Dinu Meșter, noul președinte al Federației Patronilor Bihor, crede că pandemia de coronavirus este o oportunitate pentru umanitate. România avea nevoie de un RESET, tot așa cum avea întreaga omenire. Statul român trebuie să investească în următorii ani în Educație, Sănătate și Antreprenoriat. Sunt, pe scurt, câteva răspunsuri ale lui Dinu Meșter, în cadrul POZITIV TB.
Ce impact economic credeți că va avea criza COVID – 19 în România? Dar la nivel internațional?
Dacă observăm atent toate estimările preliminare, impactul va fi unul important. Spre deosebire de criza din 2008-2012, când am trăit o criză financiară, acum suntem în situația unei crize medicale cu puternic impact social și economic global. Am putea să facem o estimare procentuală, însă fără a avea toate datele, aceasta este una pur orientativă, bazată pe ce se întâmplă în momentul de față. Pentru economiile avansate din vest, se vorbește de impact și reducere a PIB, de până la 20% în anul 2020. Cu siguranță este un RESET economic, așa cum nu am trăit până acum la nivel global. Personal, consider că trăim un moment de revoluție la nivel de paradigmă a umanității și la moartea sistemul economic capitalist bazat pe stimularea supraconsumului și risipei dincolo de nevoile reale ale omului.
Care sunt măsurile concrete pe care ar trebui să le ia factorii de decizie pentru a ajuta mediul de afaceri să depășească cu brio această perioadă?
În primul rând, factorii de decizie trebuie să asigure supraviețuirea oamenilor prin asigurarea serviciilor medicale, a alimentelor de bază și a celorlalte servicii de utilitate publică, respectiv supraviețuirea companiilor prin scutiri și amânări la plată a datoriilor eligibile care nu pot fi achitate din cauza blocajului financiar generalizat.
Evident, pe durata stării de urgență majoritatea companiilor își reduc parțial sau își întrerup complet activitatea. Acestea trebuie scutite proporțional cu scăderea cifrei de afaceri de toate datoriile eligibile pe care le au față de creditori sau furnizori, printr-un sistem de „înghețare” și respectiv plata parțială în funcție de încasări, fără a fi penalizați dacă pot dovedi că sunt de bună credință prin situațiile financiar-contabile.
Federația Patronilor Bihor, o organizație ce dorește să fie recunoscută prin integritatea și etica în afaceri, consideră că pe întreaga perioadă de stare de urgență, salariații angajați nu pot fi disponibilizați prin încetarea CIM decât pe motive de disciplină, respectiv toate contractele suspendate prin procedura șomajului tehnic trebuie indemnizate în prima lună de stare de urgență la 75% din venitul câștigat în ianuarie-februarie, cu sume între venitul minim pe economie și o limită superioară fixată la nivelul de 5 ori venitul minim pe economie.
Din perspectiva noastră de întreprinzători responsabili, perioada stării de urgență este o perioadă dificilă în care bugetul statului suferă o presiune enormă, deoarece se reduc drastic încasările din contribuții sociale, de sănătate, impozite și taxe și, în același timp, trebuie să suporte cheltuieli mai mari.
În condițiile în care se prelungește această stare de urgență, atât noi cei care suntem izolați în case, cât și concetățenii noștri care lucrează în structurile și instituțiile statului, cu toții trebuie să fim dispuși „să strângem și mai mult cureaua” și să ne „reconstruim”, să ne „reinventăm” ca oameni și ca întreprinzători. Noi, întreprinzătorii, nu suntem oameni care așteptăm „cu mâna întinsă”, noi trebuie să căutăm inovativ și chiar disruptiv surse noi de venituri, iar o parte semnificativă dintre funcționarii publici trebuie să ni se alăture. În perioada stării de urgență, Statul trebuie să funcționeze cu minim de cheltuieli pentru a nu transforma prelungirea acestei perioade în falimentul său.
Împrumuturile pe care le va contracta statul în perioada imediat următoare vor trebui folosite în cât mai mică măsura posibilă pentru salarii și indemnizații și în cât mai mare măsura pentru a incita crearea de valoare adăugată prin activități economice în agricultură, industrie și servicii. Modelul de programe Start-up trebuie să fie completat cu modele Scale-up pentru micro-afaceri existente care vor să depășească nivelul de 9 angajați, respectiv cu un program pentru trecerea de la nivel de firmă mică la nivel de firma mijlocie. Dacă Statul vrea să susțină economia locală și întreprinzătorii români, atunci cel puțin 80% din fondurile publice alocate pentru sprijinirea mediului de afaceri trebuie să fie orientate către IMM-uri, microîntreprinderi și start-up-uri. Pot să fie convinși că acești bani se întorc la bugetul statului în mult mai mare măsură și cu un efect de multiplicare real.
Care credeți că vor fi modificările principale produse de această criză? Cine va pierde cel mai mult? Cine va câștiga, pentru că în urma fiecărei crize sunt și câștigători?
La o asemenea criză generalizată sunt convins că cel mai mult vor pierde cei ce au ce să piardă. Chiar sunt convins că sunt „dinozaurii economici”, marile corporații, cei care vor avea de suferit cel mai mult. Mai mult, sunt convins că vom reveni ca oameni la nevoi și valori de bază, că vom ști să apreciem mai mult producția și consumul de bunuri și servicii de calitate, care respectă mediul și care sunt produse de companii responsabile care respectă oamenii și mediul, care au empatie și talie umană. Pe scurt, simt că vremea corporațiilor, în care omul era un număr matricol sau o mică rotiță între zecile de mii ale angrenajului, va apune, și că odată cu însănătoșirea de COVID-19 vom trăi o însănătoșire profundă a Umanității. Deja se vorbea în 2019 la World Economic Forum de a cincea revoluție industrială, care presupune punerea omului în centrul oricărei forme de organizare economică. Consider că această criză nu a făcut altceva decât să accelereze procesul.
Oamenii vor câștiga, însă nu oricare specie umană. Vor câștiga întreprinzătorii, oamenii cu inițiativă, oamenii responsabili, cei care se adaptează, se actualizează și inovează, cei care caută soluții pentru umanitate nu doar pentru ei înșiși, cei care înțeleg puterea și sinergia parteneriatelor.
Vor câștiga cei care înțeleg că împreună putem face mai mult decât individual. Noi, la Federația Patronilor Bihor versiunea 2020, a cărei președinție am preluat-o tocmai la începutul lunii martie, adică la începutul crizei COVID-19 în România, ne dorim să fim un model de mentalitate nouă, adaptată secolului 21, și un model de percepție asupra sinergiei ce se poate dezvolta într-un grup de oameni care gândesc și simt la fel, acționând în consecință, convergent către aceeași viziune asupra stării viitoare a organizației și a mediului de afaceri local pe care dorim să îl influențăm pozitiv.
Ce recomandări le-ați face antreprenorilor din România?
Să înțeleagă vechea înțelepciune chinezească. În limba chineză, cuvântul criză este obținut prin combinarea semnelor pericol și oportunitate. Antreprenorii sunt „specia umană” cea mai pregătită să găsească oportunitatea din criză. Am mare încredere în inteligența și creativitatea bihorenilor.
Le recomand însă să își caute un grup de sprijin sau cel puțin un mentor. Avem nevoie, cel puțin de o perspectivă externă, de cel puțin o „oglindă”. Ați încercat să conduceți un autoturism fără oglinda din stânga? Încercați să o acoperiți și faceți un traseu prin oraș în aglomerație… Veți fi șocați de experiența pe care o veți trăi!
Misiunea noastră la Federația Patronilor Bihor este să-i sprijinim pe antreprenorii bihoreni cu tot ce au nevoie ca servicii generale și servicii suport în compania lor, să le reprezentăm interesele în relațiile instituționale pe care le avem cu autoritățile publice locale, județene și naționale și, nu în ultimul rând, să le punem la dispoziție competențe și expertiza managerială în toate departamente interne necesare funcționării unei companii bine structurată, prin intermediul membrilor Comitetului Consultativ și de Mentorat al Federației Patronilor Bihor, pe care l-am constituit prin implicarea voluntară a unei echipe de profesioniști cu experiențe manageriale confirmate în poziții de middle și top management.
Ce credeți că ar trebui să facă autoritățile pentru a nu mai fi luate pe nepregătite de o viitoare criză, similară cu cea prezentă? Care sunt domeniile în care ar trebui investit?
Sa se pregătească! Statul român avea nevoie de un RESET, tot așa cum avea întreaga omenire. Cu asta am început, cu asta închei. Dacă azi avem un buget limitat de investiții ca Stat, sunt convins că toți părinții și bunicii îmi vor da dreptate când spun că trebuie să strângem cureaua încă odată, pentru ultima dată! Să ne sacrificăm pentru copiii, nepoții și strănepoții noștri, pentru a le oferi un viitor aici, în România, unde „odihnesc” părinții, bunicii și străbunii lor.
România trebuie să se îndatoreze la maximul admis și să reducă la minimul posibil aparatul de stat printr-o reformă administrativă radicală. Apoi tot fondul de investiții întregit de economiile bugetare, să îl investească pentru următorii ani în EDUCAȚIE, SĂNĂTATE și ANTREPRENORIAT!!!
Trăim în democrație și este mai valabil că oricând ca fiecare popor are conducerea pe care o merită. Deci, dacă vrem să schimbăm conducerea, trebuie să schimbăm poporul! Cum? Investind în Educație!
Și nu vorbesc de și mai multă matematică, română, geografie și istorie, deși nici acestea nu fac rău. Mă refer la o investiție într-un sistem educațional profund reformat, capabil să creeze valori etice și morale, să dezvolte abilități și competențe sociale și economice încă de la grădiniță. Este vorba despre schimbarea mentalității poporului român dintr-un popor asuprit în intersecția a trei imperii secole la rând și mai apoi în anii ’80 de o familie de dictatori senili și paranoici, pentru a retrăi după ’90 o formă de supușenie și exploatare fanariotă implementată de o clasă politică alcătuită în marea majoritate de vechii politruci și noua lor generație de „elevi” parveniți și semianalfabeti cu diplome și titluri universitare.
Am încredere în puterea poporului român (a se citi cetățenilor români), indiferent de originile etnice, de religie sau orientare politică, de a se reinventa, de a renaște precum pasărea Phoenix din propria cenușă! Îmi permit astfel să văd în această criză de sănătate mondială, în această pandemie de COVID-19, o oportunitate pentru Umanitate și nu doar pericolul a cărui existență nu o putem nega.
