Sorin Maxim, director general ADR Vest
Regiunea de Dezvoltare Vest s-a constituit la data de 28 octombrie 1998 şi este compusă din judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a fost înfiinţată în anul 1999 şi este o instituţie neguvernamentală, nonprofit şi de utilitate publică. Despre activitatea ADR Vest am aflat mai multe discutând cu Sorin Maxim, director general al agenţiei.
Rep. Se vorbeşte foarte mult despre faptul că România are anumite probleme în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene. Care este situaţia la nivelul Regiunii de Dezvoltare Vest?
S.M.: Pe componenta de Program Operaţional Regional pe care noi îl gestionăm pot spune că stăm foarte bine. Cred că absorbţia în acest moment este undeva în jur de 38 % şi aici vorbesc de cifre absolute, plăţi făcute deja la beneficiar, la care dacă mai adăugăm toate prefinanţările care s-au dat, cred că trecem de 45 %, lucru care nu pot să-l spun vizavi de celelalte programe.
Nu le gestionăm noi, dar media nu trece de 11 %. Din punctul meu de vedere, structurile naţionale, şi aici mă refer de exemplu la Programul sectorial de creştere a competitivităţii, au dovedit că au dificultăţi în a gestiona programele şi de aceea noi am preluat Axa 1 din Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii, componenta de IMM-uri, componentă care, din păcate, este blocată de mai bine de un an şi jumătate – doi ani de zile. Sunt proiecte care sunt depuse acolo de aproape doi ani de zile, care au stat şi au aşteptat un semn din partea administraţiei naţionale, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat şi cred că este neplăcut nu doar din punct de vedere al gestionării fondurilor ca şi absorbţie. Este oarecum singurul instrument pe care România îl avea la îndemână cu resurse generoase pentru a ieşi din această criză, pentru a genera şi a menţine locuri de muncă şi care, din păcate, nu a fost folosit eficient.
Rep.: Având în vedere că acum avem un minister care se ocupă de IMM-uri, cum credeţi că puteţi colabora dvs. cu respectivul minister pentru o strategie comună de sprijin al acestui sector?
S.M.: Cred că dacă s-ar descentraliza, ar fi cea mai bună soluţie. Această componentă de dezvoltare, inclusiv zona de IMM, trebuie să fie o competenţă în ambele direcţii. Este evident că trebuie să existe o strategie naţională în domeniu, dar fiecare regiune trebuie să aibă competenţe, instrumente şi resurse pentru a putea stimula întreprinderile. Este greu de crezut că un minister care nu are un birou în teritoriu şi nu are competenţe de dezvoltare sau de consultanţă în teritoriu ar putea acoperi o ţară atât de mare, care are o dezvoltare neomogenă, cu diferite preocupări, diferite stagii de dezvoltare şi diferite nivele de dezvoltare.
Rep.: Pentru că se vorbeşte de regionalizarea României, ce credeţi că va aduce aceasta nou sau în plus în activitatea dumneavoastră, dacă, bineînţeles, Regiunea Vest se va suprapune peste actuala regiune de dezvoltare?
S.M.: Evident, îmi doresc în primul rând componenta de dezvoltare să se transfere pentru că, din păcate, în acest moment nu prea o face nimeni la nivel regional şi are slăbiciuni în a se gestiona la nivel naţional şi cred că este extrem de importantă. Cel mai important lucru pe care îl poate aduce regionalizarea din punctul meu de vedere este un complex de instituţii, care să se ocupe zi de zi de dezvoltare şi de preocupările noastre inclusiv componenta socială, educaţie, sănătate, componente care trebuie aduse cât mai aproape de cetăţean. Evident, inovarea nu se poate face de la distanţă, inovarea trebuie să se facă zi de zi cu o companie, să o ajuţi de la a înţelege ce înseamnă inovare şi care sunt preocupările până la a îi oferi consultanţă şi în momentele delicate ale încasării, dacă e cazul.
Rep.: Pentru că vorbim şi despre unele probleme mai, să le spunem, delicate, este foarte dificil de cuantificat câtă inovare nouă vine dinspre cercetarea românească, să zicem, înspre exterior. Cum credeţi că se poate asigura aici un sprijin cât mai eficient celor implicaţi?
S.M.: Nu trebuie să folosim neapărat termenul delicat, cifra este elocventă, e mai mult decât acest cuvânt pe care l-aţi folosit. În regiunea noastră există în acest moment, din păcate, doar 0,18 % din PIB alocat cercetării, dezvoltării, inovării, ceea ce înseamnă, comparativ cu Germania, Regiunea Baden-Wurttemberg, de 20 de ori mai puţin. Faţă de procentul pe care România şi l-a asumat pentru Europa 2020, de doi la sută, înseamnă că avem de crescut de cel puţin 10 ori. Cred că deja conştientizăm acest lucru şi am început să luăm măsuri pentru a ajunge la o capacitate care trebuie crescută.
