Deși tramvaiul este mijlocul de transport în comun considerat cel mai nepoluant și cu o capacitate mare de transport, în prezent, doar 11 orașe din România mai utilizează astfel de mijloace pentru transportul în comun. Trebuie specificat că în 1990, 14 municipii din România utilizau tramvaiele.
O radiografie a transportului public cu tramvaiul în România a fost făcută de Liviu Neag, directorul general al Companiei de Transport Local (CTP) Cluj- Napoca și președintele Uniunii Române de Transport Public (URTP), în cadrul Conferinței Club Feroviar – Infrastructură, care a avut loc la Oradea în 26 și 27 martie.
„După Revoluție s-a reușit o performanță negativă, spunem noi, nu altfel. S-a desfințat tramvaiul la Constanța. S-a desființat tramvaiul la Brașov. S-a desființat tramvaiul la Reșița. S-a desființat tramvaiul la Botoșani și s-a desființat tramvaiul la Sibiu. La Sibiu s-a desființat, de altfel, și transportul cu troleibuzul, Sibiul fiind unul dintre cele mai vechi orașe din Europa care a operat transportul cu troleibuzele”, a precizat Liviu Neag.
11 municipii au transport cu tramvaiul
În România, 11 orașe mai au transport în comun cu tramvaiul: Arad, Brăila, București, Cluj Napoca, Craiova, Galați, Iași, Oradea, Ploiești, Reșița și Timișoara. Liviu Neag le-a trecut pe toate în revistă, mai puțin Ploieștiul.
„Sunt 11 operatori care operează transportul cu tramvaiul în România. Ultimul, și foarte bine venit, și aici aș vrea să fac o mențiune specială pentru domnul primar Popa de la Reșița, pentru că după întâlnirea de acum șapte ani, la nivelul operatorilor de tramvaie, la Reșița s-a înțeles foarte bine rolul tramvaiului și a adus reșiţenilor din nou tramvaiul. Un tramvai modernizat din toate punctele lui de vedere, atât în ceea ce priveşte infrastructura, cât și mijloacele de transport, staţiile, depoul”, a specificat președintele URTP.
772 de tramvaie circulă în România
Conform datelor prezentate de Liviu Neag la Oradea, rețeaua totală de linii de tramvai din România măsoară în momentul de față 285 km cale dublă și 219 km cale simplă. Din total, 233,75 km este modernizată. În ceea ce privește materialul rulant, pe șinele celor 11 orașe din România care mai utilizează acest tip de transport în comun circulă în prezent 772 de tramvaie, din care 350 sunt noi. Investițiile în tramvaie noi făcute de cele 11 municipii se ridică la 3 miliarde de lei (600 milioane de euro), iar în modernizarea infrastructurii de rulare, la 3,1 miliarde de lei (620 milioane de euro).
Arad
Compania de Transport Public Arad administrează 48,75 km cale dublă, din care 30 km (circa 60% este moderinzată). 13 linii de tramvai sunt în funcțiune în Arad (urbane și periurbane). Totalul tramvaielor aflate în circulație este de 96, din care 34 unități noi Astra Autentic (2020 – 2024), 10 unități noi Astra Imperio (2014 – 206), 30 de tramvaie Tatra modernizate (Tatra, GT8) și 10 tramvaie vechi (Tatra, GT8). Aradul a investit 218 milioane de lei în tramvaie noi de tip Astra și 300 de milioane de lei în modernizarea infrastructurii.
Brăila
Transportul public cu tramvaiul în Bărila este gestionat de SC Braicar SA Brăila. Lungimea totală a rețelei de tramvai din Brăila este de 18,9 km cale dublă + 2,6 km cale simplă. Din aceasta, 9,65 km (circa 45%) este modernizată. Brăila are în funcțiune 4 linii urbane de tramvai. Totalul tramvaielor în circulație este de 23, dintre care 10 sunt Astra Imperio. Investițiile în tramvaie noi (Astra) făcute de Brăila se ridică la 82 de milioane de lei, iar investițiile în modernizarea infrastructurii, la 183 de milioane de lei.
București
Transportul cu tramvaiele în București este administrat de Societatea de Transport București (STB). Lungimea totală a rețelei de linii de tramvai este de 141 km, din care 50 km (circa 35% modernizată). În București sunt în funcțiune 19 linii de tramvai și 280 – 300 de tramvaie în circulație. Dintre acestea, 100 sunt tramvaie noi (Astra Imperio), 80 tramvaie modernizate (V3A – 93M, Bucur LF) și 150 – 170 tramvaie vechi (V3A clasic, Tatra T4R). STB a investit 870 de milioane de lei în achiziționarea de 100 tramvaie noi (Astra Imperio) și 1 milard de lei în modernizarea infrastructurii de transport cu tramvaiul, în ultimii ani.
Cluj Napoca
Transportul public cu tramvaiul în Cluj Napoca este gestionat de Compania de Transport Public (CTP) Cluj Napoca. Lungimea totală a rețelei de tramvai măsoară 25,6 km, modernizată integral. Clujul are 5 linii urbane pe care circulă 28 de tramvaie, toate noi: 4 Pesa Swing (din 2012) și 24 Astra Imperio (din 2020). Investițiile CTP Cluj Napoca în tramvaie noi se ridică la 211 milioane de lei, iar în infrastructura de circulație a tramvaielor, la 125 de milioane de lei.
Craiova
Transportul în comun cu tramvaie în Craiova este administrat de Regia Autonomă de Transport (RAT) Craiova, care gestionează o rețea de 18,7 km cale dublă. Din aceasta, 11 km (60%) este modernizată. În Craiova există 3 linii de tramvai urbane pe care circulă 17 tramvaie Pesa Swing, toate noi. Investițiile RAT Craiova în tramvaie noi se ridică la 205 milioane de lei, iar în modernizarea infrastructurii, la 113 milioane de lei.
Galați
Transurb SA Galați administrează transportul cu tramvaie în Galați, iar lungimea totală a rețelei de tramvai se ridică la 23,8 km cale dublă, din care 23,1 km (95%) modernizată). În Galați există 3 linii de tramvai urbane, pe care circulă 18 tramvaie noi Astra Autentic (2022 – 2025). Investițiile Transurb SA Galați în tramvaie noi se cifrează la 148 de milioane de lei, iar în modernizarea infrastructurii, la 122 de milioane de lei.
Iași
În Iași, transportul public cu tramvaiul este gestionat de Compania de Transport Public (CTP) Iași, lungimea totală a rețelei de tramvai fiind de 73,77 km cale simplă, din care 35,5 km (48%) modernizată. În Iași sunt în funcțiune 9 linii urbane de tramvai. 125 de tramvaie sunt în circulație: 32 noi – 16 Bozankaya (2022), 16 Pesa (2021) și 93 tramvaie vechi (GT4, GT8, etc.), urmând să mai fie livrate încă 18 tramvaie noi Bozankaya (2025). Investițiile Iașului în tramvaie noi se ridică la 420 de milioane de lei, iar în modenizarea infrastructurii, la 303 milioane de lei.
Oradea
Oradea Transport Local (OTL) SA gestionează transportul public cu tramvaiul în Oradea. Lungimea totală a rețelei de tramvai măsoară 47,76 km cale simplă. În Oradea există 8 linii urbane de tramvai. Numărul tramvaielor aflate în circulație în Oradea este de 60, dintre care 20 Astra Imperio (2021), 10 ULF Siemens (2008) și 30 vechi (Tatra KT4D), modernizate în 1992. Alte 9 tramvaie Astra urmează să fie livrate în 2025. Investițiile făcute de OTL SA în tramvaie noi se ridică la 310 milioane de lei, iar în modenizarea insfrastructurii, la 135 de milioane de lei.
Reșita
Reșița este ultimul oraș care a redescoperit beneficiile transportului în comun cu tramvaiul. Lungimea totală a rețelei de tramvai din Reșița măsoară 8,3 km cale dublă și 1,7 km cale simplă, toată modernizată. Transport Urban Reșita, societatea care administrează transportul cu tramvaiele, dispune de 13 tramvaie noi Durmazlar (2023), care sunt utilizate pe o linie. Investițiile Reșiței în tramvaie noi se ridică la 140 de milioane de lei, iar cele în modernizarea infrastructurii, la 300 de milioane de lei.
Timișoara
În Timișoara, cea care administrează transportul public cu tramvaiul este Societatea de Transport Public (STP) Timișoara. Lungimea totală a rețelei de tramvai măsoară 76 km, din care 12,1 km (16%) modernizată. 8 linii urbane de tramvai sunt în Timișoara, pe care circulă 60 de tramvaie: 40 unități noi Bozankaya (2023 – 2024), 10 Armonia (2019) și 10 vechi. La 400 de milioane de lei se ridică investițiile Timișoarei în tramvaie noi și la 300 de milioane de lei în modernizarea infrastructurii.
Repunerea unui tramvai deraiat pe șine
În cadrul conferinței de la Oradea a avut loc și o demonstrație de repunere a unui tramvai pe șine în depoul OTL SA. Demonstrația a fost făcută de compania românească Hiarom Invest, cu ajutorul unui sistem Holmatro.
În 21 – 22 mai 2025, un alt eveniment de anvergură va fi organizat la Oradea de Club Feroviar: Conferința Operatorie Feroviară & Material Rulant
CREDIT FOTO: CLUB FEROVIAR
DAN BIRTA
Articol apărut în Transilvania Business 137
