Violoncelistul Vasile Jucan a înfăptuit ceea ce municipalitatea nu a reușit să facă în 15 ani: cel mai modern centru cultural din România. Echipamente audio-video peste nivelul Untold, săli de producție cu vedere la Muntele Vlădeasa, piane transportate pe șenile, studenți care trec din camera de cămin în sala de curs sunt ingredientele complexului din cartierul Mănăștur pe care se bat deja marile festivaluri.
“Am avut un mare noroc să facem acest complex, am prins un culoar cu Compania Națională de Investiții (CNI) în anul în care erau prinse într-un program 30 de cămine studențești, condiția fiind ca proiectul să aibă făcut studiul de fezabilitate, iar terenul să fie intabulat. Lucrările au durat 4 ani, dar pregătirile au durat alți 6.
Când am preluat proiectul, exista un litigiu de proprietate cu persoane fizice, mi-au trebuit 3 ani să-l rezolv numai pe acesta. De aceea s-a oprit și proiectul spitalului regional care era programat aici. Fiind proiectată inițial ca spital de urgență, clădirea are multe băi și încăperi mici, care ne avantajează.
Toate funcțiunile au fost gândite în amănunt – transportăm pianele pe utilaje cu șenile, avem echipamente speciale pentru persoanele cu dizabilități, scena din sala mare este extensibilă. Vorbim despre un campus integrat: studentul trece din camera de cămin în sălile de studiu sau de repetiție, deci câștigă timp și relaxare. Nu vom avea cantină, dar vom apela la o firmă de catering”, a menționat rectorul Academiei Naționale de Muzică Gheorghe Dima (ANMGD), Vasile Jucan.
Erbașu vrea mai repede
„Pe acest șantier lucrează, în medie, 100-150 de persoane și peste 20 de utilaje. Foarte provocatoare a fost partea exterioară a clădirii, ca să o putem face funcțională – am acționat cu utilaje de excavat imense. Am avut atât personal propriu, cât și din economia locală, în întreaga industrie este o problemă, dar am reușit să o depășim.
La amfiteatrul exterior, care este alt proiect, mai avem o placă de turnat la clădire, după care începem să facem anvelopa propriu-zisă, cu zidării, izolații. Mai avem puțin de lucru la fundațiile care vor susține arcele de acoperire a spațiului pentru spectatori. Așteptăm structura metalică, e uzinată, doar trebuie montată, urmează instalațiile și amenajarea exterioară, partea mai ușoară, asemănătoare cu cea a unui parc.
Nu cred că vom avea probleme cu stabilitatea dealulului pentru că fundațiile de la arcele metalice sunt susținute pe grupuri de piloți fiecare în parte, care contribuie și la întărirea versantului. Noi ne-am propus să terminăm proiect înainte de termenul stabilit în contract, dacă vremea e favorabilă”, ne-a mărturisit Bogdan Buda, șef de șantier la antreprenorul general, Construcții Erbașu.
“Sala mare are 1.031 de locuri, însă pot fi suplimentate, iar cele două amfiteatre, peste 500, urmează să fie dat în folosință, în aprilie 2026 amfiteatrul în aer liber, cu alte 2.000 de locuri. Ne dorim să fim un hub cultural pentru toți copiii Clujului. Arhitecții care au preluat proiectul au avut o provocare, dar au fost și avantaje: erau multe săli mici, ideale pentru educația 1 la 1, profesor – student pe care o promovăm”, a explicat Răzvan Bîțu, director general al AMGD.
Luați cu asalt de marile festivaluri
“Dotările audio-video pe care le avem sunt de top, ca și lemnul special folosit la sălile de concert, rezultând un sunet cu o acuratețe incredibilă, nedeteriorată, cum nu au nici cei de la Untold. Sala mare este deja supralicitată pentru evenimente, toți operatorii culturali din oraș vor să vină aici – Jazz in the Park, Untold, TIFF.
Operele Română și Maghiară, Filarmonica Transilvania vor să facă repetiții, concerte, însă sala mare va avea un regim special – și nouă ne trebuie, deci avem mare grijă de ea, ținând cont și de activitatea educativă pe care o derulăm. Suntem în discuții să aducem aici Filarmonica din Viena, Festivalul Enescu.
După ce va fi gata amfiteatrul exterior vom intra în circuitul internațional, cu schimb între orchestre mari, organizări de festivaluri. Marea provocare este însă acreditarea instituțională internațională a AMGD pe care nu am demarat-o pentru că nu dețineam patrimoniu. Acum avem, deci prin obținerea acreditării vom intra în marea familie a universităților de muzică din Europa.
Nu renunțăm nici la sediul nostru actual, din centru, cu sala studio pe care putem să o închiriem, avem multe solicitări, avem și un cămin studențesc în cartierul Gheorgheni, ba chiar și o extensie la Piatra Neamț, singura universitate existentă în oraș”, a spus Jucan.
Propunerea muzicienilor: parking peste depou
„Vrem să găzduim și Filarmonica de Stat Transilvania (FST), însă acest lucru va fi posibil doar prin semnarea contractului cu Consiliul Județean Cluj, care va trebui să achite chiria de 94.000 lei, plus taxa pe valoarea adăugată, încă nu știm sigur câtă energie consumă iarna acest complex mastodont, eu sunt muzician, nu energetician.
În schimbul acestei chirii, doar puțin mai mare decât cea pe care o plătește acum, FST va beneficia de un spațiu de trei ori mai mare față de cel actual, de la Universitatea Babeș-Bolyai. Cum UBB demarează în curând renovarea, FST se găsește în situația ingrată de se muta, iar ținând cont că are administrația la Casa de Cultură a Studenților (CCS) și corul, la Clubul CFR, alternative gen Cercul Militar sau CCS ar da-o înapoi cu peste 10 ani, în condițiile acum este “pe val”.
Poziționarea campusului e excelentă, va fi un hub cultural între două mari cartiere, de pe geamurile sălilor destinate producției muzicale ai o priveliște până la Vlădeasa. Cum suntem vecini cu depoul de tramvaie, venim cu o propunere către municipalitate, mai ales că zona a explodat imobiliar: să îl acopere, să nu se vadă toate uleiurile, iar pe acoperiș să se facă un parking în spirală, ce ar rezolva multe locuri de parcare în zonă”.
Investiție fără fonduri europene
Conducerea ANMGD a prezentat noul sediu al instituției, vorbind despre importanța și impactul acestei realizări în plan educațional și cultural, funcționalitățile, inovațiile și detaliile tehnice. Proiectul-emblemă pentru România culturală și educațională reprezintă cel mai mare și modern campus universitar din țară dedicat muzicii, cu 27.000 mp destinați educației artistice de performanță.
AMGD deține acum cea mai mare sală de concerte construită în România după Revoluție, cu 1.000 de locuri, acustică și dotări tehnice de ultimă generație. Investiția de 127 milioane lei este cea mai amplă în infrastructura culturală, fiind realizată integral din fonduri guvernamentale, fără finanțare europeană.
Spațiul reunește toate resursele pentru formarea muzicienilor și artiștilor: săli de curs și studiu individual, de coregrafie și regie, de încălzire pentru orchestră și cor, studiouri acustice, bibliotecă cu sală de lectură, amfiteatre, sală de sport, vestiare, depozite pentru decoruri, ateliere, cămin studențesc.
Cum este configurat complexul
Sala Heritage:
Proiectată de arhitectul Cristian Mihăescu și concepută special pentru o funcționalitate mixtă (concerte simfonice și de cameră, operă, balet, cor), beneficiază de dotări tehnice de ultimă generație și acustică la standarde internaționale. Timpul de reverberație al sălii este de 1,55 secunde, optim și conform cu volumul și destinația acesteia.
Plafonul suspendat cu 10 unde curbate și pereții laterali includ elemente difuzante inovatoare, realizate pentru prima dată în România, fiind inspirate din modelele Academiei de Muzică din Stockholm. Finisajele Gustafs, din lemn de esență nobilă, conferă calitate sonoră și eleganță spațiului.
Scena are un sistem cu rampă elevatoare tip spiralift, tehnologie unică la nivel mondial. Rampa poate urca până la nivelul scenei și se transformă în extensie a acesteia (proscenium) sau spațiu de spectacole (acoperită cu pardoseală).
- Capacitate: 1.031 locuri (parter 560 – 28 pentru dizabilități), balcon central 396, balcoane laterale: 40, loja oficială 27, loja VIP 8
- Suprafață: 4.208 mp
- Scenă: 237 mp, capacitate 200 persoane
- Fosa orchestrei: 80 mp, capacitate 75 muzicieni
Amfiteatrul A:
O sală multifuncțională pentru cursuri, recitaluri și concerte camerale; include adăpostul de protecție civilă (363 mp)
- Capacitate: 239 locuri (parter 165, balcon 74)
- Suprafață: 269 mp
- Scenă: 78 mp și 2 buzunare depozitare
Amfiteatrul B:
Spațiu dedicat concertelor de orgă și muzicii camerale, cu tratamente acustice speciale pentru redarea spectrului complet al instrumentului.
- Capacitate: 239 locuri (parter 165, balcon 74)
- Suprafață: 269 mp
- Scenă: 78 mp
Căminul Opus 2:
- Parte integrantă a noului campus, este un spațiu modern, sigur și prietenos, dedicat vieții de student. Împărțit pe patru niveluri, oferă condiții de cazare, cu utilități și spații de socializare.
- Capacitate: 182 locuri (55 camere de 2-4 persoane)
Filarmonica din centru, un proiect eșuat
Primăria Cluj-Napoca lansa, acum 15 ani, proiectul Centrului Cultural Transilvania, estimat atunci la 303 milioane €, în parteneriat public-privat, care să includă FST și AMGD, alături de un hotel de 4*, o clădire de birouri de clasa A sau apartamente. Locația era fosta garnizoană militară de pe Bd. 21 Decembrie. Clădirea Cazarma – Pavilion B este monument istoric, însă a ajuns în proces accentuat de degradare. Amplasamentul a fost utilizat apoi ca parking. Deși PCN a organizat un concurs de proiectare cu câștigător desemnat, la licitațiile repetate nu s-a prezentat niciun investitor interesat. Municipalitatea a redenumit apoi proiectul drept Centrul European de Artă Contemporană, unul dintre atuurile candidaturii Clujului la titlul de Capitală Culturală a Europei 2021, pierdut însă în favoarea Timișoarei. Anul trecut, PCN a decis restaurarea clădirii cu asocierea Euras – Addconcept și transformarea sa în centru cultural, proiect evaluat la 8 milioane €, finanțarea majoritară fiind așteptată de la UE.
