Petiția “Vrem respect și condiții pentru Facultatea de Matematică și Informatică” este adresată Ministerului Educației și Cercetării și Universității Babeș-Bolyai.
„Începutul anului studențesc 2025-2026 la FMI-UBB a implicat o schimbare majoră pentru cadre didactice și studenți: pierderea sălilor de curs / laborator din cadrul Facultății de Drept și Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, câștigarea clădirilor și facilităților din cadrul sediului Cluj Innovation Park (CIP), Chinteni.
Acest lucru, împreună cu urgența situației și coordonarea întârziată a aplicării schimbărilor, a adus o soartă regretabilă asupra persoanelor implicate (studenți și profesori).
Noi dorim ca persoanele și instituțiile competente să asigure un mediu productiv pentru educarea studenților și un echilibru în viața profesională a profesorilor prin a stabili o soluție satisfăcătoare care să cuprindă: lipsa sălilor de curs / laborator, transport adecvat, orare posibile din punct de vedere al timpului, cantină sau altă opțiune de mâncare. De ce este important?
Rezultatul schimbărilor descrise a adus insuficiențe la nivelul orarelor – suprapuneri de laboratoare / ore de curs, studenții fiind nevoiți să se deplaseze din zona centrală către CIP (1 oră și 30 de minute cu transportul public oferit de CTP) în perioade mai scurte de o oră; lipsa totală a opțiunilor de mâncare pentru studenți la sediul CIP; săli de curs neadecvate predării (fiind concepute ca spații de business); impact negativ asupra vieții personale a profesorilor facultății, aceștia fiind obligați să facă naveta pentru orele lor de predare.
Fiindcă studenții plătesc pentru educația universitară, cea mai bună facultate din țară ar trebui să asigure un învățământ cât mai eficient, însă aceste rezultate demonstrează contrariul”, susține inițiatorul campaniei, Șerban-George Foica.
Ministrul-rector, la inaugurare
Petiția a fost semnată până acum de 1.000 de persoane. Inaugurarea noilor săli ale FMI din cadrul ClP s-a făcut în mod discret de către conducerea UBB, cu toate că la ceremonie a fost invitat însuși ministrul educației și cercetării, Daniel David, rector ales al universității.
“Am deschis oficial anul universitar 2025-2026 și am inaugurat noile spații unde vom învăța, cerceta și crea împreună. După ceremonie am făcut un tur al noilor facultăți, locul unde se va scrie povestea acestui an universitar. Le urăm bun venit bobocilor și mult succes tuturor studenților FMI”, a precizat conducerea UBB, după eveniment.
Silicon Valley vs. dealul cu fazani
CIP, complexul de inovare de pe Dealul Lomb, cuprinde Centrul Regional de Excelență pentru Industriile Creative (CREIC) și Centrul Tehnologie, Evoluție, Antreprenoriat și Microîntreprindere (TEAM). CREIC are patru etaje și o suprafață utilă de 13.300 mp. TEAM este format din microhale de producție, parcele închiriabile, clădire de birouri și servicii suport.
CIP este un proiect cu fonduri europene al Primăriei Cluj-Napoca. PCN și UBB își propuneau vor să edifice, peste drum de CREIC, Science Campus, o investiție de 50 milioane €. Municipalitatea voia un Science Center, o piață urbană, terenuri de sport, pe 3,4 ha, iar UBB, pe alte 3 ha, un minicampus. Ultimul cuprindea Institutul InfoBioNano4Health, FMI și un cămin studențesc.
Autoritatea pentru Digitalizarea României se arăta inițial dispusă în a finanța proiectul, însă ulterior din suma inițială a propus doar o alocare de 10 milioane €, ceea ce presupunea ca diferența să fie suportată de UBB.
În condițiile austerității bugetare din 2025, finanțarea națională e pusă sub semnul întrebării. În afară de restricțiile financiare, existau impedimente în lămurirea situației terenului și finalizarea tuturor procedurilor birocratice pentru a se putea demara edificarea construcției.
Infrastructura s-a născut greu
Municipalitatea clujeană a primit critici pentru viteza de concretizare a infrastructurii de acces la CIP, ca urmare a alunecărilor de teren și a falimentului constructorului, unii dintre chiriași solicitând rezilierea contractelor. Instituția a alocat 4 milioane de euro pentru finalizarea lucrărilor. Edificarea drumului s-a întins pe opt ani.
“Odată cu noua infrastructură rutieră se creează noi oportunități pentru investitori și viitorul industriilor creative din municipiu. Conform contractelor încheiate, s-au asumat investiții de peste 20 milioane € și se vor genera cel puțin 1.000 locuri de muncă în farmaceutică, textile, învățământ superior, fabricare mobilă, fabricare corpuri de iluminat, producție publicitară”, susținea primarul Emil Boc, acum patru ani.
Cluj Innovation City, alias Silicon Valley de Cluj, era cea mai mare investiție promisă de administrația locală, pe 200 ha, care includea mai multe centre de afaceri și inovare, terenuri pentru ridicarea de locuințe, cu o țintă de 100.000 de locuitori și 20.000 de locuri de muncă în industrii creative, IT, cercetare și dezvoltare.
