Investitori români stabiliți în SUA s-au alăturat unei familii de întreprinzători care în pandemie a dat confortul Clujului pe farmecul Maramureșului pentru a pune bazele unei rețele de sate de vacanță prin restaurarea și relocarea unor case din lemn de peste 100 de ani pe care localnicii voiau să le bage pe foc.
“Sunt la bază kinetoterapeut, am avut cabinet, clinică de recuperare la Cluj; în pandemie am decis cu soția să renunțăm la tot ce aveam, afacere și locuințe, și să ne mutăm în Maramureșul Istoric, de unde era de loc și deținea terenuri. Oricum ne făceam Crăciunul, Revelionul acolo, mi-au plăcut tradițiile.

Am zis să schimbăm macazul: am vândut două apartamente la Cluj, mai aveam strânși 50.000 de euro. Banii i-am investit în primul ansamblu de case, pe 12 ha. Nu știam nimic din aria turismului, inițial voiam să ne construim o casă, să nu mai stăm cu socrii, însă am mai făcut câteva, la Sighetu Marmației.
Am creat și un centru de călărie, soția avea o firmă de animație pentru copii. Am gândit conceptul ca un sat de vacanță cu rădăcini maramureșene – SunRai Village. Acum sunt trei case din lemn de stejar, hambar cultural – fost grajd adus la viață, spațiu de joacă pentru copii.

În august am cumpărat un alt spațiu de acest gen, în satul Breb, de la Sorin Gadola, fiul cofondatorului EnergoBit, Ștefan Gadola. Negocierile le-am făcut prin avocat; achiziția, împreună cu mai multe familii de români stabilite în SUA pe care le-am cunoscut recent.
Sunt șase case la Breb, anexe pentru bucătărie și animale; conceptul nostru venea peste ceea ce a creat frumos Sorin. La vremea aceea satul de vacanță era închis; el mai avea astfel de proprietăți turistice la Budești (Maramureș) și Tarnița (Cluj), și-a făcut clinică la Cluj și a renunțat la ele”, ne spune antreprenorul Lucian Valea.

“Micul Singapore”, magnet pentru britanici și olandezi
“Am creat SunRise Poiana Creasta Cocoșului la Breb, sat devenit celebru odată cu peregrinările Regelui Charles. E un sat foarte cosmopolit, acolo a început o mișcare foarte interesantă: s-au mutat englezi, olandezi, dar și clujeni, arădeni, orădeni, în direcția de a avea un mod de viață liniștit în combinație cu un business arhaic.
E o marketizare constructivă, cu păstrarea rădăcinilor românești, chiar în contradicție cu sătenii care nu au înțeles să le valorifice, preferând să-și arunce în foc casele tradiționale și să ridice unele “moderne”.

Brebul este acum un sat foarte dinamic, are un festival de muzică la Casa din Vale – o familie de antreprenori din Cluj mutați acolo care a ridicat un complex de 11 case. E un festival la care vin mulți străini, cu un mini-Untold cultural de Maramureș, Caravana TIFF.
Brebul are o magie interesantă: satul este rotund, un mic Singapore cu zone de poteci, iarna ai aproape Cavnicul pentru schi, Cascada Cailor. La Breb am intrat din vară, acolo va fi mai ușor să atragem turiști, deja vezi mulți străini pe ulițele satului.

Vrem să facem mai mult decât o pensiune cu turiști care vin de sărbători – să creăm activități care să îi atragă 12 luni pe an (tabere, evenimente, experiențe, călărie, spațiu de joacă, hambar, zonă de apă cu piscine – închisă și deschisă).
Maramureșul are multe resurse în zona de experiențe, însă nu sunt reunite sub o cupolă ca să aibă un grad de ședere mai mare. Ar trebui să existe o agenție dedicată, la început, doar coagulării a 200 de experiențe de familie, relaxare, aventură, apoi să să creeze pachete turistice. Sunt foarte multe resurse neutilizate în Maramureș: meșteri, locații, situri UNESCO”.

Compania care a închiriat tot Brebul
“La Sighet am investit o jumătate de milion de euro, la Breb am cumpărat complexul cu 500.000 €, plus investiții de 50.000 € în reamenajare, cu suportul familiei Gadola. Creasta Cocoșului ar necesita amenajarea bucătăriei și zonei de apă, inclusiv spa, hambar integrat, ca să poți face nunți, botezuri, conferințe, evenimente corporate și culturale, dar să mărim capacitatea de cazare de la 35 la 50, 100 de persoane.

Nu ar fi problemă cu cazarea oficial în Breb există 70 de pensiuni, neoficial, 100. În 2023, o mare companie din Oradea, cu 650 angajați, a închiriat tot Brebul pentru un weekend. Înainte de a cumpăra Creasta Cocoșului, am testat cazarea în perioada decembrie – martie, fiind mulțumiți de aflux.
În Cheile Turzii am luat o cabană cu teren de 750 mp, am renovat-o, dar între timp ne-am axat pe Maramureș. Este vizavi de tiroliană, pe două niveluri, are șase camere și un open space foarte mare jos. Am testat-o două weekenduri ca spațiu de joacă.

A fost mai mult o decizie emoțională, eu fiind născut în zonă și asociat cu antreprenorul Vlad Căpușan la o sală de cățărare. Viitorul country club rămâne o oportunitate faină după ce terminăm investiția la Breb. S-ar preta – chiar dacă suntem la limită cu parcul natural, nu necesită autorizație de construire – un complex de 2-3 căsuțe de tip cabină, de 38 mp.
Am un prieten din Zalău care deține două fabrici de locuințe-capsulă în SUA și China, o casă-cabină costă 20-55.000 €, cu toate dotările. Acestea au sufragerie, dormitor, baie, mobilă și ne-am gândit să le testăm la Cheile Turzii, unde vine un alt tip de turist, înclinat spre modernitate”.

Principala țintă: investitorii din America
“Suntem un startup cu aspirație spre spin-off. Avem trei scenarii de parteneriat pentru satele noastre de vacanță: francizare, coparteneriat hibrid și dezvoltare din surse proprii.
Dacă deține cineva teren și vrea o investiție într-un complex cu case tradiționale, spațiu de joacă și hambar de evenimente, vine alături de noi cu un aport de 3-500.000 € și îi ducem casele, i le facem, îi dăm și brandul.
Sau poate vrea numai căsuțele, deși nu m-aș prea băga exclusiv pe partea de construcție, că n-am timp. Depinde cât vrea să se întindă: cu hambarul produci venit mai repede fiindcă faci evenimente, însă ai nevoie de resurse, echipe, timp. Ne-am orienta spre francizarea brandului, dar e o perioadă mai dificilă, oamenii cu bani ezită.

Dacă vine Felix Pătrășcanu, de la Fan Courier, îmi dă o jumătate de milion de euro, îmi spune că are 2 ha în Prahova și mă întreabă ce poți să faci? Probabil că un asemenea investitor nu ar vrea participațiune activă, ci management.
Eu cred în puterea de a dezvolta o investiție în ruralul românesc – noi avem avantajul că locuim în jurul businessului – dar sustenabil și durabil, nu că ai primit fonduri UE pentru o pensiune iar după cinci ani o închizi, o vinzi sau o faci locuință.

Aici ai povestea casei vechi pe care o relochezi, îi dai din nou viață. Asemenea experiențe vor fi tot mai căutate în viitorii 10-20 de ani față de o casă de tip A-Frame, o cabană clasică.
Am luat căsuțe de pe sate, dealuri, de la oameni care nu le mai foloseam, le-am demontat ca pe lego și le-am refăcut, le-am reconstruit, am refăcut izolația. Un prieten meșter, Dănuț Hotea, a refăcut 70 de case din lemn vechi recuperat, le scoate la vânzare cu sute de mii de euro, a apărut inclusiv în New York Times”.

Viscri de Maramureș
Breb este un sat în comuna Ocna Șugatag al cărui nume vine de la animalul de apă cu același nume (castorul european), ce trăia în Breboaia, râu ce traversează satul. A devenit unul dintre cele mai vizitate sate din Maramureș pentru peisaj, tradiții, activități țărănești. Turiștii probează portul populat specific, se plimbă cu căruța sau sania trasă de cai, participă la seri muzicale ale instrumentiștilor locali. Stațiune balneară Ocna Șugatag este la 7 km, pârtiile de la Cavnic la 21 km, Mănăstirea Bârsana la 25 km. Satul a dobândit faimă internațională după vizita neanunțată, de acum două decenii, a actualului Rege Charles care a participat la o sărbătoare la Breb, a mers pe ulițele satului și și a luat masa cu localnicii, fiind invitat spontan. Ulterior, fundațiile sale, Prințul de Wales și Mihai Eminescu Trust, au restaurat – cu implicarea meșterilor locali și păstrând arhitectura tradițională – mai multe case tradiționale din lemn, aduse acolo din Berbești și Ferești, și au contribuit la salvarea acoperișului bisericii de lemn, în colaborare Ambulanța Monumentelor. Scriitorul William Blacker s-a stabilit aici după 1996, a învățat dialectul maramureșean, purta costume tradiționale și lucra la câmp împreună cu localnicii. Și-a publicat experiențele în cartea “Along the Enchanted Way”, atrăgând însă atenția și asupra degradării caselor vechi din lemn, bisericilor săsești și pierderii arhitecturii tradiționale.

Etapa superioară: turism rural „luxury”
“Turismul românesc are un mare potențial de a converti străini, iar a-i duce într-o astfel de poveste de acum 100 de ani, dar în condițiile de sec. XXI, înseamnă foarte mult pentru ei. Sunt oameni sătui de urban, tehnologie, care au nevoie de un respiro și știu să aprecieze mai mult decât românii astfel de experiențe naturale, tradiționale, cu mâncare bună.

Deja au apărut astfel de inițiative: Raven’s Nest (Sălciua, Alba) – creat de fondatorii Booha – Electric Castle sau Bethlen Estates Transylvania (Daneș, Mureș). Deci turiștii sunt dispuși să achite 1.500 € pe un pachet cu fine dining și experiențe deosebite.
Ne gândim că și pentru Creasta Cocoșului vor fi companii dispuse să aducă 15-20 de manageri pentru care să achite 5.000 € pentru un pachet foarte personalizat indiferent de perioada economică – de creștere sau criză. SunRai a fost conceptul meu, însă am căutat și investitori cu experiență mai mare decât mine, parteneri cu mult know-how.

Am căutat în SUA acest profil de investitor, mai ales prin intermediul evenimentelor. La o întâlnire cu 200 de antreprenori români la Chicago, unde e cea mai mare comunitate românească din SUA. Mi-au povestit că le e dor de casă, de vremea bunicilor, în două zile am povestit cu 40-50.
Ei lucrează în imobiliare sau alte domenii, se cunosc între ei, se întâlnesc la un grătar, fac și acolo business-to-business. Am fost la Paris, la două conferințe, pentru identificare și networking, de acolo am zburat la Chicago.

Businessul de rural, natură și munte are un mare viitor din România. Sunt foarte multe locuri bune aici care au nevoie de identitate. Mocănița pe pe Valea Vaserului “bubuie”, trebuie să faci rezervare din timp, are zona de restaurante cu steak-uri, localuri care vând la greu, fac sute de mii de euro, însă trebuie investiții în parcări, amenajări de infrastructură, podul nou de peste Tisa.
Există și avantajul aeroporturilor din jur: Baia Mare, Satu Mare, Cluj. Maramureșul este încă puțin promovat și pentru că oamenii nu au cultura participațiunii, însă noile generații vin deja cu acest concept”, spune Valea.

Investitorii din jurul SunRai vor crea Romanian MicroUniverse, hub de turism cultural, investiții și business networking care va promova România ca o destinație unică prin experiențe autentice și premium. Printre destinații: Via Transilvanica, Wonderland Resort, SunGarden Golf & Spa, Casino Herculane, NCLAV, Untold sau Electric Castle.

Conceptul SunRai & Satele Unite
- Sat de vacanță SunRai – case de stejar centenare / modulare futuriste, hambar SubSoare, restaurant La Rădăcini, terasa Eden, spa și piscine
- Centrul și școala de echitație – lecții, tabere, excursii tematice, terapie ecvestră
- JoCool Parc de Distracții – aventură și bucurie pentru copii și familii
- Silicon Valea – Work from Forest Office – hub natural pentru balanța muncă – viață personală, evenimente corporate, coworking premium
- Educație & know-how – training, manual operațional, consultanță, suport continuu
- Rețeaua economică SunRai și Satele Unite – comunitate interconectată, cu brand comun și reziliență economică
- CSR & impact cultural – proiecte educaționale, inițiative de dezvoltare comunitară

Investiție necesară:
• Completă: 350.000-500.000 € (patru case tradiționale / capsulă, centru echitație, JoCool Parc, hambar cultural SubSoare, restaurant La Rădăcini)
• Proiecte hibride de case: 100.000-300.000 €
• Rentabilitate estimată: 3-7 ani

Termene de dezvoltare:
• Case de vacanță: 12–18 săptămâni
• Centru de echitație: 6 săptămâni
• JoCool Parc: 2 săptămâni
• Hambar cultural SubSoare: 10–18 săptămâni

Articol publicat în Transilvania Business nr. 142



