Cluj-Napoca scoate tirurile de tranzit din oraș. Turda mai așteaptă

Autoritatea locală a interzis traficul greu fără permis de liber acces în reședința de județ, deviindu-l însă, în lipsa unor “ocolitoare” de mare viteză, pe trasee improvizate: drumuri județene sau naționale.

“Astăzi facem istorie la Cluj-Napoca: ne eliberăm definitiv de traficul greu de tranzit: din nicio direcție nu mai intră astfel de mașini de peste 7,5 t în municipiul nostru. Tocmai am dezvelit aici un indicator ce interzice traficul greu spre Oradea pe Bd. Muncii, str. C. Coposu, Baciu, ca să aglomereze orașul.

Deci tirul dinspre Bistrița merge acum pe Centura Apahida – Vâlcele, de acolo, prin Tureni, pe Drumul Expres 4 (DEx 4), prin nodul Autostrăzii Transilvania (A3) până la Nădășelu, apoi de la Căpușu Mare pe DN1, către Oradea. Odată cu deschiderea centurii de la Tureni (DEx 4, n. red.), scăpăm de acest trafic greu în Cluj-Napoca, adică 1.800 de tiruri, mașini de mare tonaj zilnic, care au de acum o cale alternativă.

Dacă azi pe traseul Bistrița – Oradea faci 121 minute prin Cluj-Napoca, pe noul traseu vei face 69 minute, deci cu 52 minute mai puțin. Un traseu mai lung ca distanță, dar mai scurt în timp. Asta înseamnă mai puțină aglomerație în trafic, mai puțină poluare pentru a avea o calitate europeană a vieții în oraș”, a spus primarul Clujului, Emil Boc.

Doar cu „pașaport de o zi”

“Noi scoatem afară doar traficul de tranzit, cei care au treabă în oraș, fac aprovizionare, se îndreaptă spre un șantier, lucrează la autostradă, merg la un service, pot, pe baza autorizației de liberă trecere – cu justificare, traseu prevăzut – să intre în municipiu. Șoferii pot să își scoată, în format online, în câteva minute, această autorizație de liberă trecere care se eliberează pe o zi și costă 7-28 lei.

Autorizațiile pe un an își păstrează valabilitatea, însă de acum municipalitatea le emite pe o singură zi. Ne gândim și la transportatorii care au treabă aici, nu le îngrădim activitatea în oraș. Ei fac economie la motorină, dar crește și calitatea vieții în oraș. Nu avem nimic cu transportatorii; dimpotrivă, sunt partenerii noștri.

Noi le oferim un traseu asfaltat, în regim de autostradă în mare parte, deci nu mai trebuie să oprească la fiecare semafor din oraș, iar noi la Cluj-Napoca respirăm un aer mai curat, deci am găsit împreună o soluție mai bună.

Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a obținut inclusiv avizul Inspectoratului General al Poliției Române pentru a monta noile indicatoare. Noi am adoptat hotărârea de consiliul local care prevede amplasarea indicatoarelor de deviere a traficului de tranzit la 11 intrări în municipiu. Drumul de la Căpușu la Nădășeu, modernizat “la patru ace” de DRDP este o adevărată mană cerească”, spune edilul.

Întâi avertismente, apoi amenzi

“Agenții Poliției Locale Cluj-Napoca (PLCN) sunt acum instalați la ambele sensuri giratorii OMV și Emerson, unde avem posibilitatea să întoarcem tirurile care intră spre Cluj-Napoca. Am pus în funcție și o aplicație prin care PLCN verifică în timp real orice autovehicul care are sau nu are liber acces în municipiu. Avem agenți atât aici, cât și pe Calea Baciului, pentru că este posibil și acolo să apară autovehicule cu masa de peste 7,5 tone. Acolo avem sensul giratoriu de la C. Coposu și putem să le redirecționăm spre Căpușu.

În primele zile de instituire vom face informare și prevenție pentru a obișnui șoferii de tir cu noul traseu, apoi pentru cei care nu dețin documentul de liber acces trecem la sancțiuni. Vom aplica avertismente, încă nu și amenzi care sunt de la 500 lei pentru vehiculele de 7,5 tone și de până la 2.000 lei pentru cele de peste 30 tone”, a informat directorul general al PLCN, Marcel Bonțidean.

Spre Turda n-au loc de întors

“Primăria Turda trebuie să parcurgă același traseu ca Primăriile Cluj-Napoca și Gilău: să emită hotărârea de scoatere a traficului greu de tranzit din localitate, iar noi obținem avizele de la poliția județeană și națională.

Acolo este și o altă situație: dacă de la sensul giratoriu de la DEx 4 vor merge tirurile spre Turda, acestea nu au unde să întoarcă. Dacă Turda va emite hotărârea de CL, ne gândim la o girație o variantă în zona Paradis, unde ne permite spațiul, fiind un teren al statului român care nu necesită exproprieri.

Dacă nu, se poate face la intrare în Turda, pe un drum lateral care merge spre nodul de la Săndulești să ne gândim la o girație dacă se întâmplă să se rătăcească un vehicul agabaritic să aibă ori un punct de întoarcere, ori o girație”, a explicat directorul general al DRDP Cluj, Eugen Cecan.

În așteptarea pasajelor din Baciu

“La Răscruci, când vii dinspre Cluj-Napoca sau Dej, am pus o presemnalizare de traseu recomandat pentru traficul greu spre Zalău care să treacă pe drumul județean modernizat pe la Hida; astfel scurtează călătoria cu o oră față de cel prin Cluj-Napoca (str. C. Coposu – Baciu). Către Zalău tirurile pot să ajungă către girația de la Românași, iar spre Șimleu Silvaniei, prin Panticeu și Surduc.

În zona Baciu, în prelungirea pasajului suprateran de la Tăietura Turcului, proiect al Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și PCN, DRDP va ridica un alt pasaj, peste girația de la C. Coposu, ce va fi prelungită ca să preia traficul de la Tăietura Turcului. Ambele sunt prinse în Planul Național de Redresare și Reziliență, DRDP fiind în faza finală cu licitația pentru pasajul nostru.

Despre continuarea DEx 4 de la Tureni la Dej am avut o discuție cu mai multe primării, s-au concretizat deja 2-3 alternative. Primăriile să vină să prezinte pe cea pe care o agreează, apoi să înceapă studiile și să intre în proiectare”, a spus directorul regional.

Experimentul municipal: timp vs. combustibil

Noua interdicție stârnește reacții diferite în rândul clujenilor: locuitorii din reședința de județ sunt mulțumiți că scapă de autovehiculele grele, sătenii sunt îngroziți de tirurile care le vor tranzita localitățile, iar operatorii de transport înfierează lipsa centurilor de ocolire. 

• Tiberiu Pusztai: “Trebuia lăsat traficul greu să meargă prin Gilău. Căpușu – Nădășelu nu este pregătit pentru așa ceva. E îngust, nu sunt locuri de parcare pentru camioane care să-și efectueze pauza de 45 de minute sau mai mare. Dacă un camion vine de la Oradea nu o să îi ajungă programul să traverseze acest traseu. Plus că pe A3 de la Nădășelu nu mai sunt locuri de parcare până după Turda”.
• Mihaela Perde: “Voi scăpați la Cluj-Napoca și îi plasați la Tureni, Mărtinești, Vâlcele. Șoseaua e extrem de aglomerată, se circulă cu peste 100 km/h în Vâlcele. Îți trebuie curaj să ieși de pe drumurile adiacente și mult noroc să întorci în siguranță înspre Cluj. Cerem insistent treceri pietonale semaforizare, sens giratoriu la intrarea în Vâlcele dinspre Turda, mutarea indicatorului de localitate și limitare de viteză înainte de intersecția cu drumul județean. Avem destule cruci pe lângă șosea”.
• Ciprian Ioan: “Pe tot acest așa-zis traseu de ocolire nu există o parcare în care să se facă pauză la nevoie. Plus ocolul de vreo 60-80 km”.
• Laurențiu Radu: “Sperăm să ajute și marii transportatori să boicotăm aprovizionarea și să lăsăm pe mâna domnului primar Emil Boc să aprovizioneze orașul. Pentru populația care se declară mulțumită de această restricție: puteți merge la Alba, Mureș sau Sibiu la cumpărături, că e mai aproape. Acolo o să aprovizionăm, să aveți de unde cumpăra”.
• Adela Roman: “Vă rog să faceți o șosea de legătură și între Tureni și Vâlcele, ca să nu scoateți tot traficul greu pe DN1. Va fi foarte aglomerat pe DN1”.
• Petru Bota: “69 de minute înainte de a devia traficul greu, după deviere faci mai multe minunte decât pe varianta veche”.
• Adrian Stănilă: “Astfel reducem nu doar poluarea, ci și cheltuielile cu întreținerea străzilor folosite pentru tranzitul mașinilor grele”.
• Ovidiu Nealcoș: “De la Napolact până la OMV Sub Coastă faci 90 km sau mai mult, în loc de 15 km. Felicitări conducerii incompetente!”.
• Ciprian Baroi: “N-ați fost în stare să faceți o centură la Cluj-Napoca. Traseul mai lung trebuia măcar noaptea să-l lăsați liber”.
• Adrian Stan: “În lipsa unei centuri a orașului, nu se poate scăpa de traficul greu. E nevoie de sute de camioane pe zi pentru aprovizionarea supermarketurilor și firmelor din oraș. Parcurile industriale din zona de est a orașului (Jucu, Apahida, Bd. Muncii) au nevoie de o ruta viabilă spre vest pentru a-și exporta produsele. Consiliul Județean (CJ) a promis de ani buni că va moderniza cei 6 km ai DJ 170B între Așchileu și Topa Mică, pentru o centură de nord pe traseul Răscruci – Vultureni – Topa Mică, încă nu a realizat nimic. E normal să vrem să scăpăm de poluarea din oraș, dar nu putem să îi îngropăm pe cei care au nevoie de infrastructura primitivă a acestuia pentru a-și desfășura activitatea”.
• Călin Morar: “Fără o centură prin nord, Bd. Muncii, str. Oașului și Maramureșului, plus comuna Baciu rămân pe cât de blocate, pe atât de poluate. E utilă decizia pentru câteva cartiere. Pentru cartierele Muncii, Iris, Dâmbu Rotund și Baciului (vreo 25% din oraș sau mai mult), e frecție la picior de lemn”.