Compania a aniversat recent 25 de ani de activitate și are în plan o dezvoltare strategică, inclusiv închiderea investițiilor începute înainte de 1989, cum este și cea de pe Cerna și Belareca.
În primul trimestru din anul 2025 compania a produs 6,2 TWh, cu o scădere serioasă, cauzată de secetă, față de aceiași perioadă a anului trecut. Chiar dacă este o energie 100% verde, capacitatea de producție depinde foarte mult de regimul pluviometric și este afectată de schimbările climatice care sunt din ce în ce mai agresive cu sursele de apă.
În fața acestei provocări compania încearcă să-și dezvolte atât sursele de producție cât și capacitățile de stocare. Astfel, anul acesta au fost investiții în panouri fotovoltaice, inclusiv panouri flotante pe luciu de apă dar și montarea de baterii la parcul de turbine eoliene al Hidroelectrica. O a treia direcție, asumată de Guvern și susținută de CSAT ca investiție strategică, este finalizarea investițiilor hidrotehnice începute înainte de 1989, în marea lor majoritate investițiile având un grad extrem de mare de maturitate (70-80%).
AHE Cerna-Belareca a obținut acordul de mediu
Amenajarea hidroenergetică Cerna-Belareca (AHE Cerna – Belareca) a fost aprobată prin Decretul 158/13.05.1980 ca o amenajare cu două acumulări, Herculane şi Cornereva şi o singură centrală, Herculane.
AHE Cerna – Belareca este compusă din două trepte de căderi, Cerna şi Belareca, amplasate pe râurile cu acelaşi nume:
Căderea Cerna – amplasată pe cursul inferior al râului Cerna la cea. 5 km amonte de staţiunea Băile Herculane;
Căderea Belareca – amplasată în zona depresiunii Cerna-Mehadia pe cursul râului Belareca, aval de satul Cornereva, în apropiere de satul Bogâltin. Apa acumulată la Cornereva va fi transportată printr-o aducţiune subterană şi apoi printr-o conductă forţată până la CHE Herculane, aflată pe teritoriul administrativ al oraşului Băile Herculane. Aducţiunea subterană este realizată din 4 puncte de atac, respectiv de la Barajul Cornereva, Nodul de Presiune Herculane şi ferestrele de atac Bolvaşniţa I şi Bolvaşniţa II, care se află pe teritoriul administrativ al comunei Mehadia.
Finalizarea lucrărilor va conduce la suplimentarea capacităţii de producţie energie medie anuală cu 40,2 GWh/an. Suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane mc în acumularea Cornereva se asigură capacitatea de stocare a cea 4,15 GWh energie electrică.
Faţă de aceste funcţiuni, AHE Cerna Belareca, prin acumularea Herculane (realizată) asigură debitul de servitute şi alimentarea cu apă pentru staţiunea Băile Herculane.
Investiție strategică în programul de guvernare
Continuarea lucrărilor la investițiile hidrotehnice deja începute înainte de 1989 este asumată și de Guvernul Bolojan în programul de guvernare. Practic este o garanție că aceste lucrări nu se vor opri ci se va încerca operaționalizarea investiției într-un termen cât mai scurt.
O problemă, mare, pentru tipul acesta de investiții sunt ONG-urile și activiștii de mediu, care încearcă să blocheze tipul acesta de proiecte investiționale. Nu este, însă și cazul AHE Cerna-Belareca, chiar dacă cel mai cunoscut activist de mediu al zonei, Călin Dejeu, dar și ONG-uri precum România Curată sau Agent Green au atras atenția asupra impactului extrem de negativa asupra râului Belareca al construcției cât și asupra faptului că o bună parte din amenajarea hidrotehnică este în Parcul Național Domogled-Valea Cernei și în două Situri Natura 2000.
Guvernul este pregătit să contracareze eventuale acțiuni în instanță
Pentru ca ONG-urile de mediu să nu mai șicaneze în instanță astfel de investiții, care prelungesc extrem de mult durata investițională și blochează pe ani buni producția de energie, Guvernul și-a făcut propria strategie de contracarare și amenință, la rându-i, ONG-urile cu procese.
Am aflat strategia dintr-un răspuns la o interpelare a deputatului Valeriu Munteanu care a cerut Ministerului Mediului să-i răspundă cum va contracara eventualele procese ale ONG-urilor împotriva finalizării acestor investiții strategice în hidrocentrale. Ministerul i-a răspuns că „întrucât la Neptun Deep (peste 4 miliarde de euro investiție) la hidrocentrale (1,4 miliarde de lei investiție la hidrocentrala Răstolița), proiectele energetice strategice ale României sunt atacate sistematic în instanță de ONG-uri de mediu… toți directorii companiilor naționale din energie vor cere în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință, dând exemplu decizia luate de un tribunal american care a obligat ONG-ul Greenpeace să plătească 660 de milioane de dolari daune pentru blocarea ilegală a unui proiect energetic strategic în SUA”.
Poziția ministrului mediului
După publicarea materialului în Revistă am primit și poziția ministrului mediului, Diana Buzoianu: „Proiectul ”Creșterea ponderii producției de energie electrică din surse regenerabile prin finalizarea lucrărilor și asigurarea monitorizării permanente a impactului asupra mediului la amenajarea hidroenergetică Cerna – Belareca”, amplasat pe raza localităților Băile Herculane, Mehadia și Cornereva, județul Caraș-Severin, a făcut obiectul evaluării impactului asupra mediului finalizată cu emiterea acordului de mediu nr. 1/16.04.2025.
-Acordul de mediu și documentele care au stat la baza emiterii acestuia sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, link: https://mmediu.ro/domenii/mediu/evaluare-impact/evaluare-impact-asupra-mediului-pentru-proiecte/amenajari-hidrotehnice-in-romania/ahe-cerna-belareca/
Referitor la programul Rabla Tractoare vă comunicăm faptul că, în acest moment, programele AFM sunt suspendate. Orice noutate cu privire la acestea va fi comunicată in Mass-Media prin toate mijloacele de comunicare – communicate de presa, facebook, site-ul MMAP ssi AFM”.
