Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Curaj, băncilor! – Investițiile în agricultură, profitabile pe termen lung

În 2050, populația globului va ajunge la 10 miliarde de persoane, iar investițiile în agricultură vor fi printre cele mai profitabile, lumea viitorului va avea nevoie din ce în ce mai multă hrană. Este o previziune a lui Liviu Cojoc, administrator al DAFCOCHIM. Un rol important ar putea reveni băncilor pentru a finanța aceste investiții.  

Domnule Liviu Cojoc, cum apreciați propunerea existentă în Parlament referitoare la necesitatea unei legi prin care se interzice vânzarea terenurilor agricole către străini, persoane juridice și fizice?

Consider că o asemenea lege, dacă se va vota și promulga de președinte, va fi vehement criticată de către țările membre UE, mai ales de cele vestice, dar oricum vine prea târziu! Deja, conform statisticilor, 10% din terenul arabil din România aparține străinilor din țări din afara UE, iar între 20 și 30% celor din țările UE, iar întrebarea firească este care va fi statutul juridic al acestor mari suprafețe deja vândute după apariția acestei legi?

Cum vedeți relația personalizată cu fermierii din 8 județe ardelene în deceniile ce vin, comparativ cu jucătorii nou apăruți pe piață care nu fac parte din ADIPA sau care sunt producători direcți de inputuri sau le importă direct și fac distribuția prin rețele proprii?

Ne place să spunem că trăim într-o economie de piață, în aceste condiții fiecare distribuitor de inputuri este liber să intre sau nu în relații comerciale cu fermierii de oriunde, inclusiv din cele 8 județe ardelene unde DAFCOCHIM este azi lider de piață, important este să reușească.

În ultimii peste 20 de ani de activitate, ca principal distribuitor de inputuri pentru agricultura din Ardeal, Dafcochim a reușit să clădească ritmic un parteneriat foarte puternic, atât cu marii producători de inputuri din lume, dar și cu fermierii, și nu uitați într-o atmosferă concurențială foarte puternică.

Un lucru este însă sigur, marii producători de inputuri nu ne vor fi niciodată concurenți, ci parteneri; ei nu vând și nu vor să vândă  direct către fermieri și caută distribuitori onești, paroliști și implicați trup și suflet alături de fermieri.

De ce Ion nu s-a schimbat la fel ca legile pământului și totuși nevoia de capitalizare duce viitorul fermei transilvane la o relație comercială profesionistă cu băncile și, mai ale, cu marii distribuitori de inputuri?

Dacă revenim puțin la prima întrebare, pe foarte mulți Ioni îi cheamă acum Omer sau John, și sunt fii de fermieri bogați din Orientul Mijlociu sau țări membre EU, aceștia nu prea au nevoie de capitalizare, dar de o relație comercială stabilă cu băncile are nevoie și Omer și Ion și John. Referitor la relația profesională cu furnizorii de inputuri, îmi place să cred că fermierii care lucrează cu noi consideră DAFCOCHIM purtătorul lor de cuvânt în relațiile cu aceștia.

Dacă în perioada interbelică marile bănci ardelene, precum Albina, finanțau fermierii români care vroiau să achiziționeze terenuri agricole, pe cine vedeți preluând hotărât acest rol strategic în economia românească?

Cred că nu-mi cereți să dau nume de bănci care se vor implica mai mult sau mai puțin în sectorul agricol, oricum nu o voi face! Ce pot face este să recomand marilor sau micilor bănci prezente în zona noastră să aibă curaj și să sprijine fermierul român, pe termen mediu și lung. În 2050, populația globului va ajunge la 10 miliarde de persoane, iar investițiile în agricultură vor fi printre cele mai profitabile, lumea viitorului va avea nevoie din ce în ce mai multă hrană.

 

Total
0
Shares
Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Blazonul afacerilor

Articolul următor

eCommerce 2016: Despre arhitectura informaţiei la TeCOMM Bucureşti

Citește și:
Total
0
Share