Deși finalizarea minusculului drum expres a întârziat aproape o jumătate de an, iar continuarea sa spre Dej rămâne în ceață, diriguitorii locali îl consideră ca vital pentru eliminarea traficului greu din Cluj-Napoca, Turda și Gilău.
“Traversarea municipiului Turda va fi istorie în câteva zile. Sperăm că în 10 iulie se va deschide circulația pe cei 5 km ai Drumului Expres (DEx 4) care leagă Autostrada Transilvania (A3) de Drumul Național DN 1, pe lângă Tureni. “Ciotul” îi va scuti pe șoferi de zecile de minute pierdute în Turda și de sutele de înjurături aferente.
Inaugurarea vine cu cinci luni de întârziere. Contractul a fost semnat în 28 iulie 2023 cu o asociere condusă de Dimex 2000 Company pe 563 milioane lei, fără taxa pe valoarea adăugată, cu 18 luni de execuție directă pe un proiect tehnic întocmit anterior de Explan. Ordin de începere: 21 august 2023, deci februarie 2025 termen de finalizare inițial.
Despre proiectul Explan: una caldă, alta rece. Salutăm prezența parapetului de separație de sens pe toate bretelele bidirecționale în cele două noduri, ceea ce organizația noastră cere obsesiv de ani de zile. În plus, avem parapet central de beton, așa cum solicitam să fie pe toate autostrăzile și drumurile expres.
Dăm o bilă neagră pentru bretelele DEx 4 care se conectează la A3: nejustificat de lungi (2,3 km o buclă) și limitate la 60 km/h. Ori lungi și rapide, ori scurte și lente. Adăugăm și consolidările-mamut cu zidurile de sprijin supradimensionate de pe fiecare parte a bretelelor. O risipă de bani nejustificată: 22 milioane euro/km, mult chiar și în dealurile transilvănene buclucașe”, potrivit Asociației Pro Infrastructură (API).
Asocierea câștigătoare, ciuntită pe traseu
“Cei de la Dimex trebuie să își asume cu bune și rele prima prestație în liga rutieră națională, absorbind fără pauze în șantier șocul insolvenței Autotehnorom și plecarea din asociere a OPR Asfalt. Întârzierea de cinci luni este semnificativă dar nu dezastruoasă, mai ales dacă ne uităm la alți constructori cu pretenții.
Le va fi însă mult mai greu pe Centura Metropolitană Cluj-Napoca (CMCN), unde au primit ordin de începere. Un proiect de 10 ori mai scump (4,72 miliarde lei, fără TVA) și mai complex: peste 40 km din care 2 km pe 5 tuneluri, 14 noduri, structuri cu duiumul și 30 de kilometri de piste velo.
Lucrări în orașul de cinci stele, nu în câmp, și concurență acerbă cu investițiile rutiere majore care vor absorbi toți banii din Programul Transport în următorii trei ani. Sperăm că șeful Dimex, Daniel Scurtu, a internalizat lecțiile învățate la Tureni și se va achita de extrem de dificila sarcină pe care și-a asumat-o: un contract de totul sau nimic la CMCN”, conform organizației de infrastructură.
Problemele încă nerezolvate
- Nu se va continua nimic cu DEx 4 spre Dej, în teren, în următorii șapte ani, minim.
- Lucrările din afara părții carosabile de la DEx 4 vor continua mult timp de aici înainte, dar circulația trebuie și poate să se deschidă în câteva zile. Așa se inaugurează aproape toate loturile.
- Ridicarea limitei de viteză pe bretelele de la DEx 4 de la 60 la 70-80 km/h se poate aproba doar de către Poliția Rutieră.
- Antreprenorul turc Ozaltin a început construirea viaductelor pe A3 din localitățile Nădășelu și Topa (județul Cluj).
Sursa: API
Dealurile o iau la vale
“Lucrările de la DEx 4 Tureni, conexiune între A3 și DN1, de 14,2 km (drum de patru benzi și bretele de legătură), sunt finalizate, în 10 iulie se deschide traficului. Fără avea o lungime foarte mare, acesta va avea un impact deosebit. Mai sunt de realizat marcaje și de primit avizul Poliției Rutiere, de la București, pentru a se interzice traficul greu pe relația Est – Vest în Cluj-Napoca, dar și în Gilău și Turda.
Lucrarea a fost așa de scumpă, 100 milioane €, fiindcă dealurile Transilvaniei sunt complicate. La Tureni s-au realizat lucrări de artă, cu 2.000 de piloți forați, pentru ca dealurile să nu o ia la vale. Un pilot forat de beton are diametrul de 1,2 m, fiind înfipt la 20 m adâncime în pământ pentru a stabiliza terenul. Vedem că atunci când se lucrează la un deal în Cluj, este nevoie, din nefericire, de piloți forați, ziduri de susținere”, a explicat edilul Clujului, Emil Boc.
El a anunțat că, odată cu activarea DEx 4, Consiliul Local Cluj-Napoca se va pronunța pentru o hotărâre care să interzică traficul greu Est – Vest. “Avem aglomerații în zona de nord și din cauza traficului greu Oradea – Baia Mare/ Bistrița, fiind afectate arterele Calea Baciului, G. Bruno, Gării, Transilvaniei, Maramureșului, Oașului, Bd. Muncii, Fabricii de Chibrituri. Este vorba despre 1.800 de tiruri și mașini de peste 7,5 tone care intră și ies din Cluj-Napoca, deci sufocă orașul. Toate acestea nu vor mai intra în municipiu.
Acum tirurile care vin de la Oradea spre Bistrița / Baia Mare se duc de la Căpușu Mare la Gilău pe E60, iar de acolo la Nădășelu, un traseu de 49 km, parcurs în 121 minute. O altă variantă este de la Căpușu direct la Nădășelu, prin DN 1J, traseu de 42 km, făcut în 118 minute. De la Nădășelu intră în Cluj-Napoca pe traseul Calea Baciului – Bd. Muncii”.
Ocol de 91 km pentru tiruri
„După ce se deschide DEx 4, pentru că DN 1J a fost modernizat între timp de Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj, niciun tir nu va mai putea intra prin Gilău: de la Căpuș se duce la Nădășelu; dacă merge la București, urcă pe A3. Dacă tirurile merg de la Oradea spre Bistrița, nu mai pot intra prin Cluj-Napoca, ci trebuie să ajungă până la Tureni, pe A3, apoi pe DN1, la Centura Est Vâlcele – Apahida.
Noul traseu are 91 km, dar se va face în 69 minute. E mai lung ca rută, dar mai scurt ca timp – nu mai împovărezi traficul din Cluj-Napoca. Invers, de la Bistrița spre Oradea se merge pe același traseu, de la sensul giratoriu OMV nu mai intri pe Bd. Muncii, în oraș, ci vei fi direcționat pe Centura Est, apoi de la Tureni pe A3, la Nădășelu. Iar de la Căpuș îți vezi de drum spre Huedin.
Astfel Cluj-Napoca nu va mai avea 1.800 de mașini grele pe zi, Turda scapă de aglomerația circulației din prezent, Gilăul nu mai are acest trafic greu care coboară azi de pe A3. Pe de altă parte, șoferii din Cluj-Napoca nu mai trebuie să meargă până la Gilău pentru a intra pe A3, ci la Tureni. Așadar, mai puțină poluare în Cluj-Napoca, mai multe șanse de dezvoltare a reședinței de județ și zonei limitrofe, mai multe investiții și locuri de muncă bine plătite aici, mai mult confort pentru noi atunci când circulăm în această zonă”, susține Boc.
Sarabanda proiectelor de pe hârtie
“Mulțumesc, MTI – foștilor miniștri Lucian Bode, Cătălin Drulă, Sorin Grindeanu, CNAIR – directorul general Cristian Pistol, DRDP Cluj – directorul regional Eugen Cecan, constructorului Dimex, dar și actorilor politici care au făcut posibile aceste lucruri posibile. Atunci când lucrezi împreună se văd rezultatele. Acum lucrăm la centura 1 Cluj-Napoca – Florești, dar și la la centura „mare” a Clujului, suntem la faza de proiectare și ne pregătim de lucrări de 2 miliarde €; la pasajul de la Tăietura Turcului pentru a începe lucrările; pregătim documentația finală pentru trenul metropolitan care este în licitație. La metrou lucrările se derulează pentru pregătirea celor șapte stații – greul este acum, când începe săpătura la puț pentru a permite intrarea “cârtițelor”, apoi va fi mai ușor. Sunt investiții de peste 5 miliarde € pe care le derulăm în această zonă a Clujului și ne bucurăm că pot face diferența în materie de calitate a vieții”, a spus Boc.
Gilăul răsuflă ușurat
“Începând de săptămâna viitoare, tirurile nu vor mai avea voie să tranziteze comuna Gilău. Decizia a fost luată de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în urma unor consultări cu Primăria Gilău, pentru a rezolva o problemă de trafic care durează de ani buni și a provocat disconfort semnificativ, mai ales în weekenduri.
Concret, tirurile care vin dinspre Huedin, pe DN1, și nu au ca destinație comuna noastră, vor fi obligate să intre pe DN 1J, la Căpușu, și să ocolească complet Gilăul. Invers, când vor merge spre vest, nu vor mai avea voie să coboare de pe A3.
Această măsură a devenit posibilă datorită deschiderii zilele acestea a DEx 4, legătura rutieră dintre A3 și DN 1, pe la Tureni, și are scopul de a fluidiza traficul și de a îmbunătăți calitatea vieții în Gilău și Cluj-Napoca. Ne bucurăm că, în curând, locuitorii comunei vor putea circula mai ușor și mai sigur, fără blocajele provocate de traficul greu”, confirmă primarul Gilăului, Gelu Topan.
Constructor cu deficiențe, autorități „la ralanti”
“Am fost implicat încă din faza de proiectare și obținere a studiului de fezabilitate, am monitorizat constant și am pus presiune acolo unde a fost nevoie. Venind din antreprenoriat, rămân surprins cât de greu se mișcă unele autorități și cât de puțin înțeleg că au o responsabilitate directă în a susține corect, dar activ constructorii.
Am fost pe șantierul de la Tureni de la începutul lucrărilor, știu că nu totul a mers cum ne-am fi dorit. Întârzierile sunt reale, iar constructorul are partea sa de responsabilitate. Trebuie spus mai clar și un alt lucru: prea des autoritățile statului nu sunt parteneri reali în proiectele de infrastructură. Lipsa de reacție, blocajele birocratice, lipsa de asumare și întârzierile în avize sau plăți afectează direct ritmul lucrărilor.
Nu cer compromisuri sau superficialitate, dar autoritățile trebuie să fie parte din soluție, nu obstacole permanente. Sper că lecțiile de aici vor fi învățate. Nu doar de constructor, ci și de cei care gestionează aceste proiecte din partea statului. La CMCN provocările vor fi și mai mari, iar pasivitatea va costa mult mai scump”, atenționează fostul deputat Viorel Băltărețu.
De ce întârzie inaugurarea
“Avizul comun Inspectoratul General al Poliției Române IGPR – CNAIR, necesar pentru montarea portalurilor cu indicatoare pe A3 a fost emis oficial în 30 iunie, dar a ajuns efectiv la constructor abia în 2 iulie. Documentul CNAIR era pregătit, întârzierea a fost cauzată, cel mai probabil, de momentul în care a fost emis avizul din partea Poliției Rutiere. Lucrurile s-au mișcat greu, doar în urma unor insistențe.
Constructorul s-a mobilizat imediat, dar montarea portalurilor necesită devieri de trafic și lucrări tehnice complexe, inclusiv noaptea, pe tronsoane restricționate. Estimarea realistă este că acestea vor fi finalizate până în 9 iulie, iar deschiderea oficială ar urma să aibă loc în 10 iulie, cu participarea reprezentanților Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) și CNAIR.
Între timp, pe șantier se finalizează stratul de uzură (asfaltul final), se montează indicatoarele rutiere, se aplică marcajele, iar problema branșării sistemului de iluminat este în curs de rezolvare. Având în vedere noul termen, echipa de constructori a decis să nu mai lucreze duminică. Ritmul a fost intens și susținut în ultimele zile”, remarcă actualul antreprenor.
Statul român, veșnic restanțier
“Nu aș vrea să par că apăr constructorul, dar adevărul este că în acest proiect foarte multe lucruri au depins de autorități. De la avize și autorizații, până la disponibilitatea (mai corect spus indisponibilitatea) de a lucra ca un partener real în rezolvarea blocajelor din teren.
Adăugăm aici plățile făcute cu întârziere și obținem un context deloc simplu. E clar că și asocierea de constructori, dacă ar fi avut o capacitate financiară mai solidă și mai multă experiență în astfel de proiecte, ar fi reușit să gestioneze mai bine situațiile apărute.
Sper ca această experiență să le fie de folos pe șantierul CMCN, unde provocările vor fi, cu siguranță, și mai mari. Acolo, să nu uităm, beneficiarul este Primăria Cluj-Napoca. Vom vedea dacă va ieși un parteneriat funcțional sau o situație tensionată. Întârzierile există și sunt reale: 10 zile față de ultimul termen anunțat și cinci luni față de cel contractual.
Fără presiune publică, implicare și efort constant, aceste întârzieri ar fi fost și mai mari. Am urmărit acest proiect pas cu pas și am transmis toate blocajele: devieri de utilități, birocrație sau avize venite în ultimul moment. Pentru toată perioada din august 2023 și până acum, estimez că întârzierile se datorează 30% constructorului și 70% autorităților”.
DEx 4 face legătura între A3 (zona Turda) și DN 1 (Tureni) și ulterior până la Dej. Lungimea drumului expres este de 5 km, bretelele de la nodul A3 au 5 km, iar cele de la nodul DN 1, 2,7 km. Asocierea câștigătoare a contractului de 562 milioane lei, fără taxa pe valoarea adăugată, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, a fost Dimex 2000, Autotehnorom, OPR Asfalt, Obras, Con-A Operations. De la Tureni, DEx 4 trebuie să se continue mai departe, făcând joncțiunea cu viitoarea Autostradă a Nordului (ce va conecta nordul României la rețeaua europeană de autostrăzi, pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Jibou – Dej – Bistrița – Suceava, pe de o parte, dar și să se lege de Centura Cluj Est (Vâlcele – Apahida) – deja edificată, și CMCN – încă pe hârtie. Master Planul de Transport al României prevedea că legătura dintre Turda și Dej se va realiza pe două benzi pe sens.
