Puțină lume cunoaște faptul că Buziașul este renumit, pe lângă apele minerale, și pentru vinurile care se obțin din strugurii cultivați în viile situate pe Dealurile Silagiului, acest areal constituind unul din cele cinci centre viticole ale Banatului. Dealurile au aproximativ 700 de hectare de teren, din care, 200 de hectare sunt deja cultivate cu viță-de-vie aflată într-un proces de reînnoire. Cele mai cunoscute vinuri din această regiune sunt: Burgund mare, Merlot, Riesling Italian și Muscat Ottonel.
Tradiția cultivării viței-de-vie datează de la mijlocul secolului al XIX și a fost adusă la Silagiu, sat eminamente românesc, de câțiva coloniști maghiari și germani, de meserie viticultori. Aceștia, observând că Silagiu are un hotar deluros propice cultivării viței-de-vie, s-au apucat de înființat vii în care se cultivau soiurile Cadarcă, Majarcă, Roșu bătut, Slancamenca. Plantațiile de vie vor fi distruse în totalitate, în urma epidemiei de filoxeră din 1888.
Cultivarea viței-de-vie va fi reluată în 1895, de data aceasta cu soiuri americane, mai productive, mai rezistente la boli și imune la filoxeră. Sunt plantate soiuri nobile: Riesling Italian, Creață, Muscat Ottonel, Muscat Hamburg, Schiller alb și roșu, Razachel, Silvaner, suprafața cultivată ajungând în 1919 la 579 de hectare. Pe lângă viile deținute de locuitorii satului – practic fiecare familie avea o vie – datorită prestigiului de care se bucura vinul de Silagiu în zonă apar investitori din Timișoara, Lugoj, Buziaș, Bacova, Vârșeț sau Budapesta, care înființează propriile plantații sau cumpără de la săteni.
În perioada comunistă viile au fost preluate de stat, producția a fost industrializată, s-a înființat un mic combinat care, la fel ca multe altele, a dispărut în perioada tulbure de după revoluție. Dar, tradiția viticolă s-a păstrat și, în ultima vreme, investitori cu suflet și dragoste de vin s-au apucat, cu ajutorul programelor de reconversie viticolă, să replanteze viile distruse, să construiască crame moderne cu tehnologie de ultimă oră și săli de degustare, în care turistul aflat în zonă își poate delecta papilele gustative cu vinuri care devin un concurent veritabil pentru cele dintr-o alta zonă viticolă a Banatului, cele de Recaș.
Mai mult Sorin Munteanu, noul primar al Buziașului, intenționează să dezvolte în baza POR 2014-2020, Măsura 7.1- destinată dezvoltării punctelor de atracție din zonele balneare, un proiect intitulat “Drumul vinului pe Dealurile Silagiului”, suma alocată stațiunilor din Regiunea Vest fiind de 11,6 milioane de euro.
Odată rezolvată problema drumului, turiștii vor putea traversa Dealurile Silagiului de la est la vest, inclusiv pe bicicletă, având posibilitatea să viziteze și să deguste vinurile obținute deocamdată în cele patru crame funcționale, Thesaurus, Sara, Dealul Dorului și Aramic, a căror poveste vă invităm să o aflați mai jos.
Crama Aramic, povestea frumoasă a vinului de calitate de pe Dealurile Silagiului
Frumoasa poveste a vinului de pe Dealurile Silagiului, începută cu secole în urmă, își scrie în continuare noi file grație celor care prin pasiune continuă tradiția viticulturii în zona Buziaș. Printre cei care au pus umărul la reînvierea tradiției viticole se numără și proprietarii tinerei crame Aramic, o afacere de familie în care experiența tatălui, inginerul silvic Adam Crăciunescu, a fost armonios completată de entuziasmul fiului, Cosmin Crăciunescu, managerul general al cramei.
Dezvoltarea afacerii sub numele Aramic a avut loc în trepte, începând cu achiziția de terenuri, urmând reconversia culturilor de viță de vie și continuând cu construcția cramei și fabricarea vinurilor.
”Totul a început de la pasiunea pe care o aveam pentru cultura vegetală, pentru agricultură şi, desigur, pentru vie. Mereu m-a preocupat acest domeniu al agriculturii, chiar dacă de profesie sunt inginer silvic. Urmare a unei discuţii cu cel care preluase de la lichidator acţiunile fostului IAS Buziaş – cu tot cu investițiile în vie deja realizate – şi cunoscând oportunităţile privind reconversiile pe vie, i-am recomandat fiului meu să cumpere şi el parte din această investiţie și să concesioneze terenurile IAS-ului cultivate cu viţă de vie care se pretau la proiectele de reconversie.
Aşa am început, în 2007, și am achiziţionat vița de vie plantată pe o suprafaţă de 50 de hectare, concesionând terenul de dedesubt de la Agenţia Domeniului Statului, pe o perioadă de 49 de ani.
Primul proiect pe care l-am scris pe reconversie a fost pentru 30 de hectare, în anul 2009, proiect pe care nu l-am mai depus deoarece am ajuns la concluzia că putem realiza un proiect și mai mare, pe 40 de hectare. Am refăcut proiectul la 40 ha, el a fost aprobat şi începând cu 2010 am înfiinţat primele culturi de vie pe programul de reconversie, conform ordinului de ministru.
După aceea am mai cumpărat terenuri proprietate privată, care erau intercalate între terenurile ADS-ului, terenuri pentru care, în 2012, am scris din nou un proiect pentru diferenţa de două hectare. Aşa am reuşit să înfiinţăm pe partea sud-vestică a Dealurilor Silagiului 48 de hectare de vie pe Societatea Comercială Aramic SRL”, povestește Adam Crăciunescu, părintele afacerii.
Crama Aramic, locul unde vinul prinde viață
Următorul pas a fost cel al construcției cramei, respectiv a halei de producție a vinului cu o capacitate de procesare și stocare de 200.000 de litri, locul unde vinurile Aramic prind viață, grație unui alt proiect pe fonduri europene.
Acest fapt a permis ca în 2016 vinurile Aramic să scoată capul în lume, calitatea acestora fiind recunoscută încă din primul an de producție. La Vinvest Timișoara 2016 și Vârșeț, în Serbia, Aramic a obținut Medalia de Aur cu Muscat Ottonel demisec, respectiv Medalia de Argint cu Sauvignon Blanc.
”Se fac măsurători permanent în perioada de precoacere a strugurilor. Urmărim, de fapt, cantitatea de zahăr din struguri. În funcţie de ce stabileşte oenologul, luăm măsuri de mobilizare a organizării recoltării solei respective. Practic, fiecare soi îl recoltăm la recomandarea oenologului, în funcţie de ce parametri au strugurii la vremea respectivă.
Anul trecut am avut o colaborare cu un oenolog cu multă experienţă din Africa de Sud, care ne-a asigurat consilierea în producerea vinului. El colaborează cu mai mulţi producători de vin din zona noastră. A început la Recaş, deci are o expertiză şi pentru România, deşi a venit din Africa de Sud.
Orice unitate modernă de procesare a vinului are un circuit al procesului tehnologic. De la recoltare strugurii ajung într-o cuvă care îi conduce la desciorchinare. Intră apoi în faza de procesare unde boabele de strugure sunt dirijate spre presa centrală, iar de acolo mustul e dirijat spre rezervoarele care sunt controlate din punct de vedere tehnologic de un computer, respectiv în fazele prin care trebuie să treacă mustul pentru a se realiza vinul. În funcţie de soiul care e în procesare și de cantitatea de zahăr pe care o au strugurii aplicăm un calendar al temperaturilor de procesare”, afirmă Cosmin Crăciunescu, managerul general al Cramei Aramic.
Promovarea vinurilor de calitate
Deși au intrat pe piață abia în acest an, rezultatele nu s-au lăsat așteptate pentru vinurile Aramic, soiuri precum Muscat Ottonel, Fetească albă, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir fiind apreciate încă din primul an de producție.
”Suntem bucuroşi de ce am obţinut în acest prim an. La ora actuală avem şase soiuri de vin, soiuri pure. Din vinurile albe, o pondere însemnată o reprezintă Muscat Ottonel, din care am realizat trei sortimente: sec, demisec şi demidulce. De asemenea, am realizat un Rosé foarte interesant din Cabernet Sauvignon şi Pinot Noir. Sauvignon Blanc, pe care cu mândrie îl producem, este un vin specific Dealurilor Silagiului, un vin recomandat ca şi brand al Silagiului. Totodată avem vinurile roşii, atât Cabernet Sauvignon cât şi Pinot Noir și Feteasca Neagră, iar din acest an şi Merlot, din plantaţia începută din 2012, care trebuie să-şi spună cuvântul în 2017.
Referitor la calitate, avem satisfacția că am reuşit să punem pe piaţă primele vinuri la o calitate, zicem noi, peste medie, urmând ca permanent să mergem pe promovarea unor vinuri de calitate superioară. Practic, acesta este aspectul care ne interesează cel mai tare. Fiind o fermă viticolă cu dimensiuni relativ mici, sub 50 de hectare, dorim să mergem pe o producţie raţională, în aşa fel încât să putem controla orice produs pe care îl procesăm și să obţinem vinuri de calitate cât mai superioară, respectiv categoria Premium”, spune Cosmin Crăciunescu.
Următorul pas pentru Crama Aramic este cel care va închide practic cercul afacerii: construirea unei crame tradiționale, unde vinurile Aramic să prindă vechime și să fie degustate de turiști.
”Gândim un proiect prin care să realizăm această cramă, subteran, unde temperatura să fie stabilizată. Acolo va fi şi sala de depozitare a vinului îmbuteliat, urmând ca în partea superioară a acestei construcţii să realizăm zona de degustare şi zona destinată turiștilor care doresc să viziteze Crama Aramic. Sperăm ca acest proiect să fie realizat în 2017.
Partea de subsol a cramei o vedem realizabilă din fonduri proprii, iar partea superioară printr-un proiect pe fonduri europene. Vom vedea ce ne rezervă viitorul, ce fonduri și ce proiecte vor fi pentru modernizarea fermelor agricole. Dacă nu reușim cu bani europeni, să ne ajute Cel de Sus să funcţioneze crama, să putem vinde vinul, să putem realiza proiectul şi din surse proprii”, a mai spus managerul general al Cramei Aramic.
Citește și:
Metroul de Cluj s-a împotmolit în birocrație
Asociația Pro Infrastructură (API) cere transparență, acces la ședințele de progres și contractarea unui manager competent și responsabil…
9 iulie 2025
Produs de Cluj, model de bune practici. Două evenimente în paralel la Dej
Tot mai multe instituții din România solicită asociației clujene parteneriate pentru organizarea de târguri tradiționale și spectacole. Asociația…
9 iulie 2025
ARL Cluj montează grinzile de la Pasajul Italsofa
Administrația județeană susține că nu se lucrează concomitent și la Pasajul Văcarilor din Baia Mare pentru a nu…
9 iulie 2025
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Andrei Vieru, BT: “Executarea silită apare din lipsa de educație financiară”
Directorul de monitorizare retail al băncii clujene remarcă faptul că numărul persoanelor ajunse în această postură s-a redus…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Investiții
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Nod rutier crucial în Vest: 80 mil. euro pentru ocolirea completă a Aradului
Proiectul variantei ocolitoare Arad Nord-Est – etapa II, cunoscut în plan local drept centura Zimand–Vladimirescu, a intrat pe…
8 iulie 2025
BNR menține dobânda-cheie la 6,5%/an, în ciuda presiunilor inflaționiste
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în ședința de marți, 8 iulie 2025, a hotărât…
8 iulie 2025
Moldova Innovation Technology Park (MITP): Motorul digital al Moldovei
Moldova Innovation Technology Park (MITP) primul e-park din Europa și un pilon principal al industriei de tech și…
8 iulie 2025
Infrastructură
ARL Cluj montează grinzile de la Pasajul Italsofa
Administrația județeană susține că nu se lucrează concomitent și la Pasajul Văcarilor din Baia Mare pentru a nu…
9 iulie 2025
Pasajul Oșorhei: Începe turnarea betonului pe cel mai aglomerat drum din Bihor
Pas important în construcția unuia dintre cele mai așteptate proiecte de infrastructură din județul Bihor. Miercuri, 9 iulie…
9 iulie 2025
Memorandum de Colaborare între Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad
Biroul de Afaceri Externe al Provinciei Hainan (China) și Zona Liberă Curtici-Arad au semnat, miercuri, 9 iulie 2025,…
9 iulie 2025
Pod peste continente: Arad și Hainan sărbătoresc 25 de ani de înfrățire
Un sfert de secol de cooperare, schimb de bune practici și solidaritate reciprocă. Relația dintre Județul Arad și…
9 iulie 2025
Noul prefect al Clujului: “Mulți investitori importanți vor să vină aici”
Cinci companii din domeniile automotive, construcții de mașini, farmaceutic sau industria ospitalității au solicitat informații despre terenurile disponibile…
8 iulie 2025
Parcuri industriale pe credit în Maramureș. “Va fi un efort bugetar imens”
Județul a parafat contractul de împrumut de 18 milioane € de la CEC Bank pentru a concretiza patru…
8 iulie 2025
Nod rutier crucial în Vest: 80 mil. euro pentru ocolirea completă a Aradului
Proiectul variantei ocolitoare Arad Nord-Est – etapa II, cunoscut în plan local drept centura Zimand–Vladimirescu, a intrat pe…
8 iulie 2025
Compania de Apă Someș a adus rețeaua până lângă Castelul Banffy
Lucrările de extindere și modernizare au fost recepționate de operatorul regional cu o săptămână înainte de debutul Festivalului…
8 iulie 2025
Turism
Târgul de Turism al României – Ediția de Toamnă
Cel mai mare târg de turism are loc la ROMEXPO! După succesul remarcabil al ediției din februarie, care…
8 iulie 2025
Megaproiect de 25 milioane € la Salina Turda. “Să evităm un dezastru ca la Praid”
Municipalitatea cere statului bani pentru lucrări urgente de punere în siguranță și consolidare pentru obiectivul care atrage anual…
7 iulie 2025
Peste 260.000 de pasageri în semestruI I 2025 și noi rute ce deschid orizonturi
În primele șase luni ale anului 2025, Aeroportul Internațional Sibiu a fost alegerea a 260.234 de călători, față…
7 iulie 2025
Moneasa: din paragină, spre performanță
Cea mai frumoasă și extinsă bază sportivă din mediul rural al județului Arad, situată în stațiunea Moneasa, a…
7 iulie 2025
7 oferte pentru realizarea studiului de fezabilitate la Inelul Metropolitan de Nord
Joi, 3 iulie 2025, ora 15:00 a fost termenul limită de depunere a ofertelor din partea firmelor interesate…
4 iulie 2025
Maramureșul cere pădurile de pe traseul mocăniței. “Pierdem 100.000 de turiști”
Administrația județeană vrea să preia administrarea Văii Vaserului de la Romsilva și să o transforme în zonă protejată…
3 iulie 2025
Parc botanic cât un cartier lângă Băile Figa. Proiecte de 70 mil. € la Beclean
Grădina Urbană Transilvania (GUT) și parcul de specializare inteligentă se numără printre marile investiții programate în orașul din…
1 iulie 2025
„Festivalul Părădăicilor” de la Macea: gust autentic și tradiție locală
Evenimentul ajuns la a XV-a ediție devine un model de dezvoltare rurală prin promovarea produselor locale, implicarea comunității…
1 iulie 2025
Educație
Universitatea Babeș-Bolyai va sprijini tinerii cercetători în DeepTech
Instituția clujeană de învățământ superior participă la un proiect finanțat prin programul Horizon Europe al Uniunii Europene (UE).…
8 iulie 2025
Mai puțini șomeri în județul Bihor: cifrele AJOFM Bihor arată o tendință pozitivă
La sfârșitul lunii iunie 2025, rata șomajului în județul Bihor a coborât la 2,05%, potrivit datelor centralizate de…
7 iulie 2025
EU GREEN aduce inovația sustenabilă la Universitatea din Oradea
Timp de cinci zile, între 7 și 11 iulie 2025, Universitatea din Oradea este gazda întâlnirilor directe din…
7 iulie 2025
Conexiuni și lecții de business: eveniment special la Incubatorul CRESC Oradea Mare
Incubatorul de Afaceri Cresc Oradea Mare a reunit joi, 3 iulie 2025, reprezentanții unora dintre companiile reprezentative din…
5 iulie 2025
Parteneriat strategic între Universitatea Babeș-Bolyai și Palo Alto Networks
Colaborarea cu liderul mondial în securitate cibernetică (CS) se va reflecta în formarea academică, programele de licență, masteratul…
4 iulie 2025
900 de copii din România, sprijiniți pentru educație și dezvoltare socio-emoțională
În anul școlar 2024–2025, Fundația Regală Margareta a României a oferit sprijin educațional, material, social și emoțional pentru…
3 iulie 2025
Rețeaua, valoarea în business și cinnamon rolls, într-un eveniment marca Sibiu IT Cluster
Într-un mediu economic aflat în continuă transformare, succesul unei afaceri nu mai poate fi separat de formarea profesională…
2 iulie 2025
Clujul scoate de la buget 16 milioane € pentru noul spital de copii
Banii din rectificarea bugetului propriu al instituției județene vor fi alocați de pentru continuarea alertă a lucrărilor la…
2 iulie 2025
Zi de Zi știri economice:
