Pista de aterizare este cea mai mare provocare investițională pentru companie și nevoia cea mai stringentă pentru că de modernizarea ei depinde în mare parte întreaga activitate a aeroportului.
Chiar dacă încă mai resimte efectele pandemiei de coronavirus, compania crește an de an, atât ca trafic cât și ca buget, pentru anul 2025 bugetul propus fiind unul curajos și menit, pe de o parte, să restructureze și să modereze cheltuielile, iar pe de altă parte să se continue strategia de dezvoltare a aeroportului care, în timp, își propune să devină un adevărat oraș în miniatură. Și nu orice oraș, ci unul smart și verde.
Bugete și calcule
La întocmirea proiectului de Buget de venituri și cheltuieli pe anul 2025, Aeroportul Internațional Timișoara Traian Vuia S.A. a programat venituri, aferente unui număr de 1.370.040 pasageri, reprezentând aproximativ 86% din nivelul realizat în anul 2019 (anul ante pandemie), conform prognozelor ACI emise în luna mai 2024 și un număr de 15.900 mișcări aeronave. În ceea ce privește structura veniturilor care contribuie la realizarea cifrei de afaceri, există două categorii de venituri și anume: venituri aeronautice și venituri non-aeronautice. Pe lângă aceste două tipuri de venituri, la nivelul aeroportului, se înregistrează și venituri non-operaționale (venituri din subvenții pentru investiții, venituri financiare).
Veniturile aeronautice reprezintă veniturile obţinute de aeroport, din taxele încasate pentru aeronave (taxe aterizare, iluminare, staționare, handling rampă, servicii la cerere etc), taxele încasate pentru pasageri (îmbarcare pasageri, securitate, asistență PMR, acces SITA etc) și alte taxe încasate pentru operațiuni de trafic aerian.
Creşterea veniturilor aeronautice pentru anul 2025, comparativ cu anul 2024, cu un procent de 8,98%, este rezultatul influenţei majorării tarifului de îmbarcare pasageri și a ușoarei cresteri a numarului de pasageri estimați. Aceste venituri corespund tarifelor încasate pentru prestarea serviciilor aeronautice pentru companiile aeriene și alți agenți economici, care își desfășoara activitatea în zona airside. Veniturile non-aeronautice reprezintă celelalte categorii de venituri realizate de aeroport, precum: veniturile obținute din serviciul parcare destinat autovehiculelor, veniturile provenite de la accesul la cele două business lounge-uri puse la dispoziție de către aeroport, venituri din închirierea spațiilor pentru birouri, închirieri spații comerciale și din punerea la dispoziție a spațiilor publicitare indoor, outdoor si pe site-ul aeroportului.
Veniturile totale în valoare de 88.161 mii lei, au fost estimate în creștere în anul 2025 faţă de cele preliminate în anul 2024 cu 8,02%, respectiv cu suma de 6.547,34 mii lei, de la 81.613,66 mii lei (anul 2024) la 88.161 mii lei (anul 2025). „Astfel, sperăm să creștem un pic și veniturile non-aeronautice. Este unul dintre dorințele noastre. În mod normal, un aeroport ar trebui să manifeste un echilibru între veniturile aeronautice și non-aeronautice. Trebuie să ai undeva între 60% venituri aeronautice și 40% venituri non-aeronutice. Din păcate, la aeroportul Timișoara avem 85% cu 15%, deci trebuie să creștem veniturilor non-aeronautice. Una dintre măsuri și una dintre sursele principale la categoria venituri non-aeronautice este parcarea” ne-a declarat Daniel Stamatovici, directorul Aeroportului Internațional Timișoara.
Pista de aterizare/decolare miza dezvoltării
Din păcate cea mai acută și stringentă problemă a aeroportului o reprezintă nevoia de modernizare a pistei aeroportului, România ne având foarte multe firme de construcții specializate în astfel de lucrări și prima provocare va fi identificarea unei companii care să aibă capacitatea tehnică să execute acest tip de lucrări. Și o linie roșie: lucrările nu trebuie să întrerupă zborurile, ci să permită desfășurarea activității pe toată perioada construcției.
Apoi, tot primordială, este și identificarea finanțării pentru un asemenea proiect investițional iar, datorită faptului că Aeroportul împarte pista cu cel militar, directorul Daniel Stamatovici a reușit, rapid, să identifice o posibilă sursă de finanțare în programul Rearm Europe, program prin care Uniunea Europeană susține cheltuielile de infrastructură și cele militare pentru statele membre. „Unul dintre cele mai ambițioase proiecte pe care le avem este cel de reparație capitală a suprafeției de mișcare, respectiv pistă, platforme, căi de rulare. Avem două posibilități. Una dintre ele este ajutor de stat modificat la Comisia Europeană. A doua cale este prin acest program Rearm Europe, pentru că aeroportul Timișoara este folosit în comun cu unitatea militară aflată în vecinătatea aeroportului civil. Proiectul pe care vrem să-l implementăm vizează refacerea completă a pistei, în valoare de 120 milioane euro, ceea ce presupune demolarea completă a pistei și turnarea unei piste noi de beton. Dacă vom reuși să mergem pe acel proiect Rearm Europe, împreună cu vecinii noștri militari, avem intenția să continuăm investiția aceasta cu încă 300 de milioane de dolari, dar exclusiv pentru partea militară. După ce noi vom duce la bun sfârșit tot ceea ce ne-am propus, aeroportul militar va avea la dispoziție o cale de rulare paralelă, cu încă 3 platforme.
Noi vom face o extindere a platformei noastre, făcută cu fondurile Rearm Europe. Vor mai fi platforma pentru elicoptere, un hangar, platforma pentru aeronave de luptă și platforma pentru aeronave de mare capacitate, militare sau civile. Iar această din urmă platformă va fi folosită în comun. De asemenea, se dorește instalarea unor arestoare pentru aeronavele de luptă. În plus, se intenționează și construirea a două stopway-uri la capetele pistei, precum și refacerea completă a benzii pistei” spune Stamatovici.
Aeroportul, oraș în miniatură
Așa cum arătam la început, bugetul instituției este construit astfel încât să nu blocheze dezvoltarea aeroportului, dezvoltare care nu o poate depăși pe cea a regiunii, dar este important să țină pasul cu ea. „Eu sunt convins că creșterea asta o să vină și datorită dezvoltării economice a fiecarei regiuni în parte” spune directorul Daniel Stamatovici.
Acesta analizează și cererea și capacitatea de absorbție a aeroportului și explică contextul dezvoltării: „De exemplu, în România, zonele deservite de un aeroport crează un trafic pe aeroport de în jur de 1%. Timișoara are un catchment area de 1,7 milioane de pasageri și asigură un trafic de 1,4 milioane. Noi sperăm să creștem. În țările din vest, acest procent crește undeva la 300%. Adică la o catchment area de 2 milioane de pasageri, aeroportul care deservește regiunea înregistrează 6 milioane de pasageri. În Marea Britanie, în țările scandinave, care sunt mai izolate, chiar de șase sau de cinci ori mai mult. Un aeroport ca Timișoara, aflat în Norvegia, ar trebui să aibă în jur de 6-7 milioane de pasageri. Dar asta depinde și de puterea de cumpărare.
Aeroportul Timișoara se află la 12 km de Timișoara, deci avem în jur o zonă de 10 hectare disponibilă, care poate fi modernizată și dezvoltată. Un concept de airport city, dar la un nivel mai mic, nu precum cele din China, spre exemplu” mai spune Stamatovici.
„Avem intenția de a dezvolta regiunea din zona aeroportului. Este vorba despre 64 de hectare. În momentul de față se lucrează la PUZ pentru jumătate din zonă. Vrem să dezvoltăm această regiune în direcția de cargo, prin care să asigurăm intermodalitatea pentru mărfuri, aerian, rutier și feroviar. În momentul de față există un proiect pentru cale ferată pentru pasageri, însă noi ne dorim și o cale ferată dedicată pentru marfă. Avem discuții cu cei din Emiratele Arabe Unite de la DP World și AD Ports pentru a dezvolta întreaga regiune. De asemenea, CT Park și VGP sunt interesați”
Daniel Stamatovici
Director Aeroportul Internațional „Traian Vuia” Timișoara
Avantajul pe care îl asigură o colaborare cu cei din Emirate Arabe Unite, comparativ cu CT Park și VGP este faptul că vor asigura și trafic de cargo, heavy cargo. În momentul de față sunt interesați TNT, UPS, DHL. „Însă în momentul de față doar discutăm fără a avea o decizie luată în acest sens. Am prefera cu DP World și AD Ports pentru că ei ne vor asigura și trafic aerian. În schimb, dacă CT Park sau VGP, care deja dezvoltă regiunea, vor dezvolta această zonă, vor merge mai mult pe rutier și pe feroviar decât pe aerian” mai spune directorul.
Articol publicat în ediția tipărită cu nr. 140 a revistei Transilvania Business (31 iulie – 27 august 2025)
Citește și: Aeroportul International Timișoara se pregătește de vânătoare
