Am văzut și în 2018 linii de producție din sectorul automotive și nu oricare, ci o parte dintre cele ale subsidiarei Daimler de la Sebeș – Star Assembly. În fabrică am avut încă o dată dimensiunea a ceea ce va urma și în acest sector sau, mai ales, în acest sector, unul dintre cele mai automatizate și digitalizate, în care prezența umană este din ce în ce mai austeră, cu preponderență acolo unde adaosul de valoare e foarte ridicat. Bine, sunt și excepții, Coco Chanel-ul cutiilor de viteză de la Sebeș sunt 100% producție umană.
Tot acolo am văzut unde a ajuns tehnologia atunci când ne-a fost prezentat sistemul electro-hidraulic, creierul cutiei de viteză, care e programat astfel încât copiază comportamentul conducătorului auto și timpii de reacție. Adică mult IT adăugat ingineriei.
La târgurile și conferințele dedicate industriei la care echipe ale revistei Transilvania Business au participat, am observat că partea de hard pierde puțin teren – deși importanța rămâne, inovarea pe partea de soft, care apoi este integrată în mașini (generic numindu-le astfel) mai inteligente, ceea ce apoi se traduce în costuri de producție mai mici, fiind regina discuțiilor.
Sunt semnale ale transformărilor care au loc cu rapiditate în sectorul auto, în care se învață un nou vocabular și în care concepte precum Industry 4.0, IIoT, Digital Twin etc. fac parte din cotidian.
Cea de-a patra revoluție industrială, industria 4.0, duce automatizarea la un nivel de artă în care procesele de producție se bazează pe mașinile care sunt conectate, comunică între ele, schimbă date în timp real, cu acuratețe, cu o viteză care e dificil de procesat de orice om. În afară de eficiență, tradusă în productivitate, utilizarea mașinilor inteligente permite și eliminarea timpilor morți, și zero opriri neprogramate ale producției, și consumuri mai reduse de resurse, fie că vorbim de energie, de materii prime etc., și până la urmă înseamnă profitabilitatea companiei respective într-o industrie în care lupta pentru piață este acerbă, dacă mă refer doar la un singur aspect. Este unul dintre motivele pentru care cifrele dedicate activității de cercetare-dezvoltare-inovare în companii a atins deja un procent de 20% din cheltuielile jucătorilor din domeniu – producători de automobile, fabrici de asamblare, furnizori de componente etc. Se lucrează intens la modele interconectate, autonome, self driving, puțin poluante etc., pentru a răspunde unor nevoi de consum deja conturate.
Și nu e singura motivație, dacă interconectăm toate aceste informații despre a patra revoluție industrială cu nevoile generațiilor viitoare și ne gândim la comportamentul acestora, așa cum este definit de specialiști. Ceea ce ne dă o altă dimensiune a mobilității, mai simplu a cum ne/se vor deplasa în viitor. Ride sharing, car sharing, car on demand etc. sunt expresii care fac parte deja din vocabularul uzual, atunci când vine vorba despre mobilitate și denumesc acele alternative care ajută la reducerea timpilor petrecuți în trafic, la diminuarea poluării urbane, în special, și, de ce nu, a stresului generat de o călătorie cu mașina personală. Pe lângă provocările competiționale directe, și aceasta este o provocare la care trebuie să răspundă jucătorii din piață, astfel încât valul schimbărilor comportamentale legate de deplasare să nu îi lovească, să piardă startul și o cotă dintr-o piață estimată la 200 de miliarde de euro în câțiva ani. Mari concerne – Daimler, Ford, Volkswagen și-au asigurat deja plase de siguranță.
Bineînțeles, sub acest val de transformări, în care munca oamenilor este înlocuită insesizabil, treptat, sunt semnale că joburile din acest domeniu se transformă. Ceea ce e astăzi sigur, mâine, și acest mâine nu e îndepărtat, e nesigur. Iar aici e poate una dintre cele mai mari provocări, atât individuală cât și colectivă, atât economică, cât și politică…
Ligia VORO
