Asocierea MetWorks a început edificarea puțului pentru mașinile de forat tunelurile (TBM), la peste un an după prima lopată electorală, însă data pornirii „cârtițelor” și finanțarea proiectului rămân incerte.
“Am avut două obiective pe care le-am atins la Magistrala I Metrou Cluj (MMC) : 24 iulie – grinzile de ghidaj, 11 august – începerea săpăturii la pereții mulați. Aici nu vorbim numai de tunel, puț de lansare sau stații, ci de un sistem complet automatizat – tren, rețele de informatică, securitate cibernetică, semnalizare. Este o locație de 35 x 19 m, cu adâncime de 16 m, pereți mulați săpați până la 24 m.
Pe fundația pe care o executăm vor fi coborâte „cârtițele” bucată cu bucată, iar la subteran vor fi asamblate aceste TBM-uri de 120 tone. Azi am început doar să săpăm, pe la sfârșitul lunii septembrie vor avea o idee clară și sigură când le putem da drumul, altfel promitem degeaba. O lună durează asamblarea “cârtițelor””, a precizat Șerban Iorga, șeful de proiect din partea companiei Alstom.
„Un proiect pentru anul 2100”
“Proiectul se va realiza în etape, cu tunel între stații, fiecare cu proiectare și execuție separată”, a menționat Marin Griguță, reprezentant al supervizorului. “O lucrare de acest fel nu se face peste noapte, este o cursă de lung parcurs, nu un sprint. Presupune precizie, fiind angrenați 150 de proiectanți și ingineri.
Sunt necesare 40 de avize pentru fiecare etapă a MMC. S-au analizat opt scenarii alternative, iar specialiștii ne-au spus că aceasta este varianta optimă, cea care ne dă viitorul pentru anii 2050, 2060, 2100, cu un sistem de mobilitate eficient în detrimentul mașinii.
Există în Europa orașe cu metrou având o populație mai mică decât Clujul; ne vom alinia și noi acestora. MMC intră acum intră în fază subterană; după introducerea și asamblarea “cârtițelor”, debutează munca efectivă la cele șapte stații, primele lucrări fiind între Teilor și Copiilor”, a arătat primarul Clujului, Emil Boc.
Dealul începea să coboare
“MMC are contract de finanțare semnat până în 2031, când trebuie să fie gata, proiectul având prevăzute trei surse: fonduri europene, buget național și certificate verzi. Normal că nimeni nu îți dă deodată 2 miliarde € și îți spune: împrăștie-i! Sursele de finanțare se adaptează, se readaptează în funcție de evoluția lucrărilor.
S-a achitat avansul anul trecut și există resursă financiară pentru continuare, din 2026; în fiecare an trebuie să se prevadă surse bugetare. Există negocieri între Guvernul României și Comisia Europeană (CE) pentru a balansa între Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și fondul de coeziune sau alte surse inventariate de România; doar când se încheie pachetul de negociere voi putea da date concrete.
Modificarea proiectului MMC s-a făcut la solicitarea Guvernului; ințial lucrările trebuiau să pornească din cartierul Sopor – însă Ministerul Sănătății a cerut încă o cale de acces la Spitalul Regional de Urgență din Florești, cu acomodarea tuturor detaliilor tehnice.
Am mai avut o problemă: acolo, pe deal, unde acum e un zid mare. Când au început să pregătească lucrările, dealul a început să coboare, fiind amplasați apoi 94 piloți forați la 25 m adâncime ce au stabilizat versantul ca să stea toată lumea în siguranță și să nu se prăbușească peste muncitorii de pe șantierul MMC”, a motivat edilul clujean.
Pereții trebuie aliniați perfect
Asocierea condusă de Gulermak (Turcia) lucrează, din 11 august, la construirea puțului de lansare pentru cele două TBM, structura subterană de unde vor porni galeriile metroului. Etapa presupune lucrări de infrastructură subterană pentru primul proiect de metrou ce urmează să fie realizat în afara capitalei.
Amplasat în zona viitoarei stații Teilor (stația 2), în comuna Florești, puțul de lansare este proiectat să deservească două TBM-uri, câte una pentru fiecare dintre cele două galerii paralele ale magistralei de metrou.
“Puțul de lansare este structura cheie din care vor porni cele două TBM-uri care vor excava tunelurile metroului. Este o lucrare de mare precizie, deoarece necesită alinierea perfectă a pereților mulați și a structurii de ghidaj cu traseul planificat al tunelurilor, precum și condiții optime pentru coborârea și asamblarea echipamentelor în subteran.
Pentru echipa noastră, această etapă reprezintă un moment esențial în implementarea proiectului. Angajamentul nostru este să o executăm la cele mai înalte standarde tehnice, cu aceeași rigoare pe care am respectat-o în marile proiecte internaționale implementate până acum.
Munca este complexă și de la începutul proiectului avem oameni din mai multe țări, poate din toate colțurile lumii, care astăzi sunt aici și lucrează. Toți vorbesc despre cât de fain este la Cluj. Vom lucra cu respect pentru oraș și pentru oamenii care vor beneficia de acest proiect, de un transport mai curat și mai rapid la ei acasă”, susțin managerii MetWorks.
Vor să împiedice surparea solului
„Lucrările pentru puțul de lansare intră într-o etapă spectaculoasă și esențială: construirea pereților mulați, adevărații “gardieni” ai excavației. Pereții vor avea peste 20 m adâncime și vor fi realizați printr-un proces complex.
Acesta presupune săpare mecanizată a șanțurilor verticale, umplere temporară cu bentonită (suspensie specială ce împiedică surparea solului), introducerea unei cuști metalice de armătură care asigură rezistența structurii.
Șanțurile sunt umplute cu beton, formând o barieră solidă ce stabilizează terenul, etanșează perimetrul și protejează lucrările din interior. Finalizarea acestei etape va permite începerea excavației propriu-zise și turnarea plăcii groase de beton armat la baza puțului, pe care vor fi montate TBM-urile. Componentele lor vor fi coborâte în puț pentru a fi asamblate.
MMC este o linie de metrou ușor de 21 km, ce include 19 stații subterane, un depou suprateran, două galerii de tunel construite prin tehnologii moderne de foraj mecanizat (TBM) și săpături deschise. Infrastructura proiectului presupune lucrări complexe: tuneluri circulare cu diametrul de 5,5 m, interstații în structură rectangulară, structuri de acces și evacuare, sistem de galerii adaptat traseului urban.
Aceste lucrări reprezintă coloana vertebrală a proiectului și vor contribui decisiv la transformarea mobilității din Zona Metropolitană Cluj (ZMC) prin degrevarea traficului de suprafață, reducerea emisiilor, creșterea calității vieții urbane. Proiectul e construit cu materiale durabile, soluții de iluminat inteligene, tehnologii eficiente energetic, reflectând standardele UE de mobilitate urbană sustenabilă”, potrivit MetWorks.
Metrou ușor, fără vatman
Asocierea formată din companiile Gulermak Agir Sanayi Insaat Ve Taahhut – (lider), Gulermak Spolka Akcyjna, Alstom Transport și Arcada Company este responsabilă de toate structurile subterane majore, de la puțurile de lansare și de intervenție până la execuția tunelurilor cu TBM și a interstațiilor.
Liderul asocierii are experiență în execuția de proiecte complexe de infrastructură civilă și industrială la nivel global. Acesta s-a remarcat în livrarea a 30 de proiecte majore de metrou, tramvai, cale ferată de mare viteză în Polonia, Emiratele Arabe Unite, India și Turcia.
Proiectul MMC constă în proiectarea, construirea, echiparea și punerea în funcțiune a unei linii de metrou ușor, fără vatman, în ZMC, pe 21 km, având 19 stații și un depou, dotate cu facilități pentru integrarea cu celelalte sisteme de mobilitate. Contactul semnat în 2023 prevedea execuția sa în opt ani, până în 2031.
Cele două TBM-uri, livrate în decembrie 2024, încă nu au fost asamblate, fiind depozitate pe șantierul din Florești. Printre provocările tehnice care îngreunează consolidarea și săpăturile se numără: teren instabil, filon de sare, clădiri de patrimoniu. Costul contractului a fost estimat la 2,8 miliarde €, dintre care 2 miliarde € de la Guvernul României și 0,3 miliarde € din fonduri europene, prin PNRR.
Multe semne de întrebare
Puțul de lansare va fi terminat abia anul viitor, alimentarea TBM-urilor ridică dificultăți tehnice, iar finanțarea prin PNRR e compromisă, în condițiile în care primele stații trebuiau să fie gata în iulie 2026, spune coordonatorul grupului Clujul Civic, Istvan Szakats: “Cârtițele acelea cer mult curent electric, între 2 și 5 MW fiecare. Avize? În plop. Transformatoare? Nici măcar în plan”. “Cu un ordin de începere emis pe 1 septembrie 2023, după o ceremonie electorală de prost gust regizată cu ocazia primei lopeți din 5 iunie 2024, metroul ușor clujean n-are nici finanțare asigurată, nici proiect tehnic finalizat”, potrivit Asociației Pro Infrastructură.
Invidie în Banat și Moldova
“Mulți l-au luat la mișto pe acest primar cu metroul, dar o să vedeți că pas cu pas acest proiect avansează. A pierdut PNRR, dar pe el nu-l interesează. Merge înainte, chiar dacă alte proiecte la nivel național au de suferit din punct de vedere financiar în această perioadă. Mă refer în primul rând la Autostrada Unirii (A8) și Autostrada Moldovei (A7), două proiecte naționale și nu locale, așa cum este metroul de la Cluj.
Vina nu este a primarului Boc, care își face foarte bine treaba de primar, nici a celor care îl sprijină politic. Vina este a noastră, a moldovenilor, și în primul rând a celor care ar trebui să ne reprezinte la București și să lupte pentru acest proiect, exact așa cum face primarul de la Cluj”, a transmis ieșeanul Cătălin Urtoi, administrator al Companiei Naționale de Investiții Rutiere.
„Metroul, mitul și favoritismul: când Clujul ia tot. În România, banii publici nu se împart. Se concentrează. În ultimii ani, s-au concentrat cu precizia unui laser pe Cluj-Napoca. Cifre care vorbesc singure – investiții majore finanțate din bugetul național, pe cap de locuitor: Cluj-Napoca – 46.000 lei, Iași – 24.000, Timișoara – 7.500 lei, Constanța -7.850 lei, Brașov – 2.550.
Metrou de 13,7 miliarde lei. Centură metropolitană de 1,3 miliarde lei. Și o listă de proiecte finanțate masiv, într-un oraș cu 325.000 de locuitori. Nu e magie, e lobby politic bine uns. Și o formă de discriminare pozitivă care, în loc să echilibreze țara, adâncește diferențele. Până când restul României rămâne pe peron, așteptând un tren numit „echitate bugetară” care nu mai vine”, susține Radu Nicosevici, președinte al Academiei de Advocacy Timișoara.
