Lipsa concursurilor de arhitectură pentru marile proiecte și licitațiile câștigate preponderent pe criterul prețului cel mai scăzut duc la lucrări publice de proastă calitate, acuză reprezentanții Ordinului Arhitecților din România (OAR) prezenți la Bienala Transilvania (BATRA) de la Cluj.
“Am invitat la Cluj pe toți cei care au un cuvânt de spus în peisajul construit. Suntem una dintre artele care nu poate să își ascundă pe un raft sau un teren ceea ce face, deci trebuie să expunem, noi facem lucruri care marchează generații întregi. Este important să creștem la nivel internațional
Expunând la Cluj lucrări valoroase din întrega țară putem să avem un tablou al priorităților, valorilor pe care le căutăm și le considerăm importante în fiecare dintre regiunile pe care le reprezentăm.
Președinții filialelor OAR sunt cei care intră în contact direct cu arhitecții, beneficiarii și autoritățile locului. Consider însă că trebuie să vorbim aici și despre morală, despre acele legi nescrise pe care trebuie să le redefinim pentru a avea un mediul construit așa cum îl vrem.
La BATRA sunt expuse lucrări despre care publicul să știe că sunt peste medie, iar la o asemenea investiție beneficiarul merită să pună ceva ceva în plus peste cei 100.000 € alocați inițial. O academie de muzică, un spital, lucrări publice care rămân peste ani, nu sunt investiții pentru care la licitații să conteze prețul cel mai mic”, a menționat curatorul BATRA, Daniela Maier (OAR Transilvania).
Războiul și crizele, principalele amenințări
“Dezbaterea despre etică este extrem de necesară mai cu seamă că avem de-a face cu contexte în permanentă schimbare în care ne desfășurăm activitatea, în care ne practicăm profesia și în care interacționăm cu mediul construit în localitățile noastre și în țara în care trăim. Avem și instrumente, exigențe noi care vin din partea politicii publice.
Mă refer în mod special pe cea care UE o are de mai mulți ani, transpusă în sectorul cultural și al construcțiilor care poartă numele de Noul Bauhaus European, care propune un cadru conceptual pentru desfășurarea activităților în relația cu mediul construit bazat pe trei piloni: frumusețe, sustenabilitate și comunitate, traduși în dimensiunea etică a activității noastre.
Această politică lansată cu mare optimism acum câțiva ani este umbrită acum de toate prioritățile apărute din cauza războiului din Ucraina, crizei economice care afectează UE, așadar riscăm ca ambiția extraordinară pe care ne-am asumat-o să nu mai fie implementată. Arhitecții trebuie să aducă aceste principii și aspirații în prim-planul dezbaterii publice”, consideră Ștefan Bâlici – președintele OAR.
Clujul, centru al arhitecturii românești
Invitați ai ordinelor arhitecților din întreaga țară au participat, în cadrul Galei Bienalelor și Anualelor de Arhitectură (GBAA), la o masă rotundă în Parcul Feroviarilor, cu tema de discuție „Etică și estetică. Valoarea arhitecturii”.
Dezbaterea s-a concentrat pe modul în care principiile etice și estetice se intersectează în practica arhitecturală și în dezvoltarea urbană, evidențiind importanța arhitecturii nu doar ca funcțiune, ci și ca valoare culturală și estetică.
Punctul de pornire a fost convingerea că, doar prin conștientizarea valorii reale a arhitecturii, se va investi în proiecte bine gândite și în arhitecți capabili să o materializeze cu sens și integritate, aducând plusvaloare mediului construit.
Cluj-Napoca a devenit, între 17 și 26 octombrie, centrul arhitecturii românești contemporane, odată cu desfășurarea BATRA 2025. În cadrul acesteia a avut loc GBAA, eveniment organizat de OAR Transilvania și Primăria Cluj-Napoca.
Evenimentul reunește, într-o expoziție colectivă, rezultatele a 10 bienale și anuale de arhitectură, desfășurate în perioada 2024-2025, în Piața Unirii.
Fostul arhitect-șef al Flandrei, onorat la Cluj
La BATRA a avut loc dialogul ”EST.ETIC – Dancing with the Devil” între urbanistul belgian Marcel Smets (fost arhitect-șef al Flandrei, profesor emerit la KU Leuven) și filologul și eseistul Adrian Papahagi. Universitatea Tehnică i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
Titlul Opera Omnia al BATRA a mers către arhitecții Adriana Matei și Gheorghe Elkan. Un turul ghidat al Expoziției nZEB, dedicată clădirilor cu consum aproape zero, sustenabilității și performanței energetice, a fost condus de inginerul structurist Marius Șoflete – unul dintre cei mai cunoscuți promotori ai conceptului de clădiri pasive și sustenabile din România.
BATRA s-a desfășurat, în 17-26 octombrie, la Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare, Alba Iulia, Satu Mare. Bienala face parte dintr-un cadru amplu de evenimente sprijinite prin programul „Timbrul de arhitectură” al OAR, dedicat finanțării anualelor și bienalelor de arhitectură.
Emil Ivănescu – OAR București:
“Clujul este unul dintre cele mai importante din țară bazine de arhitectură de calitate. În România, calitatea arhitecturii a evoluat foarte mult – avem multe proiecte de calitate, există și clienți valoroși, iar calitatea fondului construit a urcat în țară. Tocmai de aceea ne trebuie concursuri de arhitectură. Desigur, partea pecuniară are un efect foarte mare asupra proiectelor. Din păcate 70% construcțiile publice în România se realizează prin licitații la prețul cel mai mic, iar atunci nu poți să ai calitate. În țara noastră se fac în acest fel multe lucrări mari și nu este normal să se întâmple așa la spitale, școli, grădinițe”.
Daniel Panait – OAR Bihor:
“În mod neobișnuit, administrația din Oradea a recunoscut că desemnarea prin concurs a proiectului cel mai bun de arhitectură este cea mai bună pentru etica profesională, dar însă de multe ori administrațiile publice acționează cu viteză mare, iar municipalitatea orădeană așa operează de 10 ani. Cu toate acestea, se vede o dorință a arhitecților pentru calitate, mulți dintre ei își duc clienții să își facă poze cu panourile de la BATRA, deci există interes din partea arhitecților să fie apreciați public, premiați”.
Dragoș Buhociu – OAR Dunărea de Jos:
“Iată că ne-am întors spre dorința de a trăi într-un mediu care să ne placă, una semnificativă pentru direcția în care va merge Europa. Am sfătuit arhitecții să se îndrepte către comanda publică, ținând cont de volumul mare al investițiilor din acest sector cel puțin trei ani de aici încolo. Beneficiarii, chiar cei de stat, înțeleg să plătească acești creatori de frumos. Este un val de investiții care merge pe calitate – în ciuda crizelor suprapuse – a devenit un mod de a trăi firesc”.
Dan Ababei – OAR Bacău Neamț:
“În zona noastră nu avem o relație foarte bună cu administrațiile locale, însă există un aflux de investiții publice. Primăria Bacău nu a realizat niciun concurs important de arhitectură până în prezent, acum face unul de idei la presiunea comunității, deci publicul trebuie să se implice. Asistăm însă la un fenomen îngrijorător: distrugerea – stații de autobuz nou create ajung să fie vandalizate. Vrem să convingem administrațiile publice că aceste concursuri de arhitectură sunt necesare; nu putem să avem un Rolls-Royce la preț de Dacia”.
Iulian Mirea, OAR Alba:
“Există un curent tot mai puternic care merge spre arhitectura de calitate. În Alba avem astfel de comenzi din partea persoanelor juridice pentru clădiri de calitate, care devin modele pentru mediul public. Administrația publică merge pe șabloanele legale ale licitațiilor, dar mai nou ne-a provocat la un concurs de idei pentru proiecte de instalații în zona șanțurilor Cetății Alba Carolina”.
Mihai Isacov – OAR Dobrogea:
“Regiunea Dobrogei este un ținut foarte variat: avem Constanța – unul dintre cele mai mari orașe port din Europa, apoi Mangalia, litoralul românesc. La investiții publice beneficiarii nu intervin prea mult, în schimb la cele private patronul se simte dator să dicteze cum să fie casa, deci etica în arhitectură este mai jos”.
Adriana Raus – OAR Mureș:
„Fiind un județ multicultural, la Mureș ne-am îndreptat mai ales către patrimoniul construit. Etica trebuie să fie legată de elementul coercitiv, însă nici arhitectul nu poate fi mai etic decât societatea în care trăiește. Prețul cel mai mic se reflectă în lucrările publice, se vede ce sustenabilitate au clădirile realizate în acest fel… Atât beneficiarii, cât și partenerii trebuie să înțeleagă că putem aduce plusvaloare”.
Ionuț Filip – OAR Nord-Vest:
„Este evidentă creșterea calității proiectelor de arhitectură, tocmai aceste proiecte reușite ne fac să fim critici în privința altora. În contrast, există clădiri la care arhitecții au participat doar cu parafa, ceea ce mă duce cu gândul la un dublu standard în arhitectură”.
Sebastian Săvescu – OAR Iaşi:
“Avem trei componente: comanda, arhitectul și antreprenorul, deci nu putem judeca doar prin prisma competenței arhitectului. OAR trebuie să arate că în spatele acestor lucrări sunt oameni, să scoată în față arhitecții valoroși. România nu este constituită doar din concursuri de arhitectură, oricât ne-ar plăcea nouă ideea, sunt multe proiecte private pe care nu le putem ignora și vedem cum arată fațadele unor clădiri asemenea clădiri”.
Florin Anițaș – OAR Satu Mare:
“Orașul Satu Mare este unul extrem de bine administrat, mulți spun că arată ca în Occident, atunci când vin aici prin Ungaria, unde este un dezastru, suntem la 7 km de graniță, știu ce vorbesc. Noi, arhitecții din Satu Mare, ne-am aplecat asupra copiilor, ei vor fi urmașii noștri: am organizat sesiuni de pictat imobile, amenăjari exterioare, despre cum văd propria clădire, realizate din macaroane sau plastilină. Avem trei generații: arhitecții mai vechi, copiii și generația intermediară de arhitecți care nu are însă nicio comunicare”.
Alexandru Bondrea – OAR Prahova:
“Am rămas blocat de ceea ce se întâmplă la BATRA, deși Prahova este un județ cu o economie puternică. Dacă reușim să aducem arhitectura de calitate folosind piața publică drept spațiu de expunere, ies în evidență lucrările bune. Nu pot să nu remarc că există în lege o scăpare numită intrare în legalitate a unei construcții, iar în acest fel putem rămâne la „estetica” unor meșteri”.
Ion Șandru – OAR Sibiu Vâlcea:
“Oricât ne-ar plăcea nouă să fie multe competiții de arhitectură, contează și timpul în care se derulează, deci multe administrații nu organizează asemenea concursuri pentru că procedurile durează prea mult. Pe de altă parte, o bună parte dintre orașele mai mici nu pot organiza astfel de concursuri pe cont propriu, deci vor trebui să fie ajutate”.
Emil Stănescu – OAR Muntenia Vest:
“În această parte a Europei vorbim despre arhitectura din Est cu toate problemele ei implicite. Există arhitectură de tip stalinist, fascist, implanturi dure în trupurile orașelor noastre, arhitectura comunistă bazată pe cantitate, nu pe calitate; până la urmă nimeni din aceste țări nu a scăpat de cartierele muncitorești. Totuși, să avem mare grijă de fondul valoros, monumentele istorice, de felul în care se fac restaurările; de multe ori au fost stricate prin intervenții pripite”.
Alexandru Răuță – OAR Argeș:
“Etica este calea, iar estetica, rezultatul. De multe ori ne raportăm la clădirile de calitate din trecut, iar la acestea deschidem discuția despre utilizarea etică de către generațiile ulterioare”.
Răzvan Dracea – OAR Brașov, Covasna, Harghita:
“Arhitectul are un rol educativ pentru public – cel de a arăta valorile noastre. Mesajul cel mai important al BATRA este să încercăm să descoperim dimensiunea etică, deci publicul este așteptat la expoziții să vadă cum arhitecții sunt responsabili în raport cu mediul și societatea. Aici se pot vedea proiecte din toată țara, iar feedbackul din partea publicului este foarte important”.
Mircea Ungureanu – OAR Hunedoara:
“BATRA este o școală pentru publicul mare; aceste expoziții ar trebui să circule prin țară pentru ca fiecare administrație să vadă că există un anumit standard. Estetica în arhitectură depinde și de bugetul alocat, iar lucrările mari le face statul român, prin licitațiile sale. Hunedoara trece printr-un moment de stagnare: un județ în care s-au nimicit obiectivele industriale – combinatele, Valea Jiului. În Hunedoara statul nu are mulți bani de investit: s-au sistat trei investiții mari în spitale. Cel mai mult se lucrează la investițiile private care însă nu acoperă activitatea arhitecților. Mai mult, suntem persiflați adeseori că arhitectul este doar acel om care are drept de semnătură, iar lucrarea o concepe de fapt altcineva”.
Dan Paraschiv, vicepreşedinte OAR
“Nouă ne revine responsabilitatea pentru generațiile viitoare. Trebuie să vedem achiziția publică drept un vehicul din care să ieșim din imperiul prezentului necesar în favoarea viitorului necesar. Prețul cel mai mic are acele consecințe nefaste pe care le vedem peste tot în jurul nostru”.
