Consiliul Judeţean Alba derulează proiecte şi acţiuni prin care încearcă să sprijine şi să promoveze afacerile producătorilor locali. Târgul Apulum Agraria, ajuns în acest an la cea de-a XXIII-a ediţie şi care s-a desfăşurat în luna septembrie, este una dintre acţiunile realizate de instituţie în sprijinul producătorilor din agricultură şi industria alimentară.
Consiliul Judeţean Alba s-a orientat în ultimii ani spre a sprijini şi promova mult mai puternic producătorii locali, astfel încât prin dezvoltarea acestora să se asigure o dezvoltare economico-socială susţinută a judeţului. În cadrul instituţiei a fost constituit un compartiment de dezvoltare economică a cărui activitate se focalizează, pe de o parte, pe furnizarea de date privind situaţia economico-socială şi oportunităţile de investiţii din judeţ, iar, pe de altă parte, pe facilitarea contactelor agenţilor economici locali cu parteneri externi, închegarea mediului de afaceri şi stimularea accesării de fonduri europene.
De asemenea încă din 2006, Consiliul Judeţean Alba a iniţiat constituirea Comitetului de Dezvoltare Economică, organism fără personalitate juridică, care are ca scop cooperarea activă şi funcţională între autorităţile locale şi mediul de afaceri. Membrii acestui comitet sunt firme reprezentative din toate domeniile economice din judeţ, care participă periodic la: seminarii de consultanţă, târguri şi expoziţii de profil dar şi întâlniri cu parteneri externi.
Târg pentru promovarea agriculturii
Târgul „Apulum Agraria” este una dintre acţiunile de tradiţie ale Consiliului Judeţean Alba prin care promovează agricultura judeţului. Ajuns în acest an la cea de-a XXIII-a ediţie, evenimentul expoziţional s-a desfăşurat în luna septembrie la Alba Iulia şi a reunit producători agricoli şi din industria alimentară, firme de unelte, utilaje şi produse fito-sanitare dar şi producători de vinuri.
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba, Ion Dumitrel, susţine că Apulum Agraria este unul dintre cele mai importante evenimente economice organizate de instituţie având în vedere că promovează agricultura şi industria alimentară, cele mai importante ramuri economice ale judeţului.
„Este unul dintre cele mai importante evenimente economice din judeţ, poate cel mai important ţinând cont de ponderea agriculturii şi industriei alimentare în economia judeţului Alba. Este o acţiune prin care îi ajutăm în special pe micii producători, dar nu numai să îşi prezinte şi să îşi promoveze produsele. Astfel încercăm şi noi, Consiliul Judeţean, să sprijinim asociaţiile, producătorii din judeţul Alba să îşi dezvolte afacerile din agricultură. Totodată îi consiliem şi sper să folosească la maxim oportunităţile europene pentru a accesa finanţări care să îi ajute să dezvolte economia rurală necesară satelor noastre”, afirmă Ion Dumitrel.
Preşedintele Consiliului Judeţean Alba spune că agricultura şi industria alimentară a ajutat judeţul în perioada de criză astfel încât economia acestuia nu a cunoscut o scădere.
„Noi, contrar a ce se spune legat de criză, în judeţul Alba nu am înregistrat scădere în dezvoltarea economică şi asta s-a datorat în primul rând industriei alimentare şi agriculturii, iar apoi şi investiţiilor străine. Vorbind de capitatul autohton, agricultura şi industria alimentară sunt la un nivel foarte important pentru economia judeţului. Mulţi dintre producătorii din agricultură şi industria alimentară din Alba sunt branduri naţionale recunoscute”, spune Dumitrel.
Cooperaţia – soluţie pentru agricultori
Tot mai mulţi agricultori din judeţul Alba şi-au dat seama în ultimii ani că singuri nu pot face faţă pe o piaţă cu o ofertă extrem de mare şi inundată de produse din străinătate la preţuri foarte mici. Astfel fermierii au început să se organizeze în cooperative, entităţi care să le reprezinte interesele, să îi ajute să îşi vândă marfa şi să îşi maximizeze profitul.
Tudor Man este preşedintele Consiliului de Administraţie al Cooperativei Agricole Horticola Alba, una dintre organizaţiile care reuneşte agricultorii din judeţ şi care în acest an şi-a promovat membrii la Târgul Apulum Agraria.
„Cooperativa a fost înfiinţată în anul 2011 şi numără circa 100 de membri înscrişi. Avem în rândurile noastre crescători de animale, producători de legume, de fructe de pădure, de arbuşti fructiferi sau de miere de albine. Vrem să dezvoltăm această idee şi sperăm ca în câţiva ani buni să ajungem şi noi ca şi cooperativă să fim ceea ce sunt cooperativele în Europa, respectiv o forţă în agricultură, o forţă de reprezentare a producătorului. Este un principiu viabil: producătorul trebuie să se gândească să producă eficient şi cât mai bine, iar rolul cooperativei pentru membrul cooperator este acela de a-i desface marfa într-un mod cât mai agreabil şi mai profitabil”, spune Tudor Man.
Potrivit acestuia cooperativa are membri din întreg judeţul, numărând de la producători care cultivă câteva hectare până la societăţi care cultivă peste 200 de hectare.
Tudor Man afirmă că, pentru producătorii din Alba, 2014 a fost un an agricol destul de bun, însă probleme au avut apicultorii care au o producţie mică din cauza ploilor din prima parte a anului.
Afin american cultivat în Apuseni
Albaiulianul Bogdan Petraşcu, unul din membrii Cooperativei Agricole Horticola Alba, cultivă în Munţii Apuseni afin american, plantă de cultură realizată în vitro şi aclimatizată în zonă.
„Cultura este pe Valea Negrilesei, în Bucium, în apropierea Poienii Narciselor, fiind înfiinţată în 2012. Ca şi suprafaţă momentan cultivăm un hectar cu planuri de extindere. Plantele sunt clonate, realizate în vitro, asta pentru a elimina bolile care le afectează”, povesteşte agricultorul.
Bogdan Petraşcu spune că afinul s-a adaptat foarte bine în Apuseni, investiţia pe un hectar de cultură se ridică la 50.000 de lei ceea ce include plantele, folie, instalaţie de irigat, gard şi va fi amortizată în al treilea an, iar din al cincilea an speră să intre pe profit.
„Afinele le şi procesăm prin metode tradiţionale, ca la mama acasă, şi producem sirop, dulceaţă şi compot. Kilogramul de afine va ajunge la vânzare la 15 lei, iar produsele procesate costă între 10 şi 15 lei”, mai spune Petraşcu.
Dulceţuri după reţete săseşti
Un alt expozant din cadrul târgului, Daniela Dreghici Popa, se mândreşte cu siropurile şi dulceaţa realizată după o reţetă tradiţională săsească.
„De curând ne-am atestat ca şi producător de dulceţuri tradiţionale sub brandul „Dulceaţa Domniţa”. Este vorba de o reţetă tradiţională săsească pentru că noi în Sebeş am convieţuit mulţi ani cu saşii şi am învăţat lucruri bune de la ei. Fructele şi florile din care facem dulceţurile şi siropurile sunt de pe Valea Sebeşului şi începem din primăvară, din luna mai de când înfloresc salcâmii, apoi socul şi pe urmă căpşunii, caişii, piersicii, continuând până târziu cu fructele toamnei şi fructele de pădure foarte multe din Munţii Sebeşului. Folosim o reţetă săsească tradiţională, sunt dulceţuri preparate în bloderia. Bloderia este cuptorul sobei tradiţionale pe lemne. Sunt la foc de lemne şi nu conţin conservanţi. Metoda de producţie nu este complicată, este ceva simplu ce, probabil, gospodinele de ani de zile făceau acasă”, povesteşte Daniela Dreghici Popa.
Femeia de afaceri mai spune că firma sa produce şi siropuri din fructe de pădure, siropuri de soc şi de trandafir, dar şi zacusca de hribi din Munţii Sebeşului.
„Pe piaţă, oferta este destul de mare, clientul selectează produsul şi, din păcate, de cele mai multe ori se uită la preţ şi mai puţin la calitate. Încercăm să intrăm pe piaţă cu produse de calitate şi la preţuri relativ mici. Începem cu produse de la 5 lei, siropuri la 7- 8 lei, mai scumpe sunt dulceţurile de trandafir la 10 lei şi de nuci verzi la 12 lei”, mai spune Daniela Dreghici.
Afaceri cu lavandă şi uleiuri presate la rece
Un alt expozant în cadrul târgului de agricultură, Emilia Berghian îşi prezintă cu încredere afacerea cu lavandă. Femeia împreună cu familia cultivă la Tiur, în zona Blajului, lavandă, afacere în care a investit 8.000 de euro pentru pregătirea solului şi achiziţionarea butaşilor şi pe care speră să o amortizeze în următorii doi ani.
„Plantaţia este înfiinţată de anul trecut, anul acesta am avut prima producţie pe care deja am vândut-o în întregime la florării. Pentru producţia de anul viitor avem deja oferte ca să o vindem verde pentru distilerii. Anul acesta, fiind primul an de producţie, am avut doar 30 la sută din producţie. Nu este o cultură pretenţioasă, îi place foarte mult soarele, nu îi place să aibă foarte multă apă”, a mai spus Emilia Berghian.
Potrivit acesteia recolta maximă de lavandă de pe un hectar se ridică la 6 – 7 tone.
O altă afacere inedită pe care a pus-o pe picioare de câţiva ani un localnic din Ocna Mureş este producerea uleiurilor presate la rece. Iacob Haiduc produce de doi ani uleiuri presate la rece din floarea soarelui, seminţe de dovleac şi din rapiţă.
„De doi ani de zile producem uleiuri presate la rece din floarea soarelui, seminţe de dovleac şi mai nou din rapiţă. Am început să producem aceste uleiuri pentru că dorim să mâncăm cât mai sănătos posibil. Sunt mult mai sănătoase decât celelalte procesate clasic deoarece nu sunt procesate chimic, nu este niciun adaos în ele”, spune Haiduc.
Fermierul, care susţine că are experienţă de mulţi ani în agricultură, cultivă 20 de hectare pe an de floarea soarelui din care procesează uleiul, între 2 şi 5 tone pe an, iar ce rezultă de la procesare, şrotul, îl foloseşte într-o fermă proprie de porci.
