Analize

KeysFin: Febra imobiliarelor relansează sectorul construcţiilor

Afacerile din sectorul construcţiilor au crescut susţinut, în ultimii cinci ani, pe fondul interesului românilor şi al companiilor pentru investiţiile în imobiliare.

Potrivit unui studiu privind evoluţia pieţei construcţiilor, realizat de Keysfin, construcţiile de locuinţe asigură principalul motor al pieţei, urmate de construcţiile de imobile de birouri şi spaţii comerciale, în timp ce lucrările edilitare, de infrastructură, continuă să rămână cenuşăresele unui sector în care finanţarea reprezintă, în continuare, principala provocare pentru investitori.
„Siguranţa zilei de mâine a fost cuvântul de ordine pentru mulţi dintre românii care, după criză, au ajuns la concluzia că imobiliarele le pot asigura „centura de siguranţă” în caz de nevoie. Oameni simpli sau investitori, cu toţii au încercat să fructifice preţurile mici ale locuinţelor în comparaţie cu cele dinainte de criză. Prima Casă a reprezentat, astfel, principalul instrument al pieţei”, spun analiştii de la KeysFin.
Cererea semnificativă de locuinţe şi relativa stabilitate a preţurilor, ca urmare a limitelor financiare impuse de programul guvernamental, s-au văzut în rezultatele firmelor de construcţii.
Potrivit estimărilor KeysFin, afacerile din acest sector au atins în 2016 nivelul de 80 de miliarde de lei după ce, în 2015 se situaseră la 76,7 miliarde de lei. „Cifra de afaceri din sectorul construcţiilor a crescut semnificativ din 2012 (72,8 mld.lei) şi până în prezent, semn că cererea în această piaţă a rămas constantă”, spun experţii.
„Românii au învăţat o lecţie importantă din bula imobilară dinainte de criză, atunci când, de exemplu, un apartament de 2 camere ajunsese să fie vândut cu 100.000 de euro, faţă de 35.000-55.000 euro în prezent”, afirmă analiştii.
Potrivit datelor KeysFin, cele mai mari afaceri în sectorul construcţiilor au fost realizate de firmele din zona Capitalei şi a marilor oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov şi Ploieşti.
Statistica arată că, în 2015, activau în piaţa construcţiilor 61.715 firme. Numărul acestora a scăzut faţă de anii precedenţi, însă această evoluţie trebuie privită ca un alt semn al maturizării sectorului.
În 2015, în Bucureşti erau înregistrate 12.003 firme de construcţii, capitala fiind urmată de judeţul Cluj, cu 3993 societăţi, Timiş (2808 firme), Prahova (2638), Braşov (2404), Bihor (2276), Constanţa (2138) şi Ilfov (2093).
Marja operaţională din acest sector a avansat de la -3,24% în 2010 la 5,86% în 2015. Marja operațională arată cât din cifra de afaceri a companiilor reprezintă profitul operaţional.
„Particularitatea marjei operaţionale arată care este profitabilitatea afacerii în sine. Este un aspect extrem de util atunci când încerci să îţi dai seama dacă afacerea are potenţial sau nu”, au explicat cei de la KeysFin.
Provocările anului 2017
Perspectivele investitorilor în construcţii sunt în general pozitive, în acest an. Dovadă că numărul firmelor de construcţii nou înfiinţate a crescut semnificativ în primele două luni ale anului 2017.
Potrivit datelor Registrului Comerțului, în ianuarie şi februarie s-au înregistrat 1671 de firme noi, în condiţiile în care, în tot anul 2016 au fost raportate 8741 de companii nou înfiinţate.
Un alt argument legat de perspectivele pozitive ale pieţei îl reprezintă numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, care a crescut cu 51,6% în luna februarie a acestui an faţă de luna precedentă.În luna februarie 2017, au fost eliberate 2.367 de autorizaţii de construire, din care 69,2% sunt pentru zona rurală.
Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai importante creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (+247 autorizaţii), Nord-Vest (+132), Sud-Est (+109), Sud-Muntenia (+93) şi Centru (+80). Cumulat pe primele două luni au fost emise 3.928 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.
Evoluţia numărului autorizaţiilor este însă mai temperată faţă de anul trecut, semn că investitorii au ceva semne de întrebare.
„Investitorii se tem ca nu cumva ,,Prima Casă” să fie o cursă cu capcane. Altfel spus,programul guvernamental să rămână fără cofinanţare, pe fondul provocărilor financiar-bugetare. Aici va fi cheia pieţei construcţiilor, pe segmentul rezidenţial, în 2017”, estimează experţii.
Dincolo de incertitudinile legate de derularea programului ,,Prima Casă”, nici bilanţurile financiare ale firmelor nu stau foarte bine. Gradul de îndatorare al companiilor din zona Bucureşti-Ilfov, de exemplu, este de peste 50%, iar alte date financiare susţin provocările cu care acestea se confruntă, blocajul financiar fiind la ordinea zilei.
„Durata medie de încasare a creanţelor este de 362 de zile, iar durata medie de plată a datoriilor curente a depăşit 700 de zile. Aceste date, coroborate cu altele, arată că firmele se confruntă cu provocări financiare semnificative”, spun cei de la KeysFin care susţin că provocările sunt semnificative.
„Situaţia firmelor de construcţii justifică necesitatea informării prealabile privind sănătatea financiară a acestora, înainte de a semna orice contract. Indiferent că este vorba de companii, furnizori de materiale de construcţii şi servicii, sau de beneficiari – persoane fizice sau juridice, o analiză extrem de clară privind perspectivele financiare ale firmei de construcţii este absolut necesară, mai ales în cazul în care intervin plăţi în avans. Poate că firma respectivă este la un pas de insolvenţă sau poate că are procese în urma cărora riscă să aibă conturile blocate”, avertizează analiştii de la KeysFin, care au dezvoltat un produs special de monitorizare în acest sens.
Dincolo de provocările mediului de afaceri din acest sector, vestea bună este că băncile au înţeles că este nevoie de alternativă la Prima Casă, relaxând din nou condiţiile de finanţare şi lansând chiar noi produse, precum creditul „La Casa Mea”, anunţat recent de BRD.
„Un semnal semnificativ, în acest sens, este primit din piaţa materialelor de construcţii, acolo unde investiţiile sunt semnificative. Toţi marii jucători din piaţă insistă pe oferte sau pe deschiderea de noi unităţi. Cel mai relevant exemplu este cel al companiei Arabesque care a lansat recent, la Iaşi, primul său magazin Mathaus, dedicat persoanelor fizice. O investiţie de 10 milioane de euro care mizează pe potenţialul în creştere al pieţei în această zonă”, au mai declarat analiştii.
Dincolo de evoluţia din sectorul de construcţii imobiliare, un mare semn de întrebare îl reprezintă segmentul lucrărilor edilitare.
„Planurile de infrastructură arată bine, pe hârtie. Rămâne de văzut dacă se va trece la fapte, având în vedere nivelul finanţelor bugetare. Acest tip de investiţii ar trebui să fie considerat prioritate naţională, pentru că generează dezvoltarea de afaceri pe orizontală, de lanţuri economice. O autostradă creşte semnificativ potenţialul unei zone, iar cel mai bun exemplu îl reprezintă zona Dobrogei a cărei evoluţie economică s-a amplificat odată cu finalizarea Autostrăzii Soarelui”, au declarat analiştii.

Related posts

Alba, magnet pentru investitori străini

Stefana Muresan

Vinurile medaliate la Premiile de Excelență Vinul.Ro 2016

Ligia Voro

POZITIV TB: Daniel Metz, CEO NTT DATA Romania – “Orice criză este și o șansă”

Ligia Voro

Traficul de internet mobil s-a dublat in prima jumatate a acestui an fata de aceeasi perioada din 2016

Stefana Muresan

Kronospan, Coresi Shopping Resort și Brașov Business Park, cei mai mari contributori la bugetul local al Brașovului

redactia

Cluj-Napoca, în preferințele românilor care vor să se mute în țară

Stefana Muresan

Profesori universitari din 12 țări, la Universitatea de Vest din Timișoara

Stefana Muresan

Delegatie romano-germana in Republica Moldova

Transilvania Business

SmartDreamers: Jumătate din români nu şi-ar părăsi oraşul

Stefana Muresan

De ce Canada, Asia și Australia trebuie să facă IT Outsourcing în România

redactia

Hunedoara, Cluj, Brașov: județele cele mai lovite de insolvență în Ardeal

Nora Dumitrescu

Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România: Îngheţarea salariilor în sectorul bugetar, cel puţin pentru primele 6 luni ale anului 2019

redactia

Clujenii de la Societatea de Construcţii Napoca și bihorenii de la Trameco, în cursa pentru Centurile Capitalei

Stefana Muresan

Sibienii au cel mai mare salariu din regiune

Stefana Muresan

Provocările României în aplicarea politicilor de mediu

Ligia Voro

#Viața după COVID-19. Chestionar pentru un set de soluții pentru mediul de afaceri

Traian Dan

CITR: „Insolvența afectează economia mai degrabă prin faptul că pensionează antreprenori decât prin impactul financiar”

Ligia Voro

Împrumuturile făcute de primării reprezintă 4% din datoria publică. Topul județelor cu cele mai mari datorii

Papuc Irina

Cegedim: Topul celor mai mari companii din piaţa de medicamente: AbbVie, Sanofi și Novartis

Stefana Muresan

Mugur Isărescu: Sistemul bancar românesc este solid și funcționează peste mediile europene

Traian Dan

Retrospectivă: Piața de medicamente în vreme de pandemie

Papuc Irina

Deszăpezirea și salubritatea un business de 4 miliarde de lei. Topul firmelor de profil

Papuc Irina

Retrospectivă: Strategia României de luptă cu pandemia – vulnerabilități și lecții învățate

Papuc Irina

Cât importă și cât exportă fiecare județ din țară

Stefana Muresan

Leave a Comment