La Reuniunea informală a miniștrilor Energiei din statele Uniunii Europene (UE), una din reuniunile organizate sub președinția română a Consiliului Uniunii Europene, a fost adusă în discuție, din nou, trecerea la un sistem energetic cu emisii scăzute de carbon, în condițiile în care până în 2050, ținta este o decarbonizare de 80-95%.
Miniștrii Energiei din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au reunit în 2 aprilie, la București, la Palatul Parlamentului, reuniune prezidată de Anton Anton, ministrul român al Energiei, și la care a participat Miguel Aris Canete, comisarul european pentru Politici Climatice și Energie, pentru a discuta problematica tranziției spre un sistem energetic cu cu emisii scăzute de carbon.
“Este clar că în tranziția către un sistem cu emisii scăzute de carbon vom avea nevoie de soluții inovative, pentru o abordare integrată a electricității, a rețelelor de transport gaze”, a menționat Miguel Arias Canete, la conferința de presă care a succedat reuniunea informală.
Uniunea Europeană (UE) s-a angajat ca, până în 2050, să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 80-95 % față de nivelurile înregistrate în 1990, ceea ce va presupune o tranziție de la combustibilii fosili la energie regenerabilă, iar resursa energetică de transfer rămân gazele naturale. În acest sens, trebuie asigurată conectivitatea în interiorul Uniunii Europene și, implicit, dezvoltarea infrastructurii de transport și distribuție gaze naturale. Este unul dintre motivele pentru care UE susține finanțarea proiectelor de interes comun (PCI), respectiv Comisia Europeană a solicitat un buget majorat în exercițiul financiar 2021-2027 care va fi negociat cel mai probabil cu viitorul Parlament European.
“Ținând cont că gazele naturale vom reprezenta o resursă de tranziție de la combustibilii fosili la energie regenerabilă, este nevoie să investim resurse publice foarte țintit, foarte inteligent”, a punctat Canete.
Dacă ne referim la PCI, unul dintre proiectele care susțin planul european de trecere spre un sistem energetic cu emisii reduse de carbon, care presupune inclusiv securitatea aprovizionării, diversificarea rutelor de transport, priorități pentru Uniunea Europeană, este interconectorul BRUA (Bulgaria – România -Ungaria – Austria).
Despre acest proiect, comisarul european a susținut că este important să fie finalizat cât mai repede, adăugând, în contextul divergențelor pe marginea BRUA cu Ungaria, că: “Momentan, noi nu discutăm despre ajungerea gazului în Ungaria, ci cum va ajunge în Austria”, că va fi prin Slovacia sau prin altă parte are mai puțină relevanță.
Un alt proiect care asigură securitatea aprovizionării și diversificarea rutelor de transport este coridorul sudic, interconectorul transadriatic sau TAP, care ar urma să preia gazele naturale din Azerbaidjan și să le transporte spre Vestul Europei. De altfel, aprovizionarea din republica fostă sovietică a fost unul dintre punctele discutate în aceeași zi cu reprezentantul Azerbaidjan, în cadrul Dimensiunii Parteneriatului Estic.
Care vor fi tehnologiile?
Din ceea ce a spus ministrul român al Energiei, Anton Anton, în vederea tranziției spre un sistem energetic cu emisii de carbon scăzute nu vor fi impuse la nivel european anumite tehnologii.
“Am discutat despre tehnologii, am stabilit că nu vrem să restricționăm niciun fel de tehnologie, nu vrem să impunem o anumită tehnologie, pentru a asigura tranziția și a asigura viitorul energetic, am discutat și cred că este foarte important despre eficiența energetică, dar să vedem cum o utilizăm cât mai bine cu cât mai puțină energie”, a precizat acesta.
În completare, Miguel Arias Canete a arătat că problema ineficienței energetice este generală la nivel european, potrivit statisticilor, 75% din clădiri sunt ineficiente energetic, ceea ce obligă statele membre să accelereze programele de renovare, reabilitare termică.
Anton Anton a mai amintit de investiții necesare a fi făcute în sectorul energetic și a transmis mesajele omologilor săi referitoare la viitorul energetic în UE în contextul decarbonizării. “Cetățenii și industria trebuie să fie în centrul politicilor energetice, este unul dintre mesaje. Neutralitatea tehnologică și deschiderea către soluții inovatoare, adică nu ne cramponăm de o singură soluție, avem în vedere toate soluțiile tehnologice existente astăzi sau care vor apărea în viitor. Integrarea sectorială e un alt subiect atacat practic de fiecare dintre participanți, să nu judecăm separat energia electrică, separat gazele, să încercăm să le vedem împreună pentru că avem nevoie de diverse scheme de transport, de diverse rețele de transport și, mai ales, diverse scheme de stocare. Digitizarea și tehnologii inteligente, inovatoare reprezintă o realitate și necesitate pentru tranziție. Și, sigur, că s-a discutat despre barierele de reglementare, o serie de reglementări trebuie modernizate cu frecvență mult mai mare decât în prezent, pentru că dinamica tehnologică o ia înaintea reglementărilor și ne trezim cu tehnologii pe care vrem să le implementăm și nu putem pentru că nu avem reglementări. Și, evident, competitivitate, securitate energetică și prețuri accesibile”, a punctat acesta.
Planuri pentru Valea Jiului
Mineritul va avea cel mai mult de suferit în această proiecție europeană care vizează reducerea drastică a emisiilor de carbon și, implicit, renunțarea la această resursă energetică. În România, Valea Jiului, deja a fost serios afectată de închiderea minelor de cărbune, într-o regiune monoindustrială, iar zona Olteniei, unde funcționează Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu se simte mai bine, în condițiile impunerii plății certificatelor de emisii de carbon care afectează serios bugetul companiei. Dacă pentru CEO există speranțe în urma modificării recente a OUG 114/2018, pentru Valea Jiului sunt gândite proiecte care ar putea primi finanțare europeană.
“Există un proiect european, o preocupare europeană pentru zonele carbonifere, pentru că noi discutăm despre decarbonare și în acest context, zonele carbonifere trebuie să le privim cu mare atenție și să ne concentrăm asupra lor. România a început să acceseze planurile pentru zonele carbonifere destul de târziu, anul trecut mai precis”, a menționat Anton Anton.
România a prezentat, în acest context, două planuri la Bruxelles. “Unul este Planeta Petrila, un plan complex de revitalizare a zonei Petrila, inclusiv a zonei miniere și de conversie a clădirilor care acum sunt abandonate o bună parte dintre ele sau una chiar s-a dărâmat în ultima lună. Al doilea proiect este legat de minele care se închid, de extragere a metanului și a gazelor care sunt acolo în mine și de conversie a acestora în hidrogen, proiect care se face împreună cu Institutul de Cercetări pentru Hidrogen de la Râmnicu Vâlcea”, le-a punctat ministrul Energiei.
Discuții cu partenerii estici
Reprezentanții statelor care sunt incluse în ceea ce UE a denumit Parteneriatul Estic – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina – s-au aflat, de asemenea, la București, unele dintre temele abordate cu miniștrii Energiei din statele membre ale UE referindu-se la rețeaua LNG și proiectele de interes comun referitoare la conectivitate și, implicit, la dezvoltarea rețelelor de energie electrică și gaze naturale.
Soluție pentru consumatorul vulnerabil
Una dintre problemele generalizate la nivel european este cea a consumatorului vulnerabil și a sărăcie energetice. “Toate reformele pe care noi le-am coordonat au urmărit să avem o piață energetică eficientă, mai competitivă și prețuri mai mici”, a precizat comisarul european Canete, completând: “În ceea ce privește consumatorul vulnerabil și zonele în care putem acționa mai mult pentru a reduce nivelul de sărăcie energetică este de a dezvolta clădiri eficiente energetic. În mod normal, consumatorii vulnerabili locuiesc în clădiri care sunt ineficiente, nu au izolație și consumă multă energie. Am discutat ca în politica de eficiență energetică implementată de statele membre trebuie să fie acordată o atenție specială sărăciei energetice. Am solicitat statelor membre să elimine prețurile reglementate, dar am înșeles că este nevoie ca pentru deținătorii de locuințe și consumatorii vulnerabili, prețurile reglementate să fie menținute pentru o perioadă de timp”.
De altfel, e o măsură pe care România a adoptat-o, prin emiterea OUG 114 în decembrie 2018, asupra căreia a revenit recent, rămânând plafonate cantităţile de gaze pentru consumatorii casnici şi pentru CET-uri.
de Ligia VORO
Articol publicat în ediția print 85 a Transilvania Business, aprilie 2019