Cea dintâi șosea cu acest regim din județ, DEx 4, a devenit funcțională, însă fără soluționarea optimă a conexiunilor și eliminarea traficului greu din Cluj-Napoca și Turda.
“De 35 de ani îl aștept. Stau în Cluj-Napoca, dar am drumuri către Alba, Sebeș, Hunedoara. Eu zic că-i cea mai frumoasă investiție din Ardeal. Mă ajută, că străbăteam Turda și în două ore, invers la fel”, a spus un șofer de Renault, primul la start. „Acum mă duc spre Mureș, economisesc timp, combustibil și nu mai este atâta aglomerație”, “Pierdeam timp în trafic, la semafoare, coloane”, au completat următorii conducători auto.
“Am contribuit, alături de partenerii noștri Dimex, la realizarea acestui proiect strategic pentru Transilvania. CON-A a fost responsabilă de execuția tuturor lucrărilor de artă: nouă structuri – poduri și pasaje, realizate cu precizie, siguranță și durabilitate”, a amintit conducerea CON-A.
„După ce finalizăm aici lucrările, următorul mare proiect va fi Centura Metropolitană Cluj-Napoca (CMCN), întâi proiectarea, apoi execuția. Între timp lucrăm la noua clădire a Spitalului Județean de Urgență din Bistrița”, ne-a relatat Daniel Scurtu, administratorul Dimex 2000, liderul asocierii câștigătoare.
Apare „al doilea UMB”
“Este un moment de mare însemnătate pentru comună, eu sunt inginer de drumuri, timp de 17 ani am făcut numai așa ceva. Ideea acestei centuri a început acum 13 ani, când ne-am deplasat pe teren cu directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP), Eugen Cecan.
Dintre cele trei variante propuse am ales-o pe cea actuală; alta era un drum cu alunecări de teren și necesita fonduri mult mai substanțiale. Știu eforturile pe care le-a făcut asocierea Dimex 2000 – Con-A, a lucrat pe rupte în ultima perioadă, inclusiv noaptea trecută – a dat dovadă încă de la început de multă seriozitate, remarc și proiectantul Explan.
A câștigat România pentru că, pe lângă grupul UMB, apare o altă firmă românească pe care ne putem baza de acum înainte. De la muncitorii necalificați până la oamenii din conducere au făcut eforturi supranaturale, nu ar trebui să îi împroșcăm cu noroi pentru această întârziere. Doresc Dimex să facă drumuri de și mai mare anvergură, având experiența de aici”, consideră primarul din Tureni, Daniela Mănăilă.
“Marcăm azi nu doar finalizarea unui proiect de infrastructură unic pentru Tureni, ci și începutul unei noi povești de dezvoltare pentru comunitatea noastră. Beneficiile concrete sunt clare: fluidizarea traficului, conexiunea rapidă între Aeroporturile Cluj-Napoca și Târgu Mureș, eliminarea traficului greu de pe E60 și reducerea riscurilor de accidente.
Acest drum aduce oportunități economice majore pentru Tureni: este prima zi din viitorul nostru istoric. Pentru prima dată în istoria sa, comuna este conectată prin infrastructură de mare viteză cu cinci reședințe de județ: Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Alba Iulia, Sibiu și Deva, conexiune esențială pentru atragerea de investiții și dezvoltarea locală”.
Scapă Dimex de penalizări?
“Am făcut o verificare a lucrărilor pe acest șantier și confirm faptul că au fost finalizate. Lungimea tronsonului de DEx 4 este de 5 km, dar rezolvă o problemă mare din punctul de vedere al traficului de tranzit, astfel încât cele două municipii, Cluj-Napoca și Turda, vor fi evitate, urmând ca fluiditatea circulației să fie mult mai bună și mai mare.
Lucrarea a fost începută în august 2023, acum dăm DEx 4 în circulație. Întârzierile vor fi analizate de DRDP pentru a vedea dacă sunt din culpa antreprenorului, urmând ca odată cu darea în circulație să se definitiveze procesul de verificare a documentelor depuse.
Asocierea de firme a fost bine mobilizată în mare parte, au fost și dificultăți care le-a întâlnit pe teren, pe amplasamentul lucrării, acestea fiind până la urmă depășite. Toate investițiile în drumuri au la bază un studiu de fezabilitate, iar acesta a fost traseul aprobat. Colegii mei vor analiza și vor lua măsuri ca să nu existe deficiențe de siguranță a circulației și participanților la trafic.
La Drumul Expres Cluj – Dej suntem în faza de studiu de fezabilitate, iar una dintre măsurile impuse de noul guvern a fost să prioritizăm investițiile, să vedem care vor fi prioritare și cele care România le va face într-o etapă ulterioară. Avem un program de investiții ambițios și pentru zona Cluj.
Vrem să facem cât mai multe astfel de drumuri, viteza de deplasare să fie una foarte bună, cu impact pozitiv asupra mediului, calității vieții, dezvoltării economice a comunităților. Îmi doresc ca nivelul investițional să rămână o prioritate a Guvernului, ținând cont de contextul actual, nu tocmai simplu”, spune Cristian Pistol, director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
Încep lucrările pentru Tunelul Meseș
Șeful CNAIR s-a referit și despre stadiul lucrărilor de pe A3. “Pe traseul Nădășelu – Mihăiești, Ozaltin (Turcia) execută două lucrări de artă deosebite, viaducte foarte mari. Lucrările evoluează bine, sper că până la finele lui 2026 să le vedem realizate. În proiectele pe care le derulăm au un mare impact clima, intemperiile, ploile, sper să nu avem un sezon ploios pentru ca lucrările să se desfășoare bine pe șantiere.
Antreprenorul UMB, de pe traseul Nădășelu – Zimbor – Poarta Sălajului, este foarte bine mobilizat, fiind cea mai bună companie din România pe zona de autostrăzi, ne-a spus că va finaliza unele secțiuni din A3 chiar anul acesta. Pentru lotul Poarta Sălajului – Zalău -Nușfalău (41 km), cu Tunelul Meseș, există un contract semnat cu asocierea Makyol – Ozaltin (Turcia), suntem în procedurile prealabile emiterii ordinului de începere pe care îl vom elibera în câteva zile”.
Dealurile Transilvaniei ne ard la buzunare
“Acesta este cel mai important nod de conectivitate din regiunea noastră, de viitoare fluidizare a traficului a Zonei Metropolitane Cluj-Napoca, dar și din municipiilor Turda și Câmpia Turzii. Făcând o analiză a traficului de mașini grele, rezultă o medie zilnică de 4.590 camioane care traversau dinspre Alba sau Mureș.
Dintre acestea, 2.600 se bifurcau pe Centura Vâlcele – Apahida, mergând spre Dej, Baia Mare, zona de nord, iar 1.800-1.900 intrau efectiv în Cluj-Napoca, în condițiile în care în Parcul Tetarom III are o mișcare zilnică de 700-750 de mașini de mare tonaj. Problema în toată regiunea Transilvaniei este instabilitatea dealurilor, a reliefului care necesită niște costuri din cauza consolidării lor.
Prima variantă care era, cea din zona Centurii Vâlcele – Apahida, avea o lungime de 11 km, însă la momentul în care noi începeam lucrările, toate acele dealuri se surpau. Este ceva asemănător cu ceea ce s-a întâmplat, dacă dăm anii în urmă, pe Centura Est. Și în această zonă consolidările au avut prețul cel mai ridicat, nu pasajele sau altceva. Ancorele care s-au introdus aici înseamnă cât distanța între Cluj-Napoca și Gherla, 40 km”, a explicat Eugen Cecan, directorul DRDP Cluj.
Bihorul a luat-o înaintea Clujului
“Este o mare satisfacție să văd că proiecte pe care le-am inițiat și susținut se concretizează. Acest drum expres are rădăcinile în 2020, când împreună am găsit soluții pentru traseu, finanțare pentru documentație. Atunci s-a semnat contractul pentru studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, au urmat finanțarea din Programul Transport și ordinul de începere, în 2023, iar execuția, în mai puțin de doi ani.
Deși la prima vedere pare un proiect de mici dimensiuni (5 km), la care se adaugă drumurile de legătură (10 km), importanța sa este crucială pentru zonă. Noua legătură rutieră oferă posibilitatea de a evita tranzitarea municipiului Turda și permite descărcarea traficului pe direcția Cluj-Napoca mai aproape de oraș.
Obiectivul este unul de importanță majoră pentru Regiunea Nord-Vest, mobilitatea oamenilor și a mărfurilor. Este al doilea DEx care se realizează în Transilvania în mai puțin de doi ani; primul a fost Oradea – legătura cu Borș II, ceea ce este mare lucru”, a sintetizat Lucian Bode, fost ministru al transporturilor.
2026 – anul Autostrăzii Transilvania
“A3 rămâne coloana vertebrală pe care se dezvoltă Ardealul. Dacă astăzi circulăm pe 130 km, de la Nădășelu la Târgu Mureș, plus tronsonul Nușfalău – Suplacu de Barcău, m-aș bucura ca la finele anului constructorul să finalizeze încă 27 km dintre cei 43 km între Nădășelu și Poarta Sălajului.
Dacă anul viitor lucrurile arată bine, iar contructorii reușesc să meargă în ritm susținut spre Poarta Sălajului și Chiribiș, apoi mai departe până la Biharia, putem spune că 2026 poate fi anul Autostrăzii Transilvania. 260 km din A3 pot să fie în trafic de anul viitor, 190 km între Poarta Sălajului și Târgu Mureș și 70 km între Nușfalău și Frontiera de Vest – Borș II. Acesta trebuie să fie obiectivul nostru, al tuturor
Investițiile urmează infrastructura – un principiu de guvernare locală și centrală care trebuie urmat de cei care conduc comunitățile. Avem nevoie, în continuare, de un ritm susținut de investiții în infrastructura de transport. Nu ne permitem o relaxare. Proiectele de infrastructură aduc plusvaloare în economie, iar în contextul actual nu putem pune frână acestui sector”.
Viteză maximă: 120 km/oră
Inspectoratul de Poliție Județean Cluj a anunțat condițiile în care se circulă pe DEx 4, care asigură legătura dintre DN1 și A3, deschis oficial traficului rutier. “Polițiștii rutieri sunt prezenți pe traseu pentru a monitoriza traficul și a sprijini participanții în adaptarea la noile condiții de deplasare. Pe DEx 4 aplică reguli rutiere specifice, iar viteza maximă admisă este de 120 km/h. Vă recomandăm să circulați cu prudență, să respectați semnalizarea rutieră și indicațiile polițiștilor prezenți în teren. Conduceți responsabil, ajungeți în siguranță!”.
Fostul deputat Viorel Băltărețu a cerut CNAIR și autorităților competente măsuri imediate de siguranță în trafic în zona Vâlcele: sens giratoriu, treceri de pietoni semaforizate, calmarea traficului. Ba chiar mutarea plăcuței de intrare în localitate. “DEx4 – A3 Tureni se deschide.
Un proiect important, un drum spectaculos, dar la capătul lui, în satul Vâlcele, începe o criză: trafic greu redirecționat, infrastructură rutieră subdimensionată și o comunitate expusă pericolului. Oamenii cer măsuri clare și urgente: sens giratoriu în intersecția DN 1 – DJ 103M, semaforizarea trecerilor, mutarea plăcuței de localitate și trecere de pietoni nouă acolo unde zilnic copiii traversează un drum cu patru benzi.
Satul Vâlcele, din comuna Feleacu, este o comunitate mică dar complet expusă unui trafic exploziv și unui drum național nesigur. Locuitorii din Vâlcele cer de ani de zile un sens giratoriu la intersecția dintre DN1 și DJ 103M, o intersecție periculoasă, unde localnicii, echipaje de poliție și toți participanții la trafic întorc, neavând altă soluție legală.
Traficul greu din nordul Clujului se va muta pe aici și viața oamenilor trebuie protejată. Cerem de urgență și mutarea plăcuței de intrare în localitate înaintea intersecției, astfel ca regimul de viteză să înceapă unde trebuie, înainte de riscuri și nu după ele. Pe DN1 cu patru benzi copiii din Vâlcele merg zilnic la școală, traversează printre mașini. Nici una dintre trecerile de pietoni din Vâlcele nu este semaforizată, în zona benzinăriei Lukoil nu este nici măcar trecere marcată deși avem stații de autobuz pe ambele părți.
Cerem semnalizarea cu buton a tuturor trecerilor existente, o trecere nouă marcată în zona Lukoil și calmarea traficului pe întreaga zonă. Primarul Clujului, Emil Boc, a anunțat că traficul greu din nordul municipiului va fi redirecționat pe traseul A3 – DEx 4 – Vâlcele – Centura Est. Vor fi peste 1.800 de camioane pe zi plus alte mii de vehicule ușoare. Infrastructura actuală din Vâlcele nu o poate face, nici oamenii. DEx 4 este un pas mare, dar nu trebuie să genereze o nouă problemă”.
Fără giratoriu în Vâlcele
Cu ocazia deschiderii oficiale a nodului rutier de la Tureni, primarul comunei Feleacu, Gabriel Costea, a avut discuții privind sensul giratoriu de la Vâlcele cu șeful CNAIR. “Am primit confirmarea clară: CNIR nu are o variantă tehnico-financiară și nu poate susține realizarea sensului giratoriu la Vâlcele.
Totuși, în urma discuțiilor avute cu directorul DRDP Cluj s-a conturat ideea unei soluții provizorii din balize, care să fie implementată pentru a reduce riscurile din trafic până la identificarea unei variante definitive. În perioada 2017-2018, Primăria Feleacu a obținut includerea acestui obiectiv într-un proiect derulat de CNIR. Din păcate, proiectul a fost blocat în 2021, iar până în prezent nu am reușit să aflăm care a fost motivul exact al opririi – fie el financiar sau birocratic.
Acest aspect este esențial, pentru că o stopare din motive birocratice poate fi reevaluată în contextul noii realități din trafic. Odată cu deschiderea nodului rutier de la Tureni, volumul de trafic în zonă va crește, iar aceste date pot influența favorabil un nou studiu de trafic (în cazul în care acesta a fost motivul stopării proiectului din 2021), care să justifice realizarea sensului giratoriu de la Vâlcele.
Este o abordare administrativă realistă, bazată pe nevoile reale din teren. Așa cum am găsit soluții pentru alte proiecte din comun Feleacu, vom insista pentru deblocarea proiectului și identificarea unei soluții eficiente și sigure pentru locuitori.
Rămân la convingerea că o variantă semaforizată în această zonă reprezintă, în acest moment, o soluție mai realistă și mai accesibilă pentru Feleacu. Chiar dacă se va reuși deblocarea proiectului inițial, implementarea acestuia va fi, cel mai probabil de durată (câțiva ani) , având în vedere restricțiile financiare impuse la nivel guvernamental”.
Treceri cu buton în Feleacu
Edilul din Feleacu s-a pronunțat și în privința trecerilor de pietoni semaforizate. “După parcurgerea primelor etape birocratice și administrative, proiectul privind semaforizarea unor treceri de pietoni de pe DN1, în localitățile Feleacu și Vâlcele, a avansat. În această fază, au fost selectate câte două treceri în fiecare localitate.
Urmează o etapă importantă: obținerea avizelor, în special din partea CNAIR, prin DRDP. Aceste avize vor stabili în mod concret dacă se pot realiza ambele treceri semaforizate sau doar una în fiecare localitate. Un alt criteriu esențial va fi cel financiar. În funcție de concluziile studiului de fezabilitate – respectiv de valoarea totală estimată a lucrărilor – vom decide câte treceri pot fi susținute bugetar.
Va conta și soluția oferită prin avizele tehnice de racordare la rețeaua electrică, care influențează semnificativ costurile. În această etapă, ne referim exclusiv la posibilitatea realizării a maximum una sau două treceri semaforizate în fiecare localitate. Forma finală aleasă va fi supusă, ulterior, tuturor etapelor legale de avizare, urmând ca, după finalizarea acestora, să se procedeze la elaborarea proiectului tehnic și la obținerea autorizației de construire”.
Traficul mare, greu de „ucis”
Deputatul Ciprian Rigman consideră că după deschiderea DEx 4, traficul greu, de tranzit, trebuie interzis în Turda, iar interdicția, monitorizată atent. “Trebuie o decizie administrativă clară și fără echivoc și o prezență a Poliției Locale la intrările în oraș pentru ca decizia să fie respectată. Este pasul logic pentru ca toți cetățenii să aibă, în sfârșit, o viață normală, cât mai repede cu putință, nu peste săptămâni.
Realitatea îl contrazice flagrant pe primar. Eu doar am arătat realitatea de pe străzile Turzii, care este actuală și astăzi: tiruri, altele decât cele care aprovizionează operatorii economici locali sau care ridică marfă de la ei, și care trebuie să aibă accesul permis, zburdă pe străzile Turzii. Pentru a scăpa de traficul greu este nevoie de decizie administrativă, ceea ce nu avem în acest moment, și de controlul respectării deciziei administrative. Voi insista ca aceasta să se producă, iar dispariția traficului greu de tranzit să fie chiar o realitate”.
Horea Hudrea, consilier local la Turda, are altă părere. „Restricțiile de circulație pot fi impuse doar de administratorul drumului și aici vorbim de două drumuri naționale care traversează Turda. Autoritatea locală nu poate impune restricții de circulație nici dacă a primit în administrare drumul, fără acordul administratorului inițial al drumului care este, potrivt legii, CNAIR.
DEx 4 face legătura între A3 (zona Turda) și DN 1 (Tureni) și ulterior până la Dej. Asocierea câștigătoare a contractului de 562 milioane lei, fără taxa pe valoarea adăugată, finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare, a fost Dimex 2000, Autotehnorom, OPR Asfalt, Obras, Con-A Operations. Aceasta a finalizat șoseaua propriu-zisă, însă mai are de terminat lucrările laterale, programate până în 25 iulie.
De la Tureni, DEx 4 trebuie să se continue mai departe, făcând joncțiunea cu viitoarea Autostradă a Nordului (ce va conecta nordul României la rețeaua europeană de autostrăzi, pe traseul Satu Mare – Baia Mare – Jibou – Dej – Bistrița – Suceava, pe de o parte, dar și să se lege de Centura Cluj Est (Vâlcele – Apahida) – deja edificată, și Centura Metropolitană Cluj-Napoca – încă pe hârtie. Master Planul de Transport al României prevedea că legătura dintre Turda și Dej se va realiza pe două benzi pe sens.
Radu Moisin, deputat:
- “Scăpăm de traficul greu şi de tranzit din Cluj-Napoca şi Turda. Acest proiect important pentru județul Cluj face legătura dintre sudul județului și rețeaua națională de autostrăzi mai rapidă, sigură și eficientă. A fost un obiectiv pe care l-am monitorizat atent în cadrul Comisiei de transporturi şi infrastructură a Camerei Deputaților. DEx 4 are km, la care se adaugă 7,7 km de bretele de legătură: 5 km la nodul cu A3 și 2,7 km la nodul cu DN1. Sunt două benzi pe sens, separator median, acostamente, 7 poduri și viaducte – cel mai lung având 258 m. Totul a fost finanțat prin fonduri europene, prin Programul Transport 2021–2027, cu o investiție de 562 milioane lei, fără TVA. Peste 1.800 de camioane vor fi scoase zilnic din Cluj-Napoca, Turda, Gilău sau Baciu. Asta înseamnă aer mai curat, drumuri mai sigure și mai puțină aglomerație pentru toți cei care locuiesc, muncesc sau tranzitează județul.
Irinel Scrioșteanu, secretar de stat Ministerul Transporturilor:
- “Am dat în trafic un nou drum de legătură în Transilvania, care ne va scuti de traficul din zona municipiului Turda. Este vorba de 5 km ai DeX4 din zona localității Tureni din județul Cluj, care vor face legătura rutieră între A3 și DN1. Pe traseul acestuia au fost contruite șapte poduri și viaducte, iar la km 4 este construit viaductul peste Valea Racilor, care are șase deschideri și o lungime totală de 258 m. Valoarea contractului este de 562 milioane lei, fără TVA, iar finanțarea este asigurată prin Programul Transport 2021-2027”.
Sorin Grindeanu, președinte Camera Deputaților:
- „Rețeaua rutieră din România are acum 1.320 km de drum de mare viteză (autostradă și drum expres). DEx 4 va avea un rol important în zonă, deoarece va degreva municipiile Cluj-Napoca și Turda de traficul rutier de tranzit (în special traficul greu). Construcția acestui nou drum expres a costat 563 milioane de lei, fără TVA, sumă asigurată prin Programul Transport. Pentru ca România să se poată dezvolta constant este importantă continuarea eficientă a proiectelor de infrastructură mare demarate în ultimii ani”.
Gelu Topan, primar Gilău:
- “S-a deschis DEx 4. Astăzi am avut onoarea să particip la inaugurarea tronsonului de 5 km din Drumul Expres 4, care leagă Autostrada Transilvania de DN1, la Tureni. Acest drum va contribui indirect la degrevarea traficului greu din comună, în sensul în care camioanele vor fi obligate să ocolească Gilăul începând de săptămâna viitoare”.
Maria Forna, prefectul Clujului:
- “Acest drum este de o importanță majoră pentru întreaga regiune, care vine în primul rând să fluidizeze traficul din Cluj-Napoca, Turda, să aducă beneficii semnificative în reducerea timpilor de deplasare pentru cetățeni, nu în ultimul rând aduce beneficii economice și de mediu”.
Dan Tarcea, viceprimar Cluj-Napoca:
- “Asistăm la un moment important pentru comunitățile din Cluj-Napoca, Turda, Baciu pentru că putem lua decizii pentru reglementarea traficului. Vom lua o decizie de interzicere a traficului de tranzit în Cluj-Napoca pentru a avea o mai bună fluiditate, a elimina o parte din poluare și a ridica siguranța pe șosele. Nu am putut face acest lucru până când DEx 4 nu a fost finalizat. Acest drum va da o nouă perspectivă de dezvoltare pentru Tureni. De săptămâna viitoare traficul greu de tranzit va fi interzis în Cluj-Napoca. Sunt 1.800 de vehicule pe zi, deci 450.000 de mașini de mare tonaj nu vor mai traversa municipiul nostru”.
Cristian Matei, primar Turda:
- „De azi spunem adio traficului greu în Turda, putem să finalizăm toate demersurile pe care le-am început pentru ca să devenim un oraș turistic. Lungimea acestei autostrăzi de numai 5 km invers proporțională cu importanța pe care o are unirea zonei noastre cu A3. Municipiul Turda este cel mai avantajat, la fel Cluj-Napoca, pentru că se poate face mai rapid ieșirea pe A3, chiar și pentru traficul mic. Vom vedea ce va însemna comercial că foarte multă lume nu va mai trece prin Turda, dar putem să punem bazele unui oraș mult mai liniștit decât până acum. În Turda avea o medie zilnică de tranzit de 5.000 de mașini de tonaj greu. De azi scăpăm de ele; vor rezista mai bine și drumurile pe care le-am edificat în ultimii ani: 260 km de străzi. Legătura la A3 naște noi căi pentru dezvoltarea zonei, noi oportunități pentru devoltarea rurală”.
