Fermierii din renumitul bazin legumicol al Clujului au venit la târg cu legume și fructe de sezon, dar și cu produse procesate în stil tradițional.
“La Festivalul Cepei am întâlnit mulți producători locali, fiecare cu povestea și greutățile sale. Agricultura nu e un sector ușor – provocările sunt numeroase, însă am încercat să îi ascult pe fiecare, să le înțeleg problemele, pentru ca mai apoi să le pot duce în atenția decidenților europeni și să construim împreună soluții legislative.
Fermierii au nevoie de locuri sigure și accesibile unde să își poată vinde marfa, de spații de stocare pentru produsele perisabile – care ar trebui să devină parte a unui plan național și, mai ales, de o asociere reală între ei. Doar astfel putem rezolva o mare parte din dificultățile actuale. M-am bucurat să văd fermieri care au trecut deja la procesare.
Este o adevărată reușită și un exemplu care arată cât de important este ca tot mai mulți să facă acest pas, pentru a adăuga valoare muncii lor și pentru a se impune pe piață. Trebuie să mergem mai departe și să ridicăm aceste profesii la următorul nivel, prin certificarea și recunoașterea produselor „De origine românească”.
Acesta este un atu uriaș pentru identitatea și competitivitatea noastră. De la nivel european există bani dedicați pentru toate aceste priorități. Prin Politica Agricolă Comună, fermierii pot obține finanțare pentru investiții esențiale.
Este la fel de adevărat că birocrația pentru accesarea fondurilor europene trebuie redusă. Fermierii nu au ales această meserie ca să stea cu zilele prin hârtii și dosare, ci pentru a produce hrană”, a sintetizat prim-vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European, Daniel Buda.
Eveniment fără bani publici
“Festivalul Cepei este un eveniment dedicat tradițiilor locale și spiritului comunitar. Organizat fără fonduri publice, doar prin sponsorizări și implicarea voluntară a localnicilor, a fost o dovadă că împreună putem construi lucruri frumoase, îmbinând cele două elemente esențiale ale românilor: credința și tradițiile.
În acest cadru festiv, am marcat Ziua Satului Românesc, o sărbătoare a rădăcinilor noastre, a oamenilor simpli și harnici care dau sens și suflet comunităților din întreaga țară”, a spus președintele Senatului României, Mircea Abrudean.
„Festivalul Cepei este despre noi, comunitatea din Mihai Viteazu. Este despre tradiții, bucuria de a fi împreună și mândria locală. Vă invit să celebrăm împreună aceste zile de sărbătoare și să arătăm că Mihai Viteazu știe să-și păstreze tradițiile vii”, a îndemnat primarul Paul Olaru.
Festivalul din Mihai Viteazu s-a derulat sub sloganul “Tradiție, gust și voie bună” în perioada 27-28 septembrie, la scena amenajată pe str. Morii. Acesta a cuprins în afară de târgul de produse locale, spectacole cu ansambluri folclorice, trupe de dans și artiști, discotecă în aer liber.
CIA Aboliv, nr. 1 în comună
Comuna clujeană de lângă municipiul Turda are ca activități dominante agricultura și zootehnia (microferme, ovine, bovine, caprine), dar și firme de procesare a cărnii. Din fondul funciar total (4.753 ha), 2.987 ha sunt terenuri agricole, dintre care 2.100 ha arabile. Mihai Viteazu este recunoscută ca un sector legumicol de bază din județ care aprovizionează municipiile Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii.
În comună sunt înregistrați 568 de agenți economici activi în agricultură, comerț, industria, servicii, construcții. Afacerile derulate de societățile locale, cu 1.121 angajați, se ridică la 731 milioane lei. Cele mai mari companii după cifra de afaceri sunt CIA Aboliv (245 milioane), Nordes Pro (79 milioane), Kovostroj (77 milioane), Podișul Transilvaniei (50 milioane), Atlas Tour (48 milioane)
Industria extractivă și producția materialelor de construcții sunt prezente prin rezervele locale de pietriș și nisip care susțin activități extractive și producție de materiale de construcții: rigips, beton, dale, cărămidă.
