20.000 de companii din tehnologia informațiilor și telecomunicații (IT&C) vânează cu mult peste “producția” maximă de 10-12.000 de oameni pe care universitățile noastre pot să o pună la dispoziție anual. Bătălia e crâncenă, iar angajatorii pun pe masă salarii fabuloase pentru a-i atrage. Câteodată nici acest lucru nu e îndeajuns.
60 de companii au participat la un sondaj online realizat de compania de recrutare Brainspotting, prima de acest gen din România, pentru a descoperi principalele provocări cu care se confruntă piața de profil. Brainspotting a fost înființată în 2001 și are acum 400 de clienți. Creșterea complexității aptitudinilor informaticienilor din România și costurile reduse ale muncii în raport cu statele din Vestul și din Estul Europei au dus țara noastră cu cinci locuri în sus, până pe poziția 13 în topul acestui domeniu, întocmit de consultanții de la AT Kearney.
România beneficiază de cea mai consistentă ofertă de specialiști în industria informatică și a comunicațiilor din Europa Centrală și de Est. 20.000 de companii care au peste 200 de angajați prestează servicii în acest domeniu, iar ținta de recrutare depășește nivelul național de 12.000 de oameni pe an. Necesitățile de angajare ale acestor firme au crescut până la o medie de 400 de angajați anual, iar în același timp se deschid noi centre de operațiuni în IT. România are în acest moment 110.000 de profesioniști în IT&C, însă producția de absolvenți se ridică doar la 8.500 pe an la informaticieni și la 1.800 la cei din telecomunicații.
Unde ne facem firma: oraș mare sau mic?
Cea mai importantă resursă de talente este concentrată în 12 orașe ale țării, dintre care patru acționează ca hub-uri în acest sector, două sunt considerate drept secundare, șase fiind de dimensiune mai mică și vizate mai mult ca niște centre pentru operațiuni mai mici. Cu toate că impune costuri mai mari cu forța de muncă, dar cu angajați foarte bine pregătiți, Bucureștiul concentrează cel mai bun mix de specialiști, în consecință și cele mai multe talente.
Cluj-Napoca, Iași și Timișoara sunt considerate ca hub-uri de specialiști în domeniu cu absolvenți valoroși și cu o tradiție puternică în IT și telecom. Sibiul și Brașovul se situează în apropierea acestora, furnizând în medie anual câte 500 de absolvenți în domeniu și au deja mai multe firme cu până la 100 de oameni. Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Constanța și Tîrgu Mureș dețin o bază mai redusă de talente, însă acestea pot deveni mai atractive pentru angajatorii care vor să construiască echipe mai mici în orașe mai puțin competitive.
Specialiști specializați, cu salarii în consecință
60 % dintre companii identifică drept principală provocare recrutarea de candidați de calitate și 28 % susțin că baza de selecție este prea redusă. Oamenii cu experiență sunt deja angrenați în proiecte pentru branduri cunoscute, lucrează la proiecte mari, cu tehnologia cea mai performantă și sunt bine plătiți. Deci fără să ai o ofertă care să te scoată din mulțime ca angajator sau dacă nu ești flexibil la o anumită parte a cerințelor candidatului, acțiunea ta de recrutare se va dovedi a fi foarte dificilă. Multe dintre firme merg acum să își racoleze oamenii din aceste orașe marginale precum Suceava, Galați, Constanța, Pitești sau Ploiești.
Deși focalizarea rămâne pe recrutarea de specialiști, există o cerere în creștere pentru poziții manageriale, de la lideri de echipă la posturi executive. Specialiștii în Ruby și Pythom câștigă cel mai mult, cu până la 25 % față de colegii lor programatori ca o consecință a faptului că sunt mai puțini pe piață. Cei în Java sunt pe locul trei, cu o diferență de 12 % față de restul programatorilor, în timp ce Oracle și C#/.NET au o diferență de 9 % față de “restul lumii”, însă există și mulți angajatori dispuși să pună la bătaie slujbe bine plătite pentru a înrola în compania lor un anumit talent.
Programul flexibil este un atu în Cluj
În general angajații din IT își schimbă locul de muncă pentru o creștere de salariu de 29 %, un program flexibil, un mediu de lucru plăcut și un angajator dispus să îi ofere sprijinul în a obține diverse calificări. Industria aceasta a beneficiat de majorări considerabile de salarii, în medie la fiecare doi ani de experiență un angajat obținând o creștere de cel puțin 26 % la nivel de începător, de 30 % pentru 2-4 ani de experiență și de 26 % pentru cei cu peste 4 ani de experiență. Aceste salarii depind și de orașul în care este plasată firma.
Programul de muncă flexibil este mai nou principalul factor de atracție sau de motivare a IT-iștilor din Cluj, Sibiu și Craiova, fiind menționat atât ca beneficiu dorit de către aceștia, cât și ca un criteriu de alegere a companiei. Asigurarea medicală și suportul pentru traininguri și certificări sunt și ele amintite ca beneficii principale. Munca la distanță și programul flexibil predomină în dorințele informaticienilor, dar au început să prindă și la angajații din telecom.
75 % dintre oamenii care iau în considerare schimbarea locului de muncă se așteaptă la o majorare de cel puțin 20 % la salariu, în timp ce 78 % plusează la minim 30 % creștere a venitului. Angajații din IT și-ar alege altă firmă dacă ar primi un salariu majorat cu 29 %, program flexibil, mediu de lucru plăcut și asistență din partea angajatorului în obținerea de certificări, opțiuni valabile pentru toate cele 12 orașe din România, diferențele între acestea fiind nesemnificative.
S-ar muta, dar nu în țară
Firmele care au între 50 și 300 de angajați au cele mai mari șanse de a-și păstra angajații. 40 % dintre salariați ar fi deschiși să meargă să lucreze în străinătate și 28 % dintre cei plecați să se întoarcă acasă. Mult mai disponibili în a-și schimba locul de muncă sunt informaticienii care lucrează în întreprinderi mici și mijlocii, ce au sub 50 de salariați (30 % dintre aceștia), în timp ce 45 % dintre cei care activează în companii mari, cu peste 800 de salariați, vor să facă acest pas.
Mai stabili sunt angajații societăților care au între 50 și 300 de oameni, cu un procent cuprins între 10 și 13 % a disponibilității de plecare din firmă. 39 % dintre profesioniștii IT ar pleca să muncească în străinătate, însă doar 20 % s-ar muta în alt oraș. Interes pentru un nou loc de muncă au 58 % dintre angajații unei firme, restul spunând că nu vor sau că nu s-au gândit să își schimbe firma. Cei mai mulți nu și-au schimbat angajatorul în ultimii trei ani, iar 37 % au făcut acest lucru. În medie angajații din IT&C stau la o firmă 3,5 ani.
Identificarea candidaților de calitate este pe departe cea mai mare provocare pentru un angajator. O altă barieră majoră o reprezintă așteptările salariale nerezonabile. Concurența crâncenă de pe piață îi face pe angajatori să lanseze contraoferte incredibile pentru candidații de calitate. Recrutarea programatorilor constituie piatra de încercare numărul unu din industria IT. O tendință din ce în ce mai accentuată este angajarea pe baza de recomandare, care ajunge să ocupe între 10 și 40% din recrutările anuale. Identificarea candidaților de calitate și în număr suficient este cea mai mare consumatoare de timp în procesul de recrutare.
BUCUREȘTI
Absolvenți IT 2.195
Absolvenți telecom 510
Cei mai doriți angajatori
1. Oracle
2. IBM
3. Microsoft
4. Google
5. HP
Principalele firme: Metro Systems, SAP, IBM, Stefanini, Accenture, BearingPoint, Vodafone, Oracle, Misys, UTI Systems, Siveco, Totalsoft, Dell, Luxoft, Axway, Gameloft, Ubisoft, 1&1, Cegeka, Optaros, Endava, Ixia, eMAG, Alcatel, SII, Microsoft, Ericsson, Star Storage, Raiffeisen, NN, Deutsche Bank, Axway, Teamnet, Adobe, Sparkware, Pentalog, Siemens, Thales, Electronic Arts, ING Bank, Orange, UPC, RDS, Huawei, Telekom, 2K Telecom
CLUJ-NAPOCA
Absolvenți IT: 1.498
Absolvenți telecom: 410
Cei mai doriți angajatori
1. Google
2. Emerson
3. Endava
4. Bosch
5. Microsoft
Principalele firme: Yonder, Accenture, Siemens, MHP Porsche, MSG Systems, SAP, Steelcase, Yardi, Softvision, Endava, Fortech , NTT DATA, Ullink, Betfair, Emerson, 3Pillar Global, iQuest , Evozon, Arobs, HP, Bosch, Wolters Kluwer, Garmin, Accesa, Language Weaver, Tora Trading
IAȘI
Absolvenți IT: 1.125
Absolvenți telecom: 395
Cei mari doriți angajatori
1. Continental
2. Amazon
3. Google
4. Oracle
5. Endava
Principalele firme: Ness Technologies, Optymyze, Mind CTI, Synygy, Pentalog, Endava, Comodo, Continental, Unicredit, Capgemini, Centric IT, BeeNear, eMAG, Bitdefender, Amazon, SCC Services, OSF
TIMIȘOARA
Absolvenți IT: 1.593
Absolvenți telecom: 405
Cei mari doriți angajatori
1. Continental
2. Hella
3. Microsoft
4. Google
5. Atos
Principalele firme: Accenture, SAP, ACI Worldwide, Draexlmaier, Continental, Waterford, Softvision, 3Pillar Global, iSoftBet, BeeNear, Microsoft, Toluna, Elektrobit, IBM, ATOSS Software, Hella, Challenger, Siemens, Autoliv, Berg, Visma, Lasting, Atos, Océ, Nokia, Wipro, Cmed Clinical, Flex, Step Up, Alten SI-Techno, Honeywell
BRAȘOV
Absolvenți IT: 500
Absolvenți telecom: –
Cei mai doriți angajatori
1. IBM
2. Continental
3. Schaefller
4. Microsoft
5. Siemens
Principalele firme: Siemens, Autoliv, Cerner Corporation, Pentalog, IBM, OSF Global Services, RIA Solutions, Miele Tehnica, Schaeffler, Elektrobit, Route 66
CRAIOVA
250 absolvenți IT, firme Pirelli, IT Six Global, Infofer, Qfort, OMV, RDS, SintecMedia, Syncrosoft, NetDania, CEZ
Firme în orașe marginale: NTT DATA, Colt Technology, Sibex, iQuest, Continental, BearingPoint, Ambient, Visma, BT, Marquardt, Raiffeisen
Dorință de relocare în IT
Bacău 100%
Ploiești 72%
Vâlcea 67%
Pitești 56%
Galați 45%
Constanța 40%
Sibiu 16%
Cât câștigă un programator (salariu brut lunar)
0-2 ani 1.000-1.562 euro
2-4 ani 2.130-3.124 euro
+4 ani 3.124-4.970 euro
Cât câștigă un inginer de sistem (salariu brut lunar)
0-2 ani 711-1.133 euro
2-4 ani 1.422-2.272 euro
+4 ani 2.556-3.550 euro
Criterii de alegere a firmei
1. Atmosferă prietenoasă
2. Timp de lucru flexibil
3. Programe de training
4. Reputație bună
5. Slujbă sigură
6. Proiecte provocatoare
7. Mediu creativ
8. Birouri accesibile
9. Avansare rapidă
10. Oportunități externe
Profesioniști IT
România 110.000
Polonia 100.000
Ucraina 90.000
Belarus 36.000
Bulgaria 25.000
Slovacia 20.000
Ungaria 16.000
“Trebuie să încurajăm tinerii care activează la Cluj în domeniul tehnologiei să își pună în practică ideile, dar ne lipsește încă acel venture capital, acele fonduri de investiții care să îi sprijine ca să le transpună în practică. Ne gândim să venim cu oferte de nerefuzat chiar pentru cei din afara Clujului, din străinătate, cărora să le punem la la dispoziție un pachet complet cu diverse facilități, mentori. Nu e nevoie să îi concentrăm pe toți într-un loc, pot să fie dispersați în tot orașul”,
Bianca Muntean, director executiv ARIES Transilvania
“Am creat firma EBS în ideea de a construi un brand prin care să aduc oamenii buni – în condițiile în care industria noastră se chinuie să atragă oameni – și o cultură organizațională orientată spre angajat. Am trecut de la “trăiește-ți viața” la concepte precum clients first, teamwork, foresight. Ca antreprenor în IT nu ai nicio șansă ca să construiești o companie care să reziste 20-30 de ani, să ai afaceri de 50-100 milioane euro și mii de oameni plătiți cu mii de euro. Ponderea cheltuielilor salariale este de 70 %, iar, dacă piața merge în jos, există riscul să nu poți să menții compania în vremuri grele. De aceea am ales să ne integrăm într-un colos cu 280.000 de angajați care e NTT. Una e să fii plătit de Metz, alta de statul japonez”, Daniel Metz, CEO NTT DATA România
“Viitorul presupune concentrarea în centre de afaceri în așa-numitele Smart Cities, însă orașe precum Clujul sau Brașovul pot să eșueze prin suprapopulare. România e un puzzle de Smart Cities în care 85 % dintre componente nu există. Este un prim nivel în care eșuează orașele noastre. Nu poți să te pretinzi un Smart City atunci când introduci o tehnologie de monitorizare a traficului, dar orașul este aglomerat și blocat, iar funcționarul din primărie sună la furnizorul care a câștigat licitația să îi dea cifrele de trafic pe e-mail, o dată pe lună. E logic că nu poți să ai un IT-ist capabil la primărie dacă îl plătești cu 1.400 de lei”, Ionuț Țața, director Cluster Iceberg Brașov
“La nivelul Uniunii Europene putem asista localitățile să devină orașe pilot într-un ecosistem regional. Putem să luăm ca model aplicațiile informatice create de tinerii din Cluj care să poată fi folosite de către autorități. Sunt și oameni în vârstă în administrație, reticenți la tehnologii, însă e loc de experimentare, de prototipuri, de o mișcare mai rapidă în a adapta tehnologia la nevoile instituțiilor. Putem să creăm hub-uri digitalizate de inovare, să realizăm o rețea de co-creare în care Clujul să fie implicat împreună cu alte orașe din Europa”, Markku Markkula, președintele Comitetului European al Regiunilor
