Este nevoie de bani la bugetul de stat, însă aceştia se pot colecta fără abuzuri din partea organelor de control. Aceasta a fost concluzia reprezentanţilor IMM-urilor arădene care au făcut propuneri pentru îmbunătăţirea activităţilor de control fiscal şi de eliminare a practicilor exagerate asupra IMM-urilor.
Mihaela Breaz, director executiv al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, Filiala Arad, spune că este nevoie de măsuri de creştere a accesului IMM-urilor la informaţii, aplicate în mod continuu şi constant.
Astfel se propune sistematizarea reglementărilor şi obligaţiilor fiscale pe categorii de contribuabili, în special pentru IMM-uri. De asemenea, se doreşte publicarea Codului fiscal, a Codului de procedură fiscală şi a celorlalte acte normative cu caracter fiscal în formă actualizată şi consolidată, cu toate modificările şi completările ulterioare, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, pentru a fi accesibile IMM-urilor.
O altă propunere este publicarea datei înregistrării unei societăţi în Registrul Contribuabililor inactivi disponibil pe site-ul ANAF, pentru a se putea verifica situaţia de fapt a acelei societăţi de la o anumită dată şi asigurarea accesului gratuit pentru IMM-uri la informaţii din Registrul Comerţului, pentru a se putea verifica eficient situaţia furnizorilor şi prestatorilor cu care sunt încheiate contracte sau sunt în derulare comenzi, cu îmbunătăţirea accesibilităţii şi conţinutului platformei on-line.
„Realizarea inventarului complet al taxelor fiscale şi nefiscale, al avizelor, autorizaţiilor şi licenţelor necesare desfăşurării activităţilor comerciale, inclusiv a procedurilor aplicabile pentru obţinerea acestora, care să fie accesibil on-line şi care să conţină informaţii actualizate şi practice pentru IMM-uri”, a explicat Mihaela Breaz.
Amenzi înlocuite cu avertismente
Întreprinzătorii arădeni spun că o mare parte din amenzile care sunt aplicate IMM-urilor se datorează faptului că legislaţia nu este clară şi lasă loc la interpretări. Mai mult, sunt o mulţime de norme de aplicare pe care trebuie să le studieze şi pe care le găsesc destul de greu, deoarece nu există transparenţă totală. Organele de control aplică direct amenzi, la valoarea maximă, în locul unor avertismente. De altfel este cunoscută procedura că orice control înseamnă o amendă, iar pentru întreprinzătorii arădeni nu există prezumţia de nevinovăţie.
Reprezentanţii IMM-urilor arădene propun stabilirea planurilor de control cu prioritate pentru combaterea marii evaziuni fiscale şi aducerea lor la cunoştinţa opiniei publice.
Ei cer adaptarea resurselor umane, materiale şi a mijloacelor aplicate la situaţiile concrete cu diferenţieri de proceduri şi metodologii specifice pentru fiecare categorie de contribuabili: microîntreprinderi, întreprinderi mici, mijlocii şi mari şi informarea permanentă a opiniei publice.
„Solicităm previzionarea şi realizarea de acţiuni de informare a IMM-urilor şi diseminarea informaţiilor privind cadrul legal din domeniul fiscal şi aducerea lor la cunoştinţa opiniei publice. De asemenea, sunt binevenite previzionarea şi realizarea de acţiuni pentru exercitarea funcţiei preventive a controlului, cu acordarea de avertismente înainte de aplicarea amenzilor şi sancţionarea contravenţională numai în caz de neconformare a întreprinzătorilor, în termenul stabilit de control şi anunţarea lor”, a declarat Mihaela Breaz.
Întreprinzătorii arădeni ar dori individualizarea cuantumului amenzilor raportată la gravitatea faptei şi diferenţiat pe categorii de contribuabili, cu neaplicarea maximului amenzii contravenţionale pentru toţi întreprinzătorii, pentru orice faptă.
Ei cer eliminarea subiectivismului şi a promovării şi protecţiei unor interese în activitatea de control prin adoptarea unor măsuri de perfecţionare a procedurilor şi trainingului în cadrul ANAF. De asemenea, ar fi binevenită îmbunătăţirea comunicării instituţiilor cu atribuţii de control cu mediul de afaceri, stabilind un mecanism coerent.
Reprezentanţii IMM-urilor arădene cer reducerea cu minimum 25% a numărului de plăţi fiscale pentru întreprinzători, care în România este cel mai ridicat din Uniunea Europeană, de 3,11 ori mai mare decât media UE. În ţara noastră se fac 39 de plăţi fiscale pe an, în timp ce media UE este 12,5 plăţi/an. În Suedia, întreprinzătorii au de efectuat anual patru plăţi/an, iar în Cipru, 30.
