Alba Arad Hunedoara Infrastructura Investitii Mureș Reportaj Slider Ultimele stiri

48 de ore în căutarea drumului de fier

În luna septembrie, într-un oarecare iureș, am petrecut, 48 de ore, cu pauzele firești, de-a lungul căii ferate Curtici – Arad – Gurasada – Simeria – Sighișoara. A fost un experiment interesant, de repetat, de surprindere a primei etape de execuție a lucrărilor de modernizare a tronsonului km 614-Bârzava-Ilteu-Gurasada-Simeria și a celei de final pe tronsonul Sighișoara-Coșlariu-Vințu de Jos.

În urmă cu câțiva ani, Transilvania Business vă propunea un periplu de-a lungul căii ferate, intrată într-un proces ambițios de modernizare, cale ferată ce urca de la Curtici – Arad spre Simeria și ajungea la Sighișoara, într-un final. Iar la un moment dat va continua pe ruta Sighișoara – Brașov. Traseul nostru a fost atunci mult mai scurt, iar de această dată ne-am aventurat în cea mai lungă călătorie în căutarea lucrărilor de infrastructură, spre granița de Vest a României, până la Arad.
De această dată, între 11-12 septembrie, călătoria noastră a început la Sighișoara, unde, la sfârșitul lunii iulie, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a recepționat firul II modernizat al variantei de traseu nou-construită pe intervalul de staţii Sighişoara – Aţel.
La Sighișoara, în apropierea unuia dintre cele patru poduri feroviare aflate pe acest traseu, câteva echipe ale Alpine Bau fac ultimele retușuri. Podul e încă înconjurat de plasă portocalie, care te avertizează că trecerea este interzisă, atât pe pasarelă, cât și la picioarele podului. De altfel, o echipă încă lucrează aici, sub pod. O alta, alcătuită din patru muncitori și un al cincilea pe un buldoexcavator lucrează la șanturile de apă din aproprierea tunelului de la Sighișoara.
Intrarea în tunel este interzisă persoanelor neautorizate, îl privesc de la un capăt și urc panta din apropierea sensului giratoriu care ne trimite spre Sighișoara, Mediaș sau Tîrgu Mureș, pentru a-i vedea și celălalt capăt, blindat de lucrările de consolidare făcute de o parte și de alta. Calea ferată se întinde lucioasă, susținută de terasamentele albe-gălbui, până dincolo de depozitul de deșeuri de la Sighișoara, înainte de a intra într-un alt întuneric, tunelul de la Daneș.
Ne punem din nou pe drum, însă părăsim șoseaua principală care duce spre Mediaș pentru o scurtă haltă la Daneș și o dorință neîmplinită aici de a vedea un tren circulând cu mare viteză pe această rută.
Lucrările de modernizare a infrastructurii şi suprastructurii feroviare pe noua variantă de traseu dintre Sighişoara şi Daneş, pe care au fost construite trei lucrări de artă importante – Podul în formă de Arc peste râul TârnavaMare, în lungime de 134,6 m, Tunelul Sighişoara, în lungime de 401 m şi Tunelul Daneş, în lungime de 969 m, cel mai lung tunel de cale ferată construit în România după 1989 – vor permite atingerea vitezei maxime de circulaţie de 160 km/h pe o lungime cât mai mare a traseului Sighișoara – Aţel.
Secțiunea Ațel – Sighișoara, în lungime de 23,3 km, a avut o valoare de 872,64 milioane de lei și a fost încredințată Asocierii FCC Construccion SA, Alpine Bau GmbH și SC Azvi SA.

 

Modernizare aproape de final

La PO Târnava mi s-a împlinit și dorința de a fotografia o garnitură de tren. Mă aflam pe podul care ținea loc și de umbrar pentru o turmă de capre, când o garnitură de tren, o locomotivă și trei vagoane o zbughesc pe lângă mine. Plecăm mai departe spre Copșa Mică, unde lângă gară este unul din șantierele asocierii FCC Construccion SA, Alpine Bau, Straco Grup și Azvi, constructorii între Ațel și Micăsasa. Îmi sare în ochi gara încă scorojită, ceea ce aveam să mai observ pe parcursul călătoriei noastre, deși peroanele arată impecabil după modernizare. Ajungem într-un final la organizarea de șantier unde constructorii își au sediul temporar. Discutăm puțin cu managerul spaniol al proiectului, ing. Segovia, înainte să ajungem la 5 km de Copșa Mică, pe drumul spre Blaj, la șantierul de lucrări din zona Brateiu, unde se operează ultimele nituri la podul feroviar. Lângă podul nou, echipe de muncitori lucrează la demolarea podului vechi, atins substanțial de vitregia vremurilor.


Secțiunea Ațel – Micăsasa, ultima localitate din județul Sibiu, are 29,6 km, iar valoarea contractului a fost de 747,49 de milioane de lei. Trecem în Alba, la Valea Lungă, unde se află unul din șantierele de cale ferată gestionate de Aktor SA și Arcada Company Galați. Secțiunea Micăsasa-Coșlariu are o lungime de 36,6 km și o valoare contractată de 721,85 milioane de lei.
Îmi notez în minte PO Glogoveț, PO Mânărade ca puncte de pe harta căii ferate. Destinația ne-ar fi dus spre Coșlariu, însă renunțăm după ce trecem spre Blaj pentru că începe să se întunece, așa că o luăm întins spre Arad, unde ajungem după ora 23.
Potrivit CFR SA, lucrările de modernizare aflate în execuţie între Sighişoara şi Coşlariu acoperă o gamă complexă de lucrări feroviare (linii, peroane, instalații de siguranță și dirijare a traficului, gări, puncte de oprire, poduri, podețe, tuneluri, pasaje pietonale, treceri la nivel, substaţii de tracţiune) şi au ca obiectiv general asigurarea interoperabilităţii infrastructurii feroviare de-a lungul Coridorului Rin-Dunăre (ramura nordică), îmbunătăţirea calităţii transportului feroviar, sporirea vitezei de circulaţie la 160 km/h pentru trenurile de călători şi la 120 km/h pentru trenurile de marfă şi introducerea sistemului ERTMS/ETCS Nivel 2.

 

De la Arad la Bârzava și Săvârșin

A doua zi purcedem la drum din Arad spre prima stație – Bârzava. Tronsonul Frontieră-Curtici-Arad, de 41 km, este finalizat. Contractul în valoare 1,08 miliarde de lei a fost executat de Asocierea Alstom Transport SA-Swietelski Bau Gesell Sachaft – Astaldi Spa – Euro Construct Trading – DAFORA SA.
Ne oprim însă mai întâi la Milova, unde zăresc unul dintre șantierele de pe acest tronson, după grămezile uriașe de pietriș, utilajele și traversele de cale ferată pe care le zăresc. Un tren de marfă adăstează în gara cu parfum de epocă, înconjurată de arbori înalți.

Până la Bârzava mergem aproape paralel cu calea ferată fără să observăm foarte multă mișcare. E și dimineață bine încă.
La Bârzava ajungem din nou la un șantier, însă suntem îndrumați spre organizarea de șantier de la marginea localității, de lângă o stație de combustibili abandonată, organizare pe care Asocierea Astaldi SpA – FCC Construccion SA – Salcef Construzioni Edili e Ferroviarie SpA – Thales Systems România a ridicat-o. La poartă suntem legitimați, cum ni s-a întâmplat, de altfel, pe toate șantierele pe care am ajuns. Nu am văzut niciodată o asemenea organizare de șantier, șiruri-șiruri de containere, zeci de oameni în ședințe, conversând la telefon etc. Asocierea a câștigat două tronsoane de cale ferată km 614-Bârzava și Bârzava – Ilteu, de altfel, cel mai mare proiect, ținând cont de toate categoriile de lucrări de infrastructură, valoarea contractelor ridicându-se la circa 800 de milioane de euro.
Una din persoanele cu care reușim să vorbim ne explică rolul fiecărei companii din asociere – Astaldi Spa și FCC Construccion SA sunt antreprenori generali cu specializare pe construcții, Thales este antreprenor general specializat pe semnalizare feroviară, iar Salcef este antreprenor general, responsabil de suprastructuri.
Contractul de lucrări a fost semnat în 11 mai 2017, perioadă în care a început și organizarea de șantier. Ordinul de începere a lucrărilor a fost dat în 27 iulie 2017, însă autorizația de construire a venit doar în iunie 2018, astfel că la vizita noastră, lucrările au în avans fizic de doar 2-3 luni, însă sunt în grafic.
Interlocutorul nostru ne explică că lucrările pe calea ferată, cel puțin așa le percep, sunt diferite de cele de drumuri, unde se lucrează mai etapizat, aici însă nu se începe de undeva anume, ci sunt atacate orizontal.
Mai precis, traficul este închis pe o linie și se circulă doar pe una singură, sunt demontate șinele vechi, se reface terasamentul, apoi se execută suprastructura și instalațiile.


Companiile de pe sectorul 2A și 2B lucrează cu Holcim pentru furnizarea de ciment, au propriile stații betoane, dar și subantreprenori pentru asigurarea necesarului de betoane. Agregatele pentru betoane și terasamente sunt achiziționate de la companii locale din zonă. Până și fierul utilizat la șine e furnizat de companii românești.
Cu aceste lămuriri plecăm mai departe spre Varadia – Săvârșin unde o cetățuie dacică ar putea pune probleme derulării lucrărilor și ar putea da peste cap graficul de execuție convenit.
Mai exact, calea ferată se intersectează cu o cetate arheologică, deși Săvârșinul ne aduce aminte de un alt obiectiv de patrimoniu – Castelul Regal de acolo, iar soluția ar fi ca aceasta să fie mutată sau traseul deviat.
Pentru niște necunoscători ai locurilor, localnicii se dovedesc de mare ajutor și ne indică Cetățuia, un deal împădurit ce se ridică aproape în inima Săvârșinului. Ajungem pe lângă gară, la poalele Cetățuiei, însă de cetate nu dăm, însă am ocazia privilegiată de a observa cum dispar de pe traseu șinele vechi, cum se înalță munții de piatră scoasă din vechile terasamente, cum dispar în nori de praf autobasculantele cu mormanele de pământ și arbuști care încurcă lucrările, cum brațele excavatoarelor lucrează după un orar bine știut și cum este curățată zona de vegetație pentru a face loc echipelor care vor reface calea ferată. De atfel, pentru că aminteam de vegetație, una dintre problemele care apar pe traseul km 614-Gurasada este legată chiar de regimul juridic al fondului forestier care nu este încă soluționat.
Între Gurasada și Ilteu, contractul, în valoare de 1,49 de miliarde de lei, a fost atribuit asocierii RailWorks, alcătuită din companiile Alstom S.A., Aktor S.A. și Arcada Company S.A, iar cel pentru Gurasada-Simeria – asocierii FCC Construccion – Astaldi – Convensa. Valoarea contractului a fost estimată la 2,6 miliarde de lei.

 

Beneficiarul în vizită, pe șantier

 

În luna august, Ion Gavrilă, actualul director general al beneficiarului lucrărilor – CFR SA, numit în funcție în prima decadă a lunii februarie, a vizitat cele patru șantiere, constatând că nu se înregistrează decalaje în graficele stabilite.
“Lucrările de infrastructură şi suprastructură feroviară pe cei 141 km au un grad ridicat de complexitate, în contextul în care pe o lungime destul de mare a acestui traseu proiectele prevăd construirea de variante noi. Doresc mobilizare permanentă cu forţă umană şi utilaje, pe fiecare şantier, implicararea comună a contructorului şi a responsabilului CFR în soluţionarea problemelor tehnice care apar pe parcurs, asfel încât graficul de execuţie să fie respectat”, le-a transmis constructorilor, la acel moment, Ion Gavrilă, director general al CFR SA.
Pe distanţa Km 614 – Barzava -Ilteu – Gurasada – Simeria constructorii vor executa lucrări de terasamente, consolidări, electrificare, energoalimentare, semnalizare şi de implementare a sistemului de siguranţă a traficului ERTMS (ETCS nivel 2 + GSMR) pe tot traseul, vor fi construite 187 de lucrări de artă (poduri/podeţe/tuneluri, pasaje superioare şi inferioare), iar în 25 de staţii de cale ferată (inclusiv halte comerciale şi puncte de oprire) se vor executa lucrări civile.

Drumul spre casă

De la Gurasada o luăm spre Simeria, cu o oprire la Deva unde se lucrează la nodul rutier de autostradă, deși e trecut binișor de ora 18, ajungem la Vințu de Jos nu înainte de a vedea un indicator tentație spre Pianu de Jos, unde este Clubul de Golf Paul Tomița, și, mai departe, spre Coșlariu, unde lucrările sunt finalizate. Cu excepția clădirii stației Coșlariu, cum aminteam deja.

 

 

 


De la Coșlariu o luăm spre Unirea, însă observ că pe lotul II al Autostrăzii Sebeș-Turda, grecii de la Aktor muncesc din greu deși soarele a apus deja. Pe la Aiud, îmi amintesc că au fost deschise loturile I și II din autostradă, deși încă GPS-ul nu a introdus varianta aceasta de a ajunge la Câmpia Turzii. Autostrada construită de Tirrena Scavi, lotul III, și PORR Construct – lotul IV– îți dă o senzație ușoară de îngustime, banda de urgență fiind mai strânsă decât pe alte tronsoane de autostradă pe care ne-am deplasat.

 

Cine modernizează Sighișoara-Brașov

 

Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a desemnat, la începutul lunii iulie, Asocierea BRASIG Strabag-Swietelsky câştigătoare a procedurii de licitaţie publică pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara, aflate pe secţiunea Braşov – Sighişoara, componentă a Coridorului Rin – Dunăre, pentru circulaţia trenurilor de călători cu viteza maximă de 160 km/h. Oferta financiară a Asocierii BRASIG Strabag – Swietelsky a fost de 3.143.153.533,29 lei fără TVA, contractul de achiziţie publică urmând a fi încheiat şi semnat de ambele părţi la finalul perioadei legale de contestaţii.
Sursa de finanţare pentru modernizarea subsecţiunilor Braşov – Apaţa şi Caţa – Sighişoara, în lungime totală de 86 de km, este asigurată din fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat, iar durata de execuţie va fi de 48 de luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

de Ligia VORO

Articol publicat în ediția 80 a revistei Transilvania Business, octombrie 2018

Related posts

Cluj-Napoca, cel mai important Digital Innovation Hub din centrul și estul Europei

Stefana Muresan

QS World University Rankings: UVT și alte trei universități din Consorțiul Universitaria sunt prezente în top

Stefana Muresan

Hirschmann România pregătită pentru noi proiecte

redactia

Leave a Comment