Alba Cultural Enjoy Transylvania Investitii Judete Turism Ultimele stiri

[Enjoy Transylvania!] Municipiul Blaj – continuitatea evoluției, de la importanță istorică, la putere economică

Chiar dacă, conform recensământului din 2011, municipiul Blaj numără puțin peste 20.000 de locuitori, orașul din județul Alba este unul dintre cele mai importante din Transilvania, iar importanța istorică pe care o emană poate fi simțită de oricine îl vizitează încă din primele momente.

Blajul a fost în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea centrul cultural al românilor transilvăneni, dar și unul dintre motoarele procesului de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești, prin apariția Bibliei de la Blaj și a primei gramatici românești, publicate de către Timotei Cipariu.

Wikipedia ne informează că, în anul 1754, la Blaj a fost deschisă prima școală publică cu limba de predare română, grație eforturilor episcopului Petru Pavel Aron. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună „aici a răsărit soarele românilor”. O inscripție cu acest citat este montată pe clădirea în care a funcționat școala de obște. Totodată, cărturari români de renume, precum Samuil Micu, George Șincai, Ion Budai-Deleanu, Simion Bărnuțiu, Petru Maior și George Barițiu au studiat la Blaj.

Prima școală cu predare în limba română Blaj

Unul dintre momentele de referință ale istoriei naționale au avut loc în intervalul 15-17 mai 1848, pe câmpul de lângă Blaj numit „Râtul Grecilor”, Marea Adunare de la Blaj, la care au participat între 30.000 și 40.000 de oameni, în mare parte țărani. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic care a presupus abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, a școlilor de stat în limba română, ș.a. Spațiul unde au avut loc aceste evenimente este cunoscut, începând de atunci, sub denumirea de Câmpia Libertății.

În 1868, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la Adunarea de la Blaj, a fost adoptat Pronunciamentul de la Blaj.

Începând din secolul al XVIII-lea și până la Marea Unire din 1918, Blajul a fost considerat capitala culturală a românilor transilvăneni, fapt ce a atras o serie de denumiri ilustrative, precum „Mecca românilor”, „Sionul românesc”, orașul „Luminilor ardelene” și „Școala școlilor românești”. Probabil cel mai cunoscut dintre supranumele atribuite este cel de „Mica Romă”, care îi aparține poetului național Mihai Eminescu.

Blajul este situat în vestul Podișului Târnavelor, la confluența Târnavei Mari cu Târnava Mică, într-o renumită zonă viticolă. În prezent, este un oraș al cărei ascensiune financiară este vizibilă atât în aspectul urban civilizat, arhitectura reconsolidată și bine întreținută, cât și prin atenția la detalii, pitorescul peisagistic și locurile de muncă disponibile, care atrag numeroși locuitori proveniți din zonele învecinate.

Pentru turiști, Blajul se prezintă cu o ofertă generoasă de atracții care oferă în egală măsură delicii estetice și evocări ale unor puncte-cheie în istoria noastră națională.

Câmpia Libertății

Câmpia Libertății este, cu siguranță, locul cu cea mai mare însemnătate pentru Revoluția de la 1848. Adunarea de pe Câmpia Libertății, unde 40.000 de oameni de pe tot cuprinsul Transilvaniei au strigat răspicat, într-un gând, „Noi vrem să ne unim cu țara!“, a exprimat dorința românilor încă de pe atunci de a trăi într-un stat modern și suveran, și a conștiinței naționale. Chiar dacă acest strigăt și-a găsit împlinirea abia la 1918, simbolul acesta rămâne un reper fundamental în lupta de unitate națională și în lupta pentru libertățile cetățenești ale românilor transilvăneni”.

Ansamblul Monumental „Gloria”, realizat de Ioan Vlasiu, Ion Jalea, Marius Butunoiu și Ion Irimescu, este alcătuit din Poarta Istoriei și din trei siluete feminine care reprezintă cele trei provincii românești – Transilvania, Moldova și Țara Românească – reunite sub același acoperiș, iar de-o parte și de alta sunt străjuite de către suita de busturi reprezentând fruntașii Revoluției de la 1848, aparținând celor trei țări românești.

Crucea lui Avram Iancu

Istoria consemnează o foamete devastatoare care, în anii 1815-1818, a făcut ca țăranii de pe aceste meleaguri să se hrănească cu coajă de copaci și cu coceni de porumb măcinați. Episcopul Ioan Bob a intervenit și le-a dat oamenilor cereale cu împrumut, cu condiția de a le restitui în anii următori.

Țăranii nu au reușit în cele din urmă să își onoreze promisiunea, dar episcopul a poruncit anularea înțelegerii și, implicit, a datoriei. În amintirea acestui gest de filantropie, în anii 1820-1821, locuitorii satelor din împrejurimi au ridicat pe Dealul Viilor Crucea lui Bob. În anul 1848, locuitorii Blajului i-au schimbat numele spunându-i Crucea lui Avram Iancu, în amintirea Craiului Munților care a mobilizat și a condus un număr mare de moți la adunările de la Blaj din aprilie, mai și septembrie. În noaptea de 28 noiembrie 1908, Crucea lui Avram Iancu – simbol al națiunii române – a fost dinamitată. Aceasta a fost mai apoi refăcută din inițiativa și cu cheltuiala cărturarului Ioan Micu Moldovan.

În memoria lui Avram Iancu și a Revoluției Române din Transilvania de la 1848, în 1993 a fost dezvelit acest monument, operă a sculptorului Andrei Ostrap. În toamna anului 2001, Crucea lui Avram Iancu a fost coborâtă de pe Dealul Viilor și așezată pentru conservare în Muzeul de Istorie „Augustin Bunea“, unde se află și în prezent.

Teiul lui Eminescu

În primăvara anului 1886, tânărul Mihai Eminescu ajungea la Blaj, dorind să cunoască orașul care era considerat centrul renașterii naționale și culturale a românilor. Ajungând pe vârful unui deal al Blajului, se spune că poetul ar fi exclamat: „Te salut din inimă, Romă Mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să o pot vedea!“. Cuvintele lui Mihai Eminescu au rămas gravate în timp, iar sintagma Roma Mică a devenit cea mai cunoscută etichetă a orașului.

În locul respectiv creșteau pe atunci mai mulți tei tineri, dintre care unul a supraviețuit și a rămas mărturie a vremii. Elevii Blajului l-au numit apoi Teiul lui Eminescu, denumire sub care este cunoscut și în prezent.

Stejarul lui Avram Iancu

Fosta grădină a castelului metropolitan (în prezent, Parcul Avram Iancu) adăpostește un stejar impunător, vechi de peste 600 de ani. Copacul a fost martorul multor evenimente istorice petrecute de-a lungul secolelor pe aceste meleaguri. Primul dintre acestea a avut loc la sfârșitul lui 1687 când, în apropiere, se spune că s-a semnat Tratatul de la Blaj între reprezentanții Imperiului Habsburgic și ultimul principe ardelean, Mihai Apaffi al II-lea. Documentul a marcat, în fapt, pierderea independenței Transilvaniei și intrarea sub autoritatea monarhiei austriece.

Tot sub bogata coroană a stejarului a definitivat planurile orașului, în primăvara anului 1737, și Episcopul Ioan Inochentie Micu-Klein.

Denumirea de Stejarul lui Avram Iancu a primit-o abia după 1849 și se datorează prieteniei dintre Mitropolitul Alexandru Șterca Șuluțiu și „Crăișorul Munților“. Amândoi, buni amici încă din copilărie și patrioți dedicați, obișnuiau să își petreacă zile întregi, mai ales vara, la umbra acestui stejar pentru a discuta probleme istorice, culturale și politice ale românilor din Transilvania.

Palatul Cultural, rodul unei restaurări cu clasă

Palatul Cultural a fost inaugurat în 1936 cu ocazia serbărilor ASTREI. La inaugurare a participat însuși regele Carol al II-lea și prințul Mihai, pe atunci voievod de Alba Iulia. Pe parcursul timpului, clădirea a avut un parcurs destul de sinuos. Dacă prima destinație era cea de sală pentru manifestări culturale, pe urmă destinația ei a fost mereu schimbată, o parte din clădire a servit inclusiv ca centru de radiocomunicații. Pentru locuitorii Blajului, și nu numai pentru ei, a servit ca cinematograf al orașului. După Revoluția din ’89, clădirea a fost retrocedată Bisericii Greco-Catolice, care i-a menținut funcția de cinematograf. În 1995 a avut loc un incendiu care a afectat grav clădirea. Aceasta a rămas în starea deplorabilă de ruină timp de aproximativ 10 ani. Pe urmă, printr-o asociere între Consiliul Local și Consiliul Județean, clădirea a fost cumpărată de la Biserica Greco-Catolică și s-a început renovarea ei. A ieșit în cele din urmă această bijuterie arhitectonică, gândită de către arhitectul clujean Vlad Rusu, care a și primit Marele Premiu în cadrul Premiilor Uniunii Europene pentru Patrimoniu Cultural/Premiile Europa Nostra 2017 – categoria Conservare, pentru această idee de renovare. Clădirea reconstruită a fost inaugurată în mai 2018, în prezența președintelui României, Klaus Werner Iohannis. Investiția s-a ridicat la peste 1 milion de euro.

Astăzi, Palatul Cultural adăpostește cele mai diverse manifestări culturale, de la spectacole de teatru, concerte simfonice, concerte pentru copii, întruniri, simpozioane și numeroase alte evenimente cu ținută.

Capacitatea sălii este de 377 de locuri, incluzând sala, lojele și balconul, iar spațiul este dotat ultra-modern din punct de vedere tehnic, dar și în ceea ce privește confortul artiștilor.

Sala beneficiază de un vestiar modern, de o spațioasă cabină de machiaj pentru actori, terasă pentru o scurtă pauză, iar în pauzele dintre concerte, publicul poate accesa o curte exterioară foarte bine pusă la punct, care poate servi pentru deconectare.

Pe scena Palatului Cultural din Blaj, de-a lungul timpului au evoluat artiști de marcă, precum Cvartetul Transilvan, violonistul Gabriel Croitoru, Camerata Regală, Teatrul de Comedie din București și Teatrul Național „Radu Stanca“ din Sibiu.

Povestea echipei Volei Alba Blaj

Echipa de volei a orașului Blaj s-a impus încă de la înființare ca un etalon al performanței sportive naționale. În luna mai 2011 lua ființă clubul Volei Alba Blaj, iar primul meci avea loc pe 1 octombrie în același an, echipa din Blaj având ca adversar CS Codlea. Atunci se consemna și prima victorie a Volei Alba Blaj.

Între timp, echipa de volei din Blaj a strâns în palmares trei titluri de Campioană Națională, o Cupă a României, precum și două finale europene, în cele mai importante competiții intercluburi – Liga Campionilor și Cupa CEV.

După un prim an perfect, în care Volei Alba Blaj a câștigat, fără să piardă vreun meci, dreptul de a juca în prima ligă a voleiului feminin din România, devenind prima echipă de jocuri sportive din Blaj care a reușit o asemenea performanță, evoluțiile ulterioare s-au păstrat la același nivel înalt. În al doilea sezon din prima ligă Volei Alba Blaj a urcat pe podiumul campionatului, pentru ca apoi să câștige consecutiv trei titluri de Campioană Națională a României. Odată cu al treilea titlu de Campioană Națională, Volei Alba Blaj a cucerit și Cupa României, realizând primul event din istoria clubului.

Volei Alba Blaj și-a câștigat respectul tuturor, nu doar în România, ci în întreaga Europă, micul oraș transilvan fiind cunoscut acum în voleiul european ca posesorul unei echipe puternice și capabile să se bată, de la egal la egal, cu granzii Europei, realizând succese imense pentru voleiul românesc, calificările în finala Ligii Campionilor 2018 și în finala Cupei CEV 2019. Trebuie amintit că prin performanțele sale, Volei Alba Blaj este prima echipă de volei feminin din România care a ajuns în finalele celor mai prestigioase competiții europene și prima echipă din Transilvania care a reușit să cucerească Campionatul și Cupa României.

În prezent, echipa se află în plină luptă pentru recâștigarea Campionatului și a Cupei României.

Investiții notabile

Gheorghe Rotar, primarul orașului Blaj, a menționat că un pion important în dezvoltarea economică locală l-a constituit firma Bosch.

„Investiția Bosch în Blaj a fost determinantă și au fost făcute eforturi considerabile din partea administrației pentru atragerea ei, pentru că o dezvoltare durabilă are nevoie de un pilon puternic. Eu cred că suntem pe drumul cel bun și trebuie să-l valorificăm la maxim. Sunt peste 3.500 de locuri de muncă în cadrul Bosch. De altfel, Blajul deservește întreaga zonă, din toate punctele de vedere, ca locuri de muncă, spital, școli. Deși noi avem doar 20.800 de locuitori, întreaga zonă are 54.000. Mulți oameni, începând cu cei din zona Cetatea de Baltă până la Mihalț, lucrează la Blaj. De asemenea, mulți copii din zonă vin la Blaj după terminarea ciclului secundar de învățământ. Pot spune că Blajul e ca un fel de mini-capitală. Revenind la Bosch, acesta contribuie cu 57% la veniturile realizate de administrația publică locală“, a precizat edilul orașului Blaj. Următoarea decadă a orașului Blaj, necesită consecvență și, implicit, asumarea unei responsabilități pe termen lung. „Văd Blajul peste 10 ani puternic dezvoltat industrial și economic, cu o infrastructură ireproșabilă. De altfel, la ora actuală nu mai există nicio casă fără canalizare, stația de epurare e nouă de patru ani, sistemul de alimentare cu apă e schimbat. Așadar, un oraș dezvoltat economic, în care oamenii vor avea un trai corespunzător, comparabil cu cel de afară. Repet, consider că Blajul este într-un moment favorabil și că este de datoria mea și a întregii comunități să valorificăm această oportunitate. În istoria economică a orașelor mici s-a demonstrat că aceste oportunități sunt foarte rare, iar cei care nu profită de moment au de pierdut. Noi nu vrem să pierdem!“, a conchis primarul orașului Blaj.

de Andrei VORNICU

(Din ediția specială TB 86 – „ENJOY TRANSYLVANIA!” – mai/iunie 2019)

Related posts

La Timişoara se caută soluţii pentru construirea unui nou port

Robert Bloancă

Intalnire cu Ioan-Aurel Pop la Gaudeamus Cluj-Napoca

Stefana Muresan

Piaţa serviciilor medicale private a crescut anul trecut cu 12%, până la 1,7 miliarde euro

Stefana Muresan

Autostrada Sebeș-Turda, între datele de pe hârtie și realitatea de pe teren la începutul anului

Papuc Irina

Clujenii de la Electroglobal, afaceri de 10 milioane euro în S1

Stefana Muresan

Cele mai profitabile fabrici de mobilă din Mureş

Stefana Muresan

„Asociația Italiani in Bihor”, sare în ajutorul Spitalului Județean din Oradea

Traian Dan

CNAIR a scos la licitaţie proiecte de 13,8 miliarde de lei finanţate din fonduri UE

Stefana Muresan

Radu Oprea promovează exporturile româneşti în China

redactia

Soții Bunceanu din Timișoara, afaceri de 352 de milioane de lei, în creștere cu 73%, din comerțul cu carburanți

Stefana Muresan

ABSL a premiat online cele mai inovative proiecte ale industriei de business services

Papuc Irina

Lanţul polonez Orbis a inagurat hotelul de trei stele ibis Styles din Arad

Stefana Muresan

„Smart Talks”, antreprenoriat pe bune la Oradea

Traian Dan

Cele mai profitabile afaceri mureşene

Ligia Voro

Commercial real estate must do more than merely adapt to coronavirus

Papuc Irina

Wizz Air comandă încă 10 aeronave Airbus A321ceo, care vor fi livrate în 2018 şi 2019

Stefana Muresan

Bistrițenii de la COMAUTOSPORT au urcat dealerul FORD din Mureș cu 50% în primul an

Stefana Muresan

BNR: Rezervele valutare administrate în noiembrie s-au situat la nivelul de 33.817 milioane euro

Papuc Irina

Rebels and Rulers: Conferința românească de business și branding cu răsunet internațional

Ligia Voro

Piețele agro ale Sălajului se mută pe internet

Nora Dumitrescu

Șapte oraşe din Europa vor învăţa de la Alba Iulia cum și-a construit strategia de brand

redactia

O intervenție de doar 2% din PIB ar salva peste 2 milioane de locuri de muncă

Traian Dan

Alexandru Giboi, nominalizat de șase agenții de presă europene drept candidat pentru funcția de Secretar General al Alianței Europene a Agențiilor de Presă

Stefana Muresan

Anders Povlsen, cel mai bogat danez, cu o avere de 7,4 miliarde de euro, cumpără păduri în România pentru a crea o arie protejată. Deține mai multe branduri internaționale de fashion

redactia

Leave a Comment