Agricultura Bistrița-Năsăud Slider

Renașterea vinurilor din Podgoria Lechința

Pe harta viticolă a Transilvaniei figurează la loc de cinste, alături de podgoria Târnavelor, Alba, Sebeș-Apold și Aiud, Podgoria Lechința cu renumitele sale centre viticole de la Lechința, Teaca, Bistrița și Batoș. Din arealul podgoriei face parte și Plaiul Dumitra, prin plai înțelegându-se o suprafață oarecum restrânsă de vii, așezate pe aceeași formă de relief, pe care se produc vinuri de o calitate distinctă și omogenă. Povestea vinurilor de Lechinţa începe încă din secolul XII, o contribuție decisivă având-o coloniștii germani care au fost primii care au adus butașii de vie în această zonă și care mai apoi au trimis vinurile la Viena, unde s-au bucurat de aprecierea Casei de Habsburg. După reforma agrară din anii 1950, viile au fost naționalizate, vinurile produse fiind exportate, în principal, în Rusia și RFG. Cele mai celebre soiuri care se cultivă în arealul viticol Lechința sunt Feteasca Albă, Feteasca Regală, Muscat Ottonel, Riesling, Neuburger și Pinot Gris, vinul obținut din acest soi fiind considerat, la un moment dat, cel mai bun din Europa. După Revoluție, podgoriile au fost lăsate în paragină și în locul soiurilor nobile au început să troneze la loc de cinste mărăcinii. Situația s-a schimbat timid în ultimii ani, când doi investitori locali au decis să reînvie tradiţia seculară a licorii bahice din această zonă. Astfel, Adrian Botiș – la Lechința, și Octavian Harșianu – la Dumitra, au investit sume considerabile pentru a reface celebrele vii, calitatea licorilor obținute din primele producții de struguri fiind similară cu vinurile realizate de sași în perioada lor de glorie.
Vinurile de Lechința revin pe piață cu ajutorul Cramei “Vie-Vin”
Adrian Botiș, un antreprenor local și-a pus în plan să reînvie tradiția cultivării viței de vie în celebra comună bistrițeană Lechința, reușind ca în ultimii trei ani să înființeze pe dealurile localității o plantație de viță-de-vie pe o suprafață 50 de hectare. Cu toate că aveau o tradiție de câteva sute de ani, cultura viței-de-vie în zonă a fost începută odată cu colonizarea sașilor, iar suprafata cultivată se întindea pe aproximativ 400 de ha, imediat după Revoluție, localnicii au împărțit viile, iar apoi le-au lăsat în paragină, consecința fiind dispariția vinurilor de Lechința de pe rafturile magazinelor. În 2010, Adrian Botis a început să cumpere terenurile pe care se obțineau odinioară vinurile multi-premiate la concursurile interne și internaționale, iar în 2016 a obținut prima producție de vin. “În 2010 – 2011 am început achiziția de teren, apoi am defrișat, am pregătit terenul și în 2014 am început plantările. Am avut mari probleme încă înainte să ne apucăm să plantăm butașii de vie. În primul rând, pentru a obține certificările necesare, trebuie să plantezi vie pe terenurile pe care a mai fost plantată viță. Or, noi ne-am concentrat eforturile în a găsi acele terenuri. Este foarte greu să cumperi terenurile de la oameni și mai apoi să le comasezi. Apoi, am avut foarte mari probleme pentru că terenul era infestat cu buruieni, mărăcini și cătină și am investit foarte mulți bani pentru a-l curăța. Inițial am făcut niște loturi de probă și am văzut ca via se aclimatizează în zonă și doar apoi am început producția la scară largă. Și ca să avem productivitate bună, dar și un vin de calitate am investit poate mai mult de cât ar trebui, dar nu am vrut să facem rabat de la calitate, și drept dovadă 99,9 % din butașii plantați dau rod”, spune antreprenorul bistrițean.
Pasiune moștenită de la bunic
Prima producție a podgoriei a fost în toamna anului 2016 când 13,6 hectare de vie au fost pe rod, urmând ca, în 2017, încă șapte hectare să fie exploatate, iar, în 2018, restul de 30 de hectare să intre pe rod. „Am început cu o producție de 80.000 litri de vin, din care o parte o vom îmbutelia, restul urmează să fie vândută vrac. Ne așteptăm ca, după ce vor intra toate cele 50 de hectare în exploatare, să avem o producție de opt-zece tone de struguri la hectar și peste 500.000 de sticle”, spune Adrian Botiș.
În momentul de față Crama Vie-Vin Lechința produce soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Riesling, Pinot Noir, Merlot, dar și Neuburger, vinul specific arealului viticol Lechința, soi care este cultivat pe cinci hectare. Chiar dacă nu este agronom, Adrian Botiș spune că a moștenit pasiunea pentru vie și vin de la bunicul său care l-a învățat încă de mic să iubească această plantă nobilă. “Bunicul meu a fost brigadier la IAS Sâniacob și se ocupa de via de acolo. Poate am rămas eu cu ceva de acolo. La cinci, șase ani mergeam la bunici, la Sâniacob și mă ducea bunicul la vie și-mi arăta soiurile, și m-a învățat să iubesc via”, spune Adrian Botiș. Și pentru ca lucrurile în vie să meargă cât mai bine, soția sa, Marinela Botiș, a urmat o facultate de specialitate, fiind licențiată în horticultură la USAMV Cluj-Napoca.
Vinurile produse de Adrian Botiș au fost certificate DOC
Toate vinurile produse de Crama “Vie-Vin” Lechința au fost certificate DOC, această certificare reprezentând garanția calității vinurilor produse la Lechința. “După ce am făcut plantația, în anul doi spre trei am început demersurile de certificare a plantației, iar în anul trei, în toamna lui 2016 am început să producem struguri DOC. S-au făcut mai multe controale și s-a demonstrat că strugurii corespund calitativ certificării”, afirmă proprietarul “Vie-Vin”.
Magazine noi în Cluj-Napoca și Baia Mare
În momentul de față vinurile Vie-Vin Lechința pot fi găsite în două locații din Bistrița-Năsăud, Adrian Botiș afirmând că în următoarea perioadă vor mai deschide două magazine în Cluj-Napoca și Baia Mare. “Vinurile noastre pot fi găsite, momentan, la crama din comuna Lechința, la numărul 336, și în Bistrița, la magazinul de pe strada General Grigore Bălan, numărul 22. În viitorul apropiat vom mai deschide două magazine proprii, unul în Baia Mare și unul în Cluj-Napoca. Noi ne dorim ca până la Crăciun să le inaugurăm. Pentru moment nu dorim să vindem vinul nostru către intermediari sau în retail. Preferăm să ne gestionăm noi această componentă a afacerii”, spune Adrian Botiș.
Neuburger, vinul specifiv Lechinței, revigorat de Vie-Vin
Neuburger, vinul alb specific arealului viticol Lechința, este un soi originar din Austria, format prin încrucișarea naturală a soiurilor Roter Veltliner și Sylvaner. Neuburger este un vin sec, de calitate superioară, robust, cu o culoare galben-verzurie și o aromă ușoară. Primele tonuri sunt condimentate și florale, apoi se dezvoltă în arome de nucă. Din păcate, acest soi de struguri nu se mai cultivă pe un areal foarte mare, chiar dacă se produce din el un vin de foarte bună calitate. Deși se adaptează foarte ușor la soluri aride și sărace, soiul este unul predispus la boli precum făinarea și mana, fiind și foarte sensibil la îngheț.
Octavian Harșianu reface viile sașilor de pe Plaiul Dumitrei
Tradiția cultivării vinului în zonă a început acum 875 de ani, atunci când coloniștii sași, venind din Valea Rinului, au adus cu ei și butași de vie, înființând primele plantații pe dealurile însorite ale comunei Dumitra – Mettersdorf, în jurul anilor 1141 – 1142. În perioada de apogeu, suprafața maximă cultivată a fost de 200 de hectare și, la fel ca peste tot în România, odată cu retrocedările făcute în baza legilor proprietății, soarta acestor vii a fost pecetluită, proprietarii de drept renunțând să le mai îngrijească. A fost nevoie de un sfert de secol, de câteva sute de mii de euro, dar și de ambiția și pasiunea fostului șef al IAS Dumitra ca în comuna aflată la câțiva km de Bistrița să reînvie tradiția și moștenirea lasată de sași. În momentul de față cele zece hectare de vie pe care le-a plantat Octavian Harșianu sunt singurele din comună de pe care se mai poate realiza o un vin de calitate. “Tradiția cultivării viței de vie din Dumitra a început acum aproape 900 de ani, mai precis în 1141, atunci când sașii veniți de pe Valea Rinului au adus cu ei mai mulți butași de vie pe care i-au plantat în comună. Timp de mai bine de 750 de ani au cultivat via fără întrerupere, până la marea filoxeră din 1880, atunci când toate viile din Europa au fost decimate de această insectă, inclusiv cele din Dumitra. Chiar și așa, organizați, în trei ani, sașii din comună au reușit să facă o pepinieră și au reabilitat via. Viile au supraviețuit cu succes și în perioada comunistă, chiar dacă acestea au fost naționalizate. Până în 1989, în zona Dumitra erau cultivate peste 200 de hectare de viță – de – vie și se realizau cam șase tone de struguri la hectar, o bună parte din producție mergea către export, în principal în Republica Federală Germană”, afirmă Octavian Harșianu. După 1989, viile din Dumitra au dat nas-în-nas cu avântul revoluționar și, dacă sașii au reușit în trei ani, după marea filoxeră, să replanteze via, în același interval de timp, la 100 de ani distanță, viile au dat de un nou dăunător, mult mai periculos și mai agresiv, toată via din Dumitra fiind defrișată, în locul viței – de – vie celebre în Europa, au apărut case și mărăcini.
Pinot Gris de Dumitra, cel mai bun vin din Europa
Octavian Harșianu spune că este păcat că viile au fost lăsate în paragină pentru că arealul viticol din zonă are un potențial uriaș, acesta făcând referire la faptul că soiul Pinot Gris cultivat la Dumitra a obținut în anii 1930 titlul de cel mai bun vin din acest soi din Europa. “Este trist că timp de 25 de ani nu s-a mai făcut nimic în zonă și că a fost nevoie ca eu, la 70 și ceva de ani, să investesc aici și să încerc să redau gloria de altădată a vinurilor din Dumitra. Am făcut acest lucru pentru că zona este una foarte bună pentru vin. Și o să vă spun care este paradoxul. Sașii, în 1930, au trimis la Montpellier niște mostre de Pinot Gris din Dumitra și cu acest vin au luat premiul întâi pe Europa. Este paradoxal acest lucru pentru că soiul Pinot Gris este iubitor de soare și căldură. El merge foarte bine în zonele mai sudice, cu briză marină. Or, în schimb, Dumitra este cam la cel mai nordic punct din țară cu vinuri bune. De ce la Dumitra, într-o zonă nespecifică pedo-climatică, Pinot Gris a fost considerat cel mai bun din Europa? Solul este foarte propice pentru a cultiva acest soi”, consideră bistrițeanul.
Tehnologia pornește din vie
Octavian Harșianu a început cultivarea viței de vie în 2013, în primul an obținând o medie de patru tone de struguri la hectar. “Am început, în 2013, plantările cu trei hectare și am mărit constant suprafața până la zece hectare, cât am acum. Prima producție a fost în 2015, atunci când am obținut patru tone de struguri la hectar, în timp ce în 2016 am crescut până la o medie de 12 tone de struguri la hectar. Am plantat struguri din soiurile Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon Blanc, Muscat, Merlot, Fetească Negră, Traminer, Pinot Gris, Pinot Noir și Neuburger”, mai afirmă Octavian Harșianu. Totodată, proprietarul viei spune că nu urmărește profitul imediat, nu caută să-și amortizeze investiția în scurt timp, ci vede această activitate ca pe un hobby. „Eu am început exploatarea ca un hobby. Chiar și așa, știu că îmi voi amortiza investiția destul de repede, chiar dacă nu urmăresc neapărat acest lucru. Și de ce cred asta? Pentru că nu am făcut rabat de la calitate nici la materialul săditor, nici la echipamente. Mai mult, noi plecăm cu tehnologia direct din vie. Eu nu am băgat niciun bob de strugure atacat de mană, făinare sau putregai. Noi vinificăm numai ciorchinii fără nici un fel de atac. Încercăm ca vinul să aibă cât mai puțin contact cu aerul. Apoi, toate utilajele sunt de ultimă generație. Via trebuie întreținută constant și acordăm atenție deosebită acestui aspect”, afirmă Harșianu.
Vinuri fără durere de cap
Acesta mai spune că vinul său nu conține decât foarte puțin sulf, spre deosebire de cele mai multe mărci care se comercializează în magazinele din România. „Având strugurii foarte curați, vinul nostru poate fi băut fără să te doară capul. Mai mult, Directiva europeană admite până la 150-200 mg de sulf la litrul de vin. Or, în vinurile pe care le producem noi, concentrația este și de zece, până la de 20 de ori mai mică. Astfel, vinul din soiul Muscat are o concentrație de 3,2 mg sulf pe litru, Sauvignon Blanc 13 mg, Traminer 6,4 mg, Feteasca Albă 1,32 mg, în timp ce Fetească Regală are doar zece mg de sulf pe litru”, spune Harșianu.

Related posts

Romgaz are finanțarea pentru investiția de la Iernut

Ligia Voro

FlixBus își întărește prezența în România: cu ALIS Group, rețeaua verde se extinde rapid

Stefana Muresan

Alexandra Danciu, Star Transmission & Star Assembly: “Work hard, play hard!”

Ligia Voro

Ce evaluare li se potrivește pacienților cu dureri în zona toracică. Studiu cu finanțare europeană

Ligia Voro

Jidvei: 49 de medalii de aur, argint și bronz la 10 competiții internaționale

Ligia Voro

XPN Live: Antreprenoriatul și soluțiile IT în era post COVID-19

Ionel Albu

Cine e la volanul primului tractor românesc…?!

redactia

Apicultorii sălăjeni cer programe de stimulare a consumului de miere

Nora Dumitrescu

Startup-ul Neurolabs primește o investiție de 1 milion de Euro

Papuc Irina

Teraplast a preluat integral compania Politub

Stefana Muresan

Apare un nou brand: Bun de Maramureș

Nora Dumitrescu

UMFST Târgu Mureș va școlariza studenți în Germania

Stefana Muresan

POZITIV TB: Mihaela Radu – „Urmează miza pe munca de acasă și part time”

Traian Dan

FOTO-VIDEO: Tronsonul de autostradă Tîrgu Mureș-Iernut, aproape de recepție. Pe 4&5 mai e de lucru

redactia

Redeschiderea centrelor comerciale de mari dimensiuni: În prima săptămână, orașele regionale câștigă teren în fața Bucureștiului

Papuc Irina

Pfeiffer Vacuum s-a mutat din oraș. Uzină de 13 milioane de euro la Apahida

redactia

Adrian Volintiru, director general: „Ne propunem ca Romgaz să devină, per total, o companie integrată”  

Ligia Voro

FOTO: Premierul Orban, în vizită la unitatea de producție Star Assembly

Transilvania Business

Sucuri din mere de Bihor 100% ecologice

Traian Dan

Fațadele exterioare și acoperișul Palatului Episcopal Greco-Catolic din Oradea, reabilitate

Traian Dan

TeraPlast a încheiat un contract de market maker cu BRK Financial Group 

Ligia Voro

Helios Phoenix: We are continuously looking at BTS projects

Ionut Oprea

Deloitte: Locuințele noi s-au scumpit în majoritatea statelor europene în 2019

Traian Dan

Oradea are pistă de pumptrack

Traian Dan

Leave a Comment