Puțină lume cunoaște faptul că Buziașul este renumit, pe lângă apele minerale, și pentru vinurile care se obțin din strugurii cultivați în viile situate pe Dealurile Silagiului, acest areal constituind unul din cele cinci centre viticole ale Banatului. Dealurile au aproximativ 700 de hectare de teren, din care, 200 de hectare sunt deja cultivate cu viță-de-vie aflată într-un proces de reînnoire. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling Italian și Muscat Ottonel.
Tradiția cultivării viței-de-vie datează de la mijlocul secolului al XIX și a fost adusă la Silagiu, sat eminamente românesc, de câțiva coloniști maghiari și germani, de meserie viticultori. Aceștia, observând că Silagiu are un hotar deluros propice cultivării viței-de-vie, s-au apucat de înființat vii în care se cultivau soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca. Plantațiile de vie vor fi distruse în totalitate, în urma epidemiei de filoxeră din 1888.
Cultivarea viței-de-vie va fi reluată în 1895, de data aceasta cu soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxeră. Sunt plantate soiuri nobile: Riesling Italian, Creață, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner, suprafața cultivată ajungând în 1919 la 579 de hectare. Pe lângă viile deținute de locuitorii satului – practic fiecare familie avea o vie – datorită prestigiului de care se bucura vinul de Silagiu în zonă apar investitori din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Bacova, Vârșeț sau Budapesta, care înființează propriile plantații sau cumpără de la săteni.
În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat un mic combinat care, la fel ca multe altele, a dispărut în perioada tulbure de după revoluție. Dar, tradiția viticolă s-a păstrat și, în ultima vreme, investitori cu suflet și dragoste de vin s-au apucat, cu ajutorul programelor de reconversie viticolă, să replanteze viile distruse, să construiască crame moderne cu tehnologie de ultimă oră și săli de degustare, în care turistul aflat în zonă își poate delecta papilele gustative cu vinuri care devin un concurent veritabil pentru cele dintr-o alta zonă viticolă a Banatului, cele de Recaș.
Mai mult Sorin Munteanu, noul primar al Buziașului, intenționează să dezvolte în baza POR 2014-2020, Măsura 7.1- destinată dezvoltării punctelor de atracție din zonele balneare, un proiect intitulat “Drumul vinului pe Dealurile Silagiului”, suma alocată stațiunilor din Regiunea Vest fiind de 11,6 milioane de euro.
Odată rezolvată problema drumului, turiștii vor putea traversa Dealurile Silagiului de la est la vest, inclusiv pe bicicletă, având posibilitatea să viziteze și să deguste vinurile obținute deocamdată în cele patru crame funcționale, Thesaurus, Sara, Dealul Dorului și Aramic, a căror poveste vă invităm să o aflați mai jos.
Crama Aramic, povestea frumoasă a vinului de calitate de pe Dealurile Silagiului
Frumoasa poveste a vinului de pe Dealurile Silagiului, începută cu secole în urmă, își scrie în continuare noi file grație celor care prin pasiune continuă tradiția viticulturii în zona Buziaș. Printre cei care au pus umărul la reînvierea tradiției viticole se numără și proprietarii tinerei crame Aramic, o afacere de familie în care experiența tatălui, inginerul silvic Adam Crăciunescu, a fost armonios completată de entuziasmul fiului, Cosmin Crăciunescu, managerul general al cramei.
Dezvoltarea afacerii sub numele Aramic a avut loc în trepte, începând cu achiziția de terenuri, urmând reconversia culturilor de viță de vie și continuând cu construcția cramei și fabricarea vinurilor.
”Totul a început de la pasiunea pe care o aveam pentru cultura vegetală, pentru agricultură şi, desigur, pentru vie. Mereu m-a preocupat acest domeniu al agriculturii, chiar dacă de profesie sunt inginer silvic. Urmare a unei discuţii cu cel care preluase de la lichidator acţiunile fostului IAS Buziaş – cu tot cu investițiile în vie deja realizate – şi cunoscând oportunităţile privind reconversiile pe vie, i-am recomandat fiului meu să cumpere şi el parte din această investiţie și să concesioneze terenurile IAS-ului cultivate cu viţă de vie care se pretau la proiectele de reconversie.
Aşa am început, în 2007, și am achiziţionat vița de vie plantată pe o suprafaţă de 50 de hectare, concesionând terenul de dedesubt de la Agenţia Domeniului Statului, pe o perioadă de 49 de ani.
Primul proiect pe care l-am scris pe reconversie a fost pentru 30 de hectare, în anul 2009, proiect pe care nu l-am mai depus deoarece am ajuns la concluzia că putem realiza un proiect și mai mare, pe 40 de hectare. Am refăcut proiectul la 40 ha, el a fost aprobat şi începând cu 2010 am înfiinţat primele culturi de vie pe programul de reconversie, conform ordinului de ministru.
După aceea am mai cumpărat terenuri proprietate privată, care erau intercalate între terenurile ADS-ului, terenuri pentru care, în 2012, am scris din nou un proiect pentru diferenţa de două hectare. Aşa am reuşit să înfiinţăm pe partea sud-vestică a Dealurilor Silagiului 48 de hectare de vie pe Societatea Comercială Aramic SRL”, povestește Adam Crăciunescu, părintele afacerii.
Crama Aramic, locul unde vinul prinde viață
Următorul pas a fost cel al construcției cramei, respectiv a halei de producție a vinului cu o capacitate de procesare și stocare de 200.000 de litri, locul unde vinurile Aramic prind viață, grație unui alt proiect pe fonduri europene.
Acest fapt a permis ca în 2016 vinurile Aramic să scoată capul în lume, calitatea acestora fiind recunoscută încă din primul an de producție. La Vinvest Timișoara 2016 și Vârșeț, în Serbia, Aramic a obținut Medalia de Aur cu Muscat Ottonel demisec, respectiv Medalia de Argint cu Sauvignon Blanc.
”Se fac măsurători permanent în perioada de precoacere a strugurilor. Urmărim, de fapt, cantitatea de zahăr din struguri. În funcţie de ce stabileşte oenologul, luăm măsuri de mobilizare a organizării recoltării solei respective. Practic, fiecare soi îl recoltăm la recomandarea oenologului, în funcţie de ce parametri au strugurii la vremea respectivă.
Anul trecut am avut o colaborare cu un oenolog cu multă experienţă din Africa de Sud, care ne-a asigurat consilierea în producerea vinului. El colaborează cu mai mulţi producători de vin din zona noastră. A început la Recaş, deci are o expertiză şi pentru România, deşi a venit din Africa de Sud.
Orice unitate modernă de procesare a vinului are un circuit al procesului tehnologic. De la recoltare strugurii ajung într-o cuvă care îi conduce la desciorchinare. Intră apoi în faza de procesare unde boabele de strugure sunt dirijate spre presa centrală, iar de acolo mustul e dirijat spre rezervoarele care sunt controlate din punct de vedere tehnologic de un computer, respectiv în fazele prin care trebuie să treacă mustul pentru a se realiza vinul. În funcţie de soiul care e în procesare și de cantitatea de zahăr pe care o au strugurii aplicăm un calendar al temperaturilor de procesare”, afirmă Cosmin Crăciunescu, managerul general al Cramei Aramic.
Promovarea vinurilor de calitate
Deși au intrat pe piață abia în acest an, rezultatele nu s-au lăsat așteptate pentru vinurile Aramic, soiuri precum Muscat Ottonel, Fetească albă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir fiind apreciate încă din primul an de producție.
”Suntem bucuroşi de ce am obţinut în acest prim an. La ora actuală avem şase soiuri de vin, soiuri pure. Din vinurile albe, o pondere însemnată o reprezintă Muscat Ottonel, din care am realizat trei sortimente: sec, demisec şi demidulce. De asemenea, am realizat un Rosé foarte interesant din Cabernet Sauvignon şi Pinot Noir. Sauvignon Blanc, pe care cu mândrie îl producem, este un vin specific Dealurilor Silagiului, un vin recomandat ca şi brand al Silagiului. Totodată avem vinurile roşii, atât Cabernet Sauvignon cât şi Pinot Noir și Feteasca Neagră, iar din acest an şi Merlot, din plantaţia începută din 2012, care trebuie să-şi spună cuvântul în 2017.
Referitor la calitate, avem satisfacția că am reuşit să punem pe piaţă primele vinuri la o calitate, zicem noi, peste medie, urmând ca permanent să mergem pe promovarea unor vinuri de calitate superioară. Practic, acesta este aspectul care ne interesează cel mai tare. Fiind o fermă viticolă cu dimensiuni relativ mici, sub 50 de hectare, dorim să mergem pe o producţie raţională, în aşa fel încât să putem controla orice produs pe care îl procesăm și să obţinem vinuri de calitate cât mai superioară, respectiv categoria Premium”, spune Cosmin Crăciunescu.
Următorul pas pentru Crama Aramic este cel care va închide practic cercul afacerii: construirea unei crame tradiționale, unde vinurile Aramic să prindă vechime și să fie degustate de turiști.
”Gândim un proiect prin care să realizăm această cramă, subteran, unde temperatura să fie stabilizată. Acolo va fi şi sala de depozitare a vinului îmbuteliat, urmând ca în partea superioară a acestei construcţii să realizăm zona de degustare şi zona destinată turiștilor care doresc să viziteze Crama Aramic. Sperăm ca acest proiect să fie realizat în 2017.
Partea de subsol a cramei o vedem realizabilă din fonduri proprii, iar partea superioară printr-un proiect pe fonduri europene. Vom vedea ce ne rezervă viitorul, ce fonduri și ce proiecte vor fi pentru modernizarea fermelor agricole. Dacă nu reușim cu bani europeni, să ne ajute Cel de Sus să funcţioneze crama, să putem vinde vinul, să putem realiza proiectul şi din surse proprii”, a mai spus managerul general al Cramei Aramic.
previous post
next post
