Abonează-te
Abonează-te

Primesti pe mail cele mai noi articole publicate

Asociaţia Investitorilor Români în Republica Moldova – 24 de companii cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde euro, înființată de un orădean

Stabilit dincolo de Prut de zece ani, orădeanul Dan Nuţiu şi-a făcut o afacere din consilierea companiilor româneşti care doresc să vândă în Est. Potrivit ebihoreanul.ro, în ianuarie 2018, omul de afaceri orădean a înființat Asociaţia Investitorilor Români în Republica Moldova.

“Firmele din Moldova au facilităţi foarte bune pentru a pătrunde pe piaţa enormă din Rusia, în vreme ce companiile care produc în România plătesc taxe vamale mari. Caut companii care vor să producă în Moldova, ridic o fabrică din green-field (n.r. – câmp verde) şi o predau la cheie, cu echipamente, personal şi pe profit”, a declarat Dan Nuţiu pentru sursa citată.

De-a lungul timpului, Nuţiu a lucrat cu companii ca Proges, Strabag, Renania, Bauplan, Betty Ice şi altele. Aşa i-a şi venit ideea constituirii Asociaţiei Investitorilor Români în Republica Moldova (AIR).

“Iniţial, companiile româneşti au privit ideea cu scepticism. Nu credeau că se poate. În decembrie 2017 am reuşit să trecem peste toate obiecţiile, iar în 24 ianuarie 2018, dată simbolică pentru noi, dar care în Republica Moldova nu înseamnă nimic, am reuşit să înfiinţăm asociaţia, în semn de unire a mediului investiţional româno-moldovenesc”, spune orădeanul.

Acum, AIR reuneşte 24 de companii cu o cifră de afaceri totală de 3,6 miliarde euro pe an şi investiţii de peste 200 milioane euro în Moldova. Asociaţia le reprezintă interesele la discuţiile cu autorităţile, de pildă pe tema cozilor din vamă, care pot dura chiar şi 18 ore, încheie parteneriate cu şcolile tehnice sau pur şi simplu firmele membre se sprijină reciproc, oferindu-şi bonusuri mai mari la marfa vândută.

La fel ca în România, marea problemă a economiei moldoveneşti o constituie hemoragia forţei de muncă. Pentru a ţine tinerii în ţară, guvernul Filip a lansat un program de atragere a investitorilor. Potrivit acestuia, firmele care înfiinţează peste 100 locuri de muncă beneficiază de indemnizaţii, companiile au la dispoziţie “zone libere” cu punct vamal propriu, TVA zero şi scutire de impozit pe profit timp de trei ani pentru investiţiile ce depăşesc un milion de euro.

Mai mult, în primăvară moldovenii au înfiinţat parcuri virtuale IT de tipul platformelor online, la care se pot conecta companii din toată lumea, care activează în propriile ţări, cu condiţia să îşi ia reşedinţă de Moldova şi să plătească un impozit de doar 7% din vânzări. În patru luni acestea au ajuns să fie “populate” cu peste 250 de companii şi cerere există în continuare.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articolul anterior

Poziționarea în mintea clienților

Articolul următor

Campionii business-ului arădean, premiați la cea de-a 25-a ediție a Topului Firmelor

Citește și despre galele The Voices of Business Awards:
The Voices of Business Awards Cluj 2023
The Voices of Business Awards Alba 2023
The Voices of Business Awards Sibiu 2023
The Voices of Business Awards Brașov 2023
Citește și:
Citeste mai mult

Universitatea FITS

Festivalul Internaţional de Teatrul de la Sibiu și-a extins an de an domeniile în care excelează. În paralel…
Haos în gestionarea deșeurilor în Baia Mare Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” Asociația Ecoteca și Primaria Baia Mare au organizat o masă rotundă pentru a discuta soluții de eficientizare a gestionării deșeurilor în județul Maramureș. Aceasta beneficiat de sprijinul organizațiilor GreenPoint Management, Envirom, Alucro, Ecotic și companiei Egger România. Printre participanți s-au numărat Agenția pentru Protecția Mediului Maramureș, Poliția Locală, Consiliul Județean Maramureș, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere (ADI-GIDM) Maramureș, Colegiul Economic N. Titulescu, Serviciul Public Ambient Urban. Temele dezbătute au vizat cadrul local și aspecte specifice județului, Sistemul de Garanție – Returnare (SGR), implementarea sistemului de colectare separată, eficiența actuală și pașii următori în gestionarea deșeurilor. Ecoteca a formulat idei principale și concluzii după discuțiile cu instituțiile și companiile implicate. “România nu își atinge țintele de reciclare, cu o scădere a procentului de deșeuri reciclate. Penalitățile pentru țintele neatinse sunt plătite de fiecare unitate administrativ teritorială (UAT), iar gestionarea acestei probleme se decide la nivel local. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se planifică instalarea a 110 de insule ecologice și 90 de module în Baia Mare, trei centre de colectare cu aport voluntar mici și unul mare. Autoritățile locale consideră că sistemul de colectare separată este subfinanțat. PBM prevede platforme de colectare îngropate cu cartele pentru fiecare apartament; există deja 54 de astfel de platforme în oraș. Deși întâmpină dificultăți, proiectul continuă. Colectarea în Baia Mare se face pe patru fracții: hârtie - carton, plastic - metal, sticlă și rezidual. Campaniile trimestriale sunt organizate pentru deșeurile voluminoase”, potrivit Ecoteca. “Nu există o soluție gratuită pentru deșeurile din construcții. Cetățenii pot apela la colectori autorizați contra-cost. Deșeurile vegetale merg la stația de compost și sunt incluse în calculul țintei de reciclare. ADI-GIDM susține că gradul de colectare separată și reciclare a crescut de la 3% în 2021 la 9% în 2024. SGR a redus cantitățile de sticlă și plastic. Cetățenii din Baia Mare primesc amenzi pentru depozitarea ilegală a deșeurilor pe spațiul public. Nu există trasabilitate a deșeurilor, iar instituțiile publice nu au control asupra deșeurilor ilegale din localitate. ADI-GIDM și operatorul de salubrizare fac campanii de conștientizare în școli, dar acestea sunt discontinue. Infrastructura de colectare separată există, dar elevii sunt descurajați de amestecarea deșeurilor de către personalul de serviciu și colectori. Există puține campanii de conștientizare în școli, iar eforturile sunt inutile fără facilități pentru colectarea separată acasă și pe stradă. Reprezentanții PBM și ADI-GIMD nu raportează cantitățile colectate conform site-ului RetuRO SGR. Aceștia nu știau că pot face acest lucru, dar vor începe să raporteze de acum încolo”, potrivit raportului Ecoteca.
Citeste mai mult

Haos în gestionarea deșeurilor la Baia Mare

Amestecarea deșeurilor, depozitarea ilegală, lipsa facilităților pentru colectarea separată, deșeurile din construcții sunt principalele “scurtcircuite” depistate de experții…
Citeste mai mult

Euro 2024 se vede în Iulius Mall Cluj

Fanii „sportului rege” și pasionații de experiențe unice sunt așteptați pe terasa food court-ului să vadă meciurile din…
Zi de Zi știri economice:
Loading RSS Feed
Total
0
Share