Elite în business Industrie Mureș POZITIV TB Producători Slider Ultimele stiri

Elite în business. Județul Mureș. Ranking 27: Lider în România, PARAT RO mizează pe seriozitate și calificarea forței de muncă

De la o afacere de familie pornită de la Remscheid, Germania, dezvoltată în Neureichenau și extinsă în Cehia, România și în alte țări de pe glob, PARAT Beteilingungs GMBH este astăzi lider mondial în domeniul producției de componente complexe de plastic. În România, PARAT RO, deținută 100% de PARAT din Germania, și-a concentrat producția pe două segmente mari – genți premium și textile. Din 2017, compania a devenit de sine stătătoare în ceea ce privește producția de genți, ceea ce se traduce printr-o creștere a cifrei de afaceri de 3 ori.

 

Se vor împlini 75 de ani în 8 octombrie a.c. de când compania PARAT, cum se numește astăzi, a fost fondată într-una dintre cele mai renumite localități unde activau și activează producători de scule – Remscheid, în Nord-Vestul Germaniei – de către doi dintre cei patru frați Schonenbach. O întâmplare nefericită, decesul unuia dintre cei doi parteneri, avea să îi aducă în scurt timp în companie, ca asociați, și pe ceilalți doi frați.

Aflați în apropierea producătorilor de scule, celor doi frați le-a încolțit ideea de a produce genți în care aceștia să își transporte sculele. Așa a apărut Fabrica de produse din piele pentru scule de mână. Mai târziu, dintr-o întâmplare, compania a fost rebotezată PARAT, denumire care provine de la constararea soției unuia dintre frații Schonenbach când a deschis geanta cu sertare pentru scule care urma să fie prezentată la un târg și a văzut că totul era pregătit. Asta și înseamnă PARAT – pregătit.

Primii clienți ai PARAT au fost firme de renume care există și astăzi și sunt lideri mondiali în producția de scule – Gedore, Viha, Reka.

“Printre primele produse au fost câteva genți de scule, destul de rudimentare. Fiind imediat după război au început să producă pentru căile ferate germane, pentru poșta germană, pentru armată. Armata a început să construiască o mașină gen Hummer, Iltis se numea, iar PARAT să producă și să furnizeze pentru aceasta copertinele. Portierele, geamurile erau toate din material textil la vremea respectivă și erau produse de PARAT”, ne povestește Denes Siklodi, directorul general al PARAT RO.

Lipsa forței de muncă și costurile ridicate cu personalul din anii ‘60 i-a determinat pe proprietarii PARAT să caute și să găsească o altă locație unde să își continue activitatea. Au ales Neureichenau, în Bavaria, localitate situată înr-un triunghi al granițelor unde se întâlnesc Cehia cu Austria și cu Germania. Producția a fost mutată pas cu pas acolo, iar la Remscheid a rămas doar administrația și desfacerea pentru partea de genți.

 

Lider mondial

De acolo și de atunci, “PARAT a devenit de la un simplu furnizor de genți de piele un furnizor de componente complexe de plastic. În momentul de față, PARAT este lider mondial în acest domeniu, fiind singurul care are posibilitatea să producă componente atât de mari, însemnând undeva la 4 m pe 2 m, 4 m pe 4 m, și componente integrate.

De asemenea, în prezent, PARAT este un furnizor principal pentru industria auto, pentru producătorii de camioane, mașini agricole, utilaje industriale, utilaje folosite în construcții. Mai exact, în condițiile în care tehnologia avansează, capotele nu mai sunt produse din tablă, ci din materialele acestea complexe produse de PARAT, astfel că toți producătorii de mașini și utilaje trec la aceste noi tehnologii”, subliniază Denes Siklodi.

În ascensiunea companiei până la instalarea în poziția de lider mondial a contat și flerul fraților Schonenbach, aceștia încheind parteneriate și apoi preluând companii din alte domenii care dezvoltau tehnologii diverse. Astfel, cel mai important pas pe care l-au făcut, undeva în anii 60, a fost când au încheiat un parteneriat și apoi au preluat o firmă de termoformare plastic, un domeniu nou la vremea aceea.

“De la acea termoformare și injecție de mase plastice s-a ajuns la noile tehnologii LFI (n.a long fiber injection), practic este o injecție de mase plastice, poliuretan și fibră de sticlă, este o tehnologie relativ nouă. Am fost primii și am dus-o până la vârf. În momentul de față suntem cunoscuți ca cei mai mari și cei mai serioși producători de astfel de componente”, arată directorul general al PARAT RO.

Bineînțeles, investițiile au fost pe măsură, prima mașină de termoformare la vremea aceea a costat undeva la vreo 2 milioane de mărci. Dacă venim în zilele noastre, o asemenea mașină de LFI costă între 8 și 12 milioane de euro. Însă PARAT continuă să investească, anul trecut a cumpărat două astfel de utilaje, iar înainte cu un an alte două.

“Sunt investiții destul de serioase ținând cont de faptul că totuși nu suntem o firmă extraordinar de mare, suntem de mărime medie, raportat la numărul de angajați și la cifra de afaceri. Cifra de afaceri pe grup este undeva la 90 de milioane de euro”, arată Denes Siklodi.

Au fost și alte direcții în care PARAT și-a dezvoltat producția, însă multe au dispărut din portofoliu, neamaivând căutare.

PARAT RO, din 1998 la Sighișoara și Albești

În paralel cu dezvoltarea portofoliului de produse, expansiunea în alte locații a continuat.

“În 1993, PARAT a deschis o altă fabrică în Cehia, unde s-a mutat o parte din producția de genți. Fabrica din Cehia a funcționat până în 2001 când a fost închisă și toate produsele au fost relocate în primă fază în Germania și pe urmă la noi. În 1998 s-a înființat fabrica din România, în cele două hale cumpărate de la fosta Nicovala”, povestește directorul general al PARAT RO.

În 2001, PARAT RO s-a extins și era prima firmă din România implicată în activitatea de cusut airbaguri. Cinci ani mai târziu, fabrica a fost vândută, dar proprietarii germani au păstrat producția de genți, huse și corturi și au construit actuala fabrică în Albești.

“Am continuat să producem produsele noastre tradiționale. Între timp au venit clienți noi, acea producție vestită de plapume. Vestită pentru că la Sighișoara erau produse plapume pentru Burj al Arab, practic așa era, nu livram noi direct către Burj al Arab, dar firma pentru care lucram furniza produsele acestea și către Burj al Arab.

De asemenea am mai avut câteva proiecte noi pe partea de geamantane, am produs pentru firma Travel Light – gama premium denumită Titan.

În 2015, am adus un proiect nou pentru România, producția de burdufuri auto, tradus mot-a-mot, dar ele practic sunt niște corturi care sunt integrate în mașini, utilizate pentru camping. Este un domeniu care în ultimii doi-trei ani a explodat, pentru că toată lumea își dorește să iasă în natură, iar o mașină cu aceste dotări poți să o transformi în două minute într-o rulotă de camping”, explică Denes Siklodi, director general PARAT RO.

Când au început, produceau undeva la maxim 120 pe săptămână, iar acum fabrică 500 pe săptămână numai pentru Volkswagen.

“Între timp toți producătorii vor așa ceva, pentru că dacă nu oferi și această dotare, practic nu exiști. Este un must-have. Iar, cu excepția Mercedes, toată producția este la noi”, accentuează directorul general Denes Siklodi.

Pentru a face față comenzilor, compania mureșeană a investit anul acesta într-un cutter.

Este o mașină automată de croit, este ca o imprimantă matriceală, dar care decupează materialul. Desenele sunt preluate în acel soft de încadrare, care face o încadrare optimă și duce la o economisire de material. Investiția a fost una serioasă și s-a cifrat la 200.000 de euro, însă va fi amortizată într-un an, doar din economia de material.

Investiția este binevenită pentru că mașina de croit poate fi utilizată și pe partea de genți, deoarece taie plastic, carton etc.

În curs de achiziție este cea de-a doua deoarece, după cum spune Denes Siklodi, “și dacă am lucra în trei schimburi, tot nu am acoperi capacitățile”.

Pe segmentul de genți, e de menționat că PARAT RO a preluat întreaga producție din 2017 când a fost construită hala nouă, prima dată în lohn și apoi de sine stătători, cu toate fazele de producție sub acoperișul de la Albești, de la proiectare până la achiziție, producție, controlul final, depozitare și livrare.

Schimbarea a venit cu multe provocări – gestionarea a 400 de furnizori de la 2 câți erau înainte, un nou soft de contabilitate SAP, traininguri timp de jumătate de an a întregului personal. Însă a meritat. Acest transfer a însemnat un salt al cifrei de afaceri de la 2 milioane euro în 2017 la 7 milioane de euro în 2018.

Concluzionând, astăzi, la PARAT RO, partea de textile reprezintă 40% din producție, iar cea de genți – 60%, iar perspectivele sunt ca, din 2021, procentele să se egalizeze.

 

Ce le asigură succesul?

În primul rând, seriozitatea și calificarea forței de muncă – pe partea de confecții, iar pe partea de genți – mentalitatea oamenilor din zonă și loialitatea acestora față de companie. Iar, dacă vorbim de resursa umană, ar fi de menționat că 70% dintre angajați sunt în companie încă de la înființare.

În 2018, PARAT RO avea 120-130 angajați, în 2020 erau aproape 200, vor ajunge la 210 până la sfârșitul anului, raportat la proiecte și cifrele bugetate.

de Ligia VORO

 

Ranking: 27

PARAT RO

 

„Meşteşugul tradiţional şi tehnica inovatoare – combinaţia perfectă” . Sub acest slogan s-a născut în 1998, la Sighişoara, compania PARAT RO. Deținută de Parat Beteilingungs din Germania, PARAT Ro SRL, astăzi cu sediul în comuna Albești, operează în industria de fabricare a articolelor textile și este producător de genți profesionale pentru scule.

În 2018, PARAT Ro a obținut o cifră de afaceri de 30,62 milioane de lei și un profit de 1,21 milioane de lei. Potrivit datelor financiare, compania avea 172 de angajați. PARAT Ro a raportat o valoare de 10,65 de milioane de lei a activelor imobilizate și deținea 9 milioane de lei capitaluri proprii.

 

Scor final: 6,25

Cifra de afaceri: 1

Active imobilizate: 4

Profit: 8

Nr. angajați: 11

Capitaluri proprii: 8

 

 

Related posts

Șerban Țigănaș despre arhitectură, de la zei la pruncii nenăscuți

Ligia Voro

Lidl plusează la salarii. De la 1 martie, cel mai mic salariu brut – 4.000 de lei

Traian Dan

Autostrada Târgu-Mureș – Borș, noi tronsoane în licitație

Stefana Muresan

Attractiveness of Global Business Districts Beyond Covid-19

Ionut Oprea

Studiu E.ON: Mai bine de o treime dintre români ar cumpăra o maşină electrică

Ligia Voro

Bihorenii își vor afla premianții în cadrul Galei Comunității Bihorene

Traian Dan

Lanţul polonez Orbis a inagurat hotelul de trei stele ibis Styles din Arad

Stefana Muresan

Fermierul Muscă din Arad face 40 mil. euro cu ambiţia de a nu intra în supermarket

Stefana Muresan

Iulian Iuga, Accesa: “Am reușit să avem succes pe propriile picioare”

Stefana Muresan

Romania’s growth potential will continue to attract new real estate investors in 2020

Papuc Irina

Continental investeste in tehnologia laser in fabrica sa de productie a tevilor de aer conditionat din Timisoara

redactia

1.000 de locuri de la liceu vor fi trecute la învățământ profesional

Stefana Muresan

Cinematograful-dom revine în inima Sibiului, la Astra Film Festival 2019

Ligia Voro

Să ne imaginăm ce vor aduce următoarele decenii, extrapolând de la realizările din prezent-Alexander Simionescu, RTR

Nicolae Pop

Bostan Junior, oferte atractive de apartamente în Târgu-Mureș

redactia

Prognoză: Cea mai mare nevoie de angajați în următorii 5 ani va fi în Construcții, Sănătate și Industria auto

Papuc Irina

Piețele agro ale Sălajului se mută pe internet

Nora Dumitrescu

Încep lucrările la Drumul Bistriței. Investiții de peste 23 mil. lei din fonduri europene

Stefana Muresan

Grupul Sergiana din Braşov mizează pe afaceri de peste 70 mil. euro

redactia

PCF Investment Banking a obținut o finanțare de 7,5 milioane de euro pentru noul proiect Liebrecht & wooD România – al doilea FASHION HOUSE

Papuc Irina

Dentons Europe SPARL, consultantul juridic selectat pentru IPO Hidroelectrica

Ligia Voro

S-a deschis segmentul de Autostradă dintre Gilău-Nădășelu

redactia

Cercetarea Nomisma referitoare la combaterea inovativă a dăunătorilor a fost prezentată în cadrul târgului Fruit Logistica

Ligia Voro

UBB a câştigat etapa locală a competiţiei CFA Institute Research Challenge

Stefana Muresan

Leave a Comment