posturi se situează Galați – 92% (61 din 66), Sălaj – 90% (56 din 62), Vrancea – 84% (62 din 74), Buzău – 78% (69 din 88), Ilfov – 76% (31 din 41).
Cele mai puține posturi trebuie să le reducă județele Bihor – 16%, Bistrița-Năsăud – 17% și Cluj – 18%. Ca reduceri efective ar fi în vârf județele Buzău (69 UAT-uri), Prahova (68), Dolj și Iași (65). La coadă se află București (4 UAT-uri), Bistrița-Năsăud, Tulcea (11), Cluj (15), Bihor (16).
40.000 de concedieri în administrație
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației propunea, în vară, o reducere de 20% din schema maximă de posturi. Formula presupune ca localitățile cu organigrame deja eficient gestionate să fie mai puțin afectate, iar cele supraîncărcate să execute concedieri reale. Scenariul actual prevede o reducere de 40-45% din schema maximă, adică 10% din posturile efectiv ocupate (13.098).
“Orice reducere mai mică de 30% nu are decât efecte marginale. O reducere de 25% față de normativul maxim ar însemna, în fapt, desființări de posturi fictive (diferența dintre normativul maxim și organigrame) și vacante. Pentru fiecare UAT este o oportunitate să își evalueze schemele de personal, prin comparație cu alte UAT-uri, în așa fel încât să le poată corecta”, a motivat premierul Ilie Bolojan.
Acum în administrația locală sunt 189.777 posturi ocupate și vacante, iar după reducere, schema totală ar ajunge la 126.862. Reducerea efectivă se aplică în 1.655 de UAT-uri din 3.228 (51%). Celelalte concedieri vizează cabinetele demnitarilor (prim-ministru, vicepremieri, miniștri) – 6 000 de posturi, poliția locală – 4 000. În total, măsurile prevăd 40.000 de posturi reduse în administrația publică.
