Rectorul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) Tîrgu Mureș, prof. dr. Leonard Azamfirei, a declarat că problema medicilor este de securitate națională, pentru că o țară fără medici este o țară fără un sistem de sănătate bine pus la punct, iar un sistem de sănătate care nu funcționează poate duce oricând la tragedii.
Rectorul UMF Tîrgu Mureș a susținut în prezentarea „Cum ne păstrăm medicii în țară” că fenomenul de migrație a medicilor este o problemă fundamentală la ora actuală. Prof. dr. Leonard Azamfirei a arătat că până în acest moment au emigrat 21.000 de medici, dintre care 14.000 începând cu anul 2007.
„Principalele țări către care se îndreaptă medicii din România sunt Germania, Franța și Marea Britanie. Într-un context în care medicina este atât de mult blamată în ultima vreme, într-un context în care nimic nu este bun pentru ceea ce este în România, iată că pleacă în Germania, Franța și Marea Britanie zeci de mii de medici români. Am avut ocazia să discut, săptămâna trecută, cu Ambasadorul Marii Britanii în România, care era, evident, extrem de încântat, pentru că el, ca țară pe care o reprezintă, primește cu bucurie resursă umană calificată. Pleacă, în primul rând, medicii de familie, apoi medicii ginecologi, medicii chirurgi, medicii psihiatri, medicii pediatri, radiologii și anesteziștii și medicii de terapie intensivă. Îngrijorător este faptul că în acest moment, în România, medicii sub vârsta de 30 de ani reprezintă doar 3 %, iar medicii cu vârsta sub 35 de ani reprezintă 25-30 %, ceea ce înseamnă că avem o distribuție a medicilor cu un grad de îmbătrânire destul de avansat și ne punem întrebarea ce se va întâmpla peste 20 de ani?”, a prezentat prof. dr. Leonard Azamfirei.
Acesta a precizat că elementul financiar nu este întotdeauna determinant, fiind esențiale în egală măsură condițiile în care lucrează medicii în spitalele din România. De altfel, este o mare diferență între medicina în centre universitare versus reședințe de județ, pe de-o parte, și în orașe versus zona rurală, pe de altă parte.
„89 % dintre medicii din România profesează în orașe, restul de 11 % la țară. Marea parte a populației trăiește în zona rurală și se poate aprecia astfel nivelul asistenței medicale la nivel rural versus nivel urban. O altă problemă este legată de nivelul de alocație bugetară. În România, se alocă 5,2 % din PIB. Media europeană este 8,8 %. Astfel, 10,1 % în Franța, 9 % în Belgia, deci suntem departe de procentul pe care îl are fiecare țară din UE. Anual, noi cheltuim 475 de dolari/locuitor, în timp ce media europeană este de 1.400 de dolari/locuitor. Aceste valori pot oferi un semnal cu privire la cât de mult îi pasă unui Guvern, indiferent de unde vine și cum se numește, ca să asigure dreptul la sănătate populației, dar în egală măsură dă un mesaj cât își permite un Guvern sau o țară să cheltuiască pentru sănătate. Desigur, sănătatea este și va fi și o armă politică pentru mulți, își asumă fiecare dueluri politice și asistăm la o reformă permanentă a domeniului sanitar care nu se mai întâmplă niciodată. Toate acestea duc la o neîncredere a tinerilor absolvenți și medici într-un sistem sanitar care nu le oferă suficientă predictibilitate pentru carieră. Nivelul de remunerare a personalului medical trebuie să fie un element important. Raportul dintre venitul brut individual al unui medic și salariul mediu pe economie a fost de 1,1 în România, pentru medicii rezidenți, 0,53 până de curând, când au fost creșterile salariale, și acesta este un mesaj care spune cât valorează pregătirea unui medic în ochii societății. La nivelul UE, salariul mediu este 3.500 de euro/lună. În Universitate, am făcut o statistică și proporția absolvenților care doresc să plece din țară este o treime. Am constatat că nu elementul financiar este întotdeauna determinant. În egală măsură sunt importante condițiile în care lucrează medicii în România – stresul, suprasocilitarea, lipsa de recunoaștere și de respect pentru importanța muncii pe care o depun”, a explicat prof. dr. Leonard Azamfirei.
Prof. dr. Leonard Azamfirei a arătat că în afară de declarații, nu există niciun suport real, consistent și cuantificabil din partea autorităților locale pentru a păstra medicii în țară. „Văd aproape inexistent suportul autorităților locale la nivelul fiecărei localități, fără referință locală la noi, cu privire la modul în care trebuie păstrați medicii în țară. În momentul în care un medic român pleacă să lucreze în Germania, i se pun la dispoziție o mulțime de resurse, posibilități, împrumuturi și prime de instalare, ca să rămână acolo. În momentul în care un medic decide să rămână în România, finanțatorii rămân tot părinții, pentru că așa este la noi. Dincolo de declarații, nu există niciun suport real, consistent și cuantificabil din partea autorităților locale pentru a păstra medicii în țară. Vorbim la nivel declarativ despre îmbunătățirea mediului de muncă, securitatea în muncă, normative de personal, timp de lucru și gărzi. Cu cine gărzi mai puține? Cu cine timp de lucru mai puțin? Cu cine dacă medicii pleacă sau sunt alungați din locurile în care încă lucrează? În acest moment, în România, medicul are un statut care ar trebui reașezat. Problema medicilor în România este sau va deveni curând o problemă de securitate națională, pentru că o țară care nu are medici, înseamnă că nu are un sistem de sănătate bine pus la punct, iar un sistem care nu funcționează poate duce oricând la tragedii prin care am mai trecut”, a concluzionat prof. dr. Leonard Azamfirei.
Pericole care pândesc sistemul medical
Două pericole pândesc, în prezent, sistemul medical din punct de vedere al abordării cu pacienții și cu societatea, și anume tendința medicilor de a se rezuma la o medicină conservatoare din cauza reclamațiilor și a crucificărilor în public a unor medici și tendința de a nega ceea ce există ca valoare doar de dragul schimbării, a mai subliniat prof. dr. Leonard Azamfirei.
„Sumedenia de reclamații, de ostracizări și de crucificări în public a unor medici care pot avea o greșeală medicală a determinat medicii să aibă o atitudine defensivă în raport cu cazurile critice. Medicii se rezumă la o medicină conservatoare, în care lucrurile se fac cu minim de risc, medicul este într-o poziție de securitate suficient de bună, pacientului i se spune corect până la un punct că s-a făcut ce se putea, dar cât se putea. Apetitul spre a fi curajos în sensul bun al cuvântului este atenuat de această abordare. Al doilea pericol este de a nega ceea ce există ca valoare doar de dragul schimbării. Cred foarte puțin în conceptul de lideri mesianici care vin și îi înlocuiesc pe alții doar de dragul schimbării, schimbând ceva și punând în loc ceva care nu știm cum funcționează. În ultima vreme, am constatat o asemenea abordare. Toate aceste lucruri creează o frustrare în zona medicală de vârf, care trebuie să asigure performanța, pentru că medicina românească s-a dezvoltat, în primul rând, prin clinicile universitare, fără a minimaliza aportul pe care îl au spitalele obișnuite, dar nu putem da deoparte ceva doar de dragul schimbării, cu speranța că se va întâmpla ceva prin inspirație supranaturală”, a arătat rectorul UMF Tîrgu Mureș.
UMF – o universitate antreprenorială
UMF Tîrgu Mureș îndeplinește condițiile unei universități antreprenoriale, având stabilitate din punct din vedere financiar și organizatoric.
„Răspunsul la întrebarea ce oferă medicinei și medicilor orașul Tîrgu Mureș este foarte delicat. Și eu aștept răspunsul la întrebarea aceasta, pe jumătate îl știu – ce oferă medicina și Universitatea orașului. Încă mai caut răspuns cu privire la ce oferă orașul Universității. Abordarea mea de astăzi este un pic diferită, pentru că mulți dintre dumneavoastră sunteți oameni de afaceri și pentru că eu cred în conceptul de universitate antreprenorială. La prima vedere poate părea o asociere inedită, dar este un concept modern, o universitate care stă pe propriile ei picioare financiar și organizatoric trebuie să aibă mecanisme de funcționare eficiente, astfel încât să nu aștepte nimic de la alții, cu excepția parteneriatelor. În acest moment, UMF Tîrgu Mureș este un partener serios și cu putere din toate punctele de vedere. În ultimii ani, orientarea noastră spre zonele exterioare județului și țării a început să dea roade”, consideră prof. dr. Leonard Azamfirei, rector UMF Tîrgu Mu
