Cu banii de investiții tăiați de la centru după tăvălugul austerității, unitățile sanitare din orașul care se vrea hub medical sau centru de excelență în medicină – după cum clamează obsesiv autoritățile județene și locale – au ajuns la mâna donatorilor: firme private sau oameni “de bine”.
Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal (ICUTR) a lansat, în ultima perioadă, mai multe apeluri disperate. “Centrul Integrat de Transplant Multiorgan (CITM), unic în Europa de Sud-Est, nu a intrat pe lista de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) sau alte programe europene.
Așadar, pentru o vreme bună vom rămâne tot în podul palatului „nou”, cu pereți istorici construiți în 1900 și acoperișul mai puțin nou. Dacă nu putem spera încă la clădiri ultramoderne cu sticlă și oțel, măcar să ne asigurăm că ploaia nu intră peste pacienți și medici și blocul operator nou renovat.
Lansăm o campanie de strângere de fonduri pentru repararea acoperișului, locul unde în mansardă își desfășoară activitatea ICUTR și în care s-au efectuat 2.608 de transplanturi renale în 34 de ani de activitate.
Poate părea ironic, dar adevărul este simplu: fiecare transplant renal salvează vieți și economisește statului milioane de euro. Un pacient transplantat costă de 2-3 ori mai puțin decât unul aflat pe dializă cronică.
Dacă privim pe termen lung, pentru fiecare 100 de transplanturi realizate, România economisește zeci de milioane de euro, bani care s-ar putea investi chiar în spitale noi dacă ar exista viziune.
Cum investițiile se amână și planurile mari rămân pe hârtie, noi trebuie să rezistăm aici, sub acoperișul nostru șubred, continuând să oferim pacienților cea mai mare șansă la viață normală. Vă invităm să contribuiți la repararea acoperișului, un gest simbolic dar vital, până când clădirile moderne vor deveni realitate.
În același timp, punem bazele și pentru un fond național pentru noul CITM. Până atunci, să consolidăm prezentul ca să putem construi viitorul. Un acoperiș trainic azi, o șansă la viață mâine. Valoarea necesară pentru repararea acoperișului este de 200.000 lei. Cu recunoștință, echipa ICUTR”.
Donația de la Terapia, „parteneriat cu mediul economic”
Până la urmă, un agent economic din oraș s-a învrednicit de-o donație. “Terapia, parte a grupului Sun Pharma, ne-a oferit o donație semnificativă de 150.000 lei. Acest gest de solidaritate și implicare comunitară reprezintă nu doar un ajutor material, ci și o dovadă de responsabilitate socială și grijă autentică față de sănătatea pacienților noștri.
Exemplul oferit de Terapia ne arată că parteneriatul dintre mediul medical și cel economic poate clădi împreună nu doar ziduri și acoperișuri, ci și încredere, speranță și viitor”. La rândul său, directorul general al Terapia, Dragoș Damian, miza pe antreprenorii autohtoni.
„Dacă milionarii români nu se implică în industria farmaceutică şi biotehnologie, domeniul nu are nici o şansă. Nepăsarea şi incompetenţa politicienilor vor închide şi puţinele fabrici de medicamente din România.
Dacă milionarii români nu investesc în industria farmaceutică şi biotehnologie, producţia locală, indiferent de capital, se stinge în 5, maximum 10 ani. O provocare pentru familia Pavăl: Dragoş, Adrian şi Karina, investiţi 10 milioane € într-un start-up de biotehnologie medicală, schimbaţi România!
Energia, mâncarea, sănătatea și mai nou apărarea sunt domenii în care, dacă investești, nu dai greș. O investiție privată de 10 milioane de euro într-un start-up de biotehnologie medicală, de exemplu imunologie, nu este un pariu riscant, este un game-changer pentru afacerile voastre”.
Dacă unii clujeni au donat bani pentru primenirea ICUTR, alții sunt revoltați de apelurile în cascadă ale instituțiilor. “Spitalele publice sunt instituții finanțate din bani publici, veniturile lor provin în principal din contractele cu casele de asigurări de sănătate.
Teoretic, fiecare cetățean care plătește CASS contribuie la un fond comun, din care se asigură serviciile medicale. Investițiile mari depind de minister sau autorități locale – spitalele nu au autonomie completă în a-și reabilita clădirile. Se așteaptă aprobări, proiecte, bugete care uneori se pierd între birouri și semnături.
Rezultatul este revoltător: noi, cetățenii, plătim CASS cu regularitate, dar când ajungem în spital descoperim condiții umilitoare și lipsă de resurse. În loc să vedem spitale renovate și dotări moderne, vedem corupție, risipă, contracte frauduloase și un sistem care se prăbușește, la propriu și la figurat.
Banii sunt, însă nu ajung acolo unde trebuie. Până când nu vom avea transparență totală în cheltuirea fondurilor, management profesionist și sancțiuni drastice pentru abuzuri și corupție, situația nu se va schimba.
Atunci, pe bună dreptate, fiecare dintre noi putem întreba: de ce mai plătim CASS dacă spitalul în care ajungem arată ca o ruină, iar pentru tratamente demne de sec. XXI trebuie să plătim suplimentar la privat?”, remarcă o clujeancă.
Privații s-au mobilizat pentru Clinica Stanca
Cea mai mare maternitate din Transilvania, Clinica de Obstetrică și Ginecologie Dominic Stanca, din subordinea Spitalului Clinic Județean, a fost modernizată parțial, dar nu de Ministerul Sănătății, ci de un personaj cunoscut mai mult prin escapadele sale prin cluburile Bucureștiului.
A reușit însă, prin fundația sa, Metropolis, să mobilizeze finanțatori importanți pentru investiția de 1,4 milioane €: Banca Transilvania, Untold, Transylvania Open. Lucrările au presupus reabilitarea infrastructurii electrice, sanitare și termice, sisteme moderne de siguranță și gaze medicale, saloane și cabinete dotate cu rampe și mobilier medical.
“A fost o lucrare complexă, dar am reușit să oferim condiții demne de sec. XXI pentru mame și copii. Împreună cu sponsorii putem schimba radical sistemul medical din România”, spune Codin Maticiuc.
Metropolis a demarat inițiativa „Spitale publice din bani privați”, cu proiecte de renovare și dotare cu aparatură medicală în 20 de orașe, printre care București, Timișoara sau Ploiești.
În demersul său de a transforma Clujul în hub medical, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, miza pe marile proiecte CITM – 160 milioane € și Spitalul Pediatric Monobloc (SPM) – 230 milioane €, însă Guvernul le-a eliminat de pe lista suplimentară a finanțărilor prin PNRR.
“Am transmis președinților consiliilor județene și primarilor din reședințele de județ din Transilvania, Regiunilor Nord-Vest și Centru un apel la susținere efectivă, prin documente, demersuri concrete, mai ales lobby, susținere publică pentru SPM.
Acest proiect major e cel mai avansat din țară, cu atât mai mult cu cât era fie la stadiul de licitație de execuție sau acum, la cel de execuție. Adevărații beneficiari ai SPM nu sunt doar clujenii, ci și pacienții proveniți din toată țara, cu precădere din Transilvania.
Adresez un apel public autorităților locale transilvănene să sprijine acest proiect regional de care întreaga regiune are imperios nevoie”. Argumentele sale sunt că, dintre pacienții actualului Spital Clinic de Urgență pentru Copii, 41% sunt din afara județului, în special din Bistrița-Năsăud, Sălaj, Maramureș și Alba.
Lucrările la SPM au demarat, în primăvară, în cartierul Borhanci, fiind executate de Bog’Art, fără să aibă finanțarea integral asigurată pe principiul că “odată pornit, un asemenea proiect nu mai poate fi oprit”.
“Regionalul” din sat, în ritm de melc
Spitalul Regional de Urgență (SRU) Cluj, proiect prevăzut de fapt în satul Florești, se naște greu. Ministerul Sănătății nu a mai venit demult cu actualizări, iar ultima informare a Agenției Naționale pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate – desemnată să se ocupe de cele SRU Cluj, Iași, Dolj – datează de un an și jumătate, pe când Ubitech Construcții era desemnată să se ocupe, pentru 12 milioane €, de devierea utilităților și amenajarea căilor de acces temporare, cu execuția în opt luni. În 2020, guvernul și autoritățile locale organizau ceremonia începutului lucrărilor, iar în 2024, cea de spargere a solului.
Între timp, asocierea Viarom Construct – Electrogrup ridică, pentru 20 milioane €, un pasaj rutier ce va asigura accesul la SRU, peste Drumul Național 1 lărgit la trei benzi pe sens (botezat drept centură metropolitană pe traseul Florești – Cluj-Napoca).
SRU Cluj urmează să aibă 850 de paturi. Acesta va fi centrul principal pentru îngrijirea pacienților critici și a cazurilor complexe din Regiunea Nord-Vest. Costurile sale erau estimate la 660 milioane €, față de 578 milioane inițial.
Finanțarea este asigurată, în principal, de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu 400 milioane € (contribuție națională și fonduri UE), plus un credit de 250 milioane € de la Banca Europeană de Investiții. Inițial, SRU Cluj urma să fie operațional în 2026, acum ANDIS îi dă ca dată limită decembrie 2028. Proiectul este vehiculat însă din 2004.
Articol publicat în Transilvania Business nr. 142
