Antreprenori Bihor Inovatii Sanatate Slider Ultimele stiri

Simona Bișboacă, cercetător și antreprenor bihorean: „Voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piață”

Și-a pus întrebări și a căutat să găsească răspunsuri la care alții nu s-au gândit vreodată. A studiat, a cercetat, a brevetat și a scos pe piață produse inedite, utile pentru sănătate, produse bio.

Așa s-a născut Antioxivita, din sâmburii de struguri rezultați în urma vinificației. Așa s-a născut Propolis esența, un produs ce conține substanțele bioactive din propolis, solubile în apă, alcool și grăsimi. Așa a apărut Fructonata, singurul produs din fructe, care nu suferă

procesare termică ce distruge vitaminele și enzimele, nu necesită

depozitare specială după ambalare și păstrează gustul adevărat de fructe: dulce-acrișor.

Este vorba despre Simona Bișboacă și cele trei brevete ale sale înregistrate la OSIM. Depre aceste brevete, dar și despre munca sa de antreprenori, Simona Bișboacă vorbește în interviul acordat pentru Trasilvania Business.

Transilvania Business: De unde și de când pasiunea pentru cercetare și, mai ales, în domeniul produselor bio?

Simona Bișboacă: Idea a început să prindă contur încă din vremea studenției, încurajată și de unii profesori să fructific munca de cercetare. În 2001, am primit o bursă Erasmus, am studiat Știința alimentelor în Italia (la Universitatea din Bologna) și a fost o experiență minunată, mai ales pentru că am avut un prim contact cu adevărata muncă de cercetare. Experiența Erasmus și-a pus amprenta într-un mod pozitiv, ajungând, după 16 ani, să fiu Ambasador Erasmus și premiată în plenul Parlamentului European, pentru munca de cercetare și antreprenoriat. A contat foarte mult faptul că la prezentarea lucrării de licența la absolvirea universității am pus în fața profesorilor un produs nou, obținut după o tehnologie de extracție gândită de mine. Un produs căruia i-am făcut inclusiv o etichetă și i-am dat o denumire. Știam că e cale lungă de acolo până la a pune pe piață un produs, dar mi-a plăcut idea de a crea ceva inedit.

Transilvania Business: Cum a fost începutul? A fost greu? A fost ușor?

Simona Bișboacă: Când faci ceva cu pasiune, nu simți greutățile chiar așa de tare. Uitându-mă în urmă, îmi dau seama că putea fi mult mai ușor… dar când tu ești cel care face cărarea prin pădure și nu ai nici hartă sau gps nu e ușor.

Pasul cel mai dificil l-a reprezentat ieşirea din laborator şi intrarea în zona de producţie. Am pornit totul cu o investiţie de aproximativ 2.500 de euro, bani din care am comandat utilajele făcute după schiţele desenate de mână şi concepute să răspundă nevoilor tehnologice. A trebuit să adaptăm echipamentele la ce ne trebuia nouă și asta pentru că voiam să fac produse inovatoare, care nu se găseau pe piaţă.

Premiată la IFIA Glory

Totul a fost făcut cu fonduri proprii şi cu multă muncă. Iniţial, când am pornit firma, exista un singur angajat. Adică eu. Am apelat, ce-i drept, şi la ajutorul soţului, pentru că altfel mi-ar fi fost imposibil să reuşesc, şi am avut susţinerea lui de la început. Soţul meu este inginer în instalaţii, eu inginer în industria alimentară, şi am reuşit să facem o echipă bună. Eu am venit cu spiritul creator-inovator, el cu simţul antreprenorial, moştenit de la bunicul lui, şi am reuşit să îmbinăm cunoştinţele noastre într-o poveste frumoasă, cred eu.

Transilvania Business: Când au venit primele invenții, primele brevete? Vă rog să le enumerați și să povestiți, pe larg, despre ele. Cum s-au născut Antioxivita, Propolis Esența, Phenalex, Fructonata, Gusturi bio?

Simona Bișboacă: Prima cerere de brevet de invenție am depus-o în 2009. Am avut noroc că am ajuns la Asociația Inventatorilor de la Târgu Mureș și am avut suportul lor în elaborarea cererii de brevet de invenție. Îmi aduc aminte și acum de reacția de uimire a d-lui Pleșa, președintele asociației, când i-am spus că eu sunt persoana care solicită cererea de brevet de invenție, adică tânără, femeie și mamă (fiul meu avea 3 ani atunci).

Fiecare produs are o poveste aparte, dar totul a pornit de la faptul că mi-am pus întrebări și am căutat soluții la întrebările respective.

Antioxivita este fabricat după prima tehnologie brevetată. După ce am revenit în țară, în urma unei mobilități Erasmus în Italia, unul dintre profesori nu a vrut să-mi recunoască nota obținută la examenul de oenologie în Italia, așa că am fost nevoită să învăț și cursurile din țară. În timp ce învățam am avut un moment de revelație, am pus cap la cap

informațiile ce le-am acumulat în Italia cu informațiile din cursurile de acasă: am observat că în struguri există o anumită cantitate de antioxidanți (polifenoli), iar în vin mult mai puțină și m-am întrebat unde ar fi restul? Răspunsul a fost simplu: în țescovina rezultată în urma vinificației, țescovină care de obicei se aruncă. Așa a apărut ideea de a recupera acești antioxidanți din struguri, antioxidanți cu proprietăți benefice asupra sănătății. Ca idee, în cercetare totul decurge destul de lent, adică până am reușit să pun pe piață primul produs am urmat un parcurs anevoios cu multă muncă și studiu, timp de 10 ani. Anul acesta aniversăm 10 ani de activitate și uitându-mă în urmă pot să spun că totul a meritat prin prisma testimonialelor primite de la clienții noștri, mulțumiți de faptul că antioxivita le-a redat sănătatea, lor sau celor din jur.

La scurt timp după ce am intrat pe piață cu Antioxivita, având deja un parcurs pe care știam să-l urmăm, am înregistrat și al doilea brevet: tehnologia de obținere a unui extract apos de propolis, adică Propolis esența. Ideea produsului a apărut de la o dilema: de ce exista extract de propolis doar în alcool sau propilenglicol (E1520)? Ca inginer în industria alimentară nu aș recomanda nimănui un extract în propilenglicol, decât pentru uz extern. Varianta cu alcool e mai sigură, dar mai greoi de administrat la copii de exemplu. Așa că am încercat să găsesc o soluție: oare cum aș putea extrage componentele bioactive din

propolisul brut (adică esența propolisului) în apă?? După multă documentare științifică și multe experimente, am reușit să pun din nou cap la cap informații și să obțin un produs ce conține substanțele bioactive din propolis (solubile în apă, alcool și grăsimi), dar în apă.

Cel de-al treilea brevet am reușit să-l implementăm în producție abia în 2017. După 7 ani de experimente și testări de utilaje pilot, multă muncă, stres și finanțe pe măsură (nu am accesat fonduri europene), am reușit să demonstrez că se pot conserva fructele altfel față de tehnologiile actuale și să aducem pe piață un produs unicat Fructonata. E un nou tip de aliment, un produs care se plasează undeva între fructul proaspăt, fructul congelat, fructul uscat și conservele din fructe (gem, marmeladă, dulceață, etc). Fructonata este singurul produs din fructe, care nu suferă procesare termică ce distruge vitaminele și enzimele, nu necesită depozitare specială după ambalare și păstrează gustul adevărat de fructe: dulce-acrișor. Ideea a apărut într-o zi de septembrie în 2011, călătorind cu mașina, când mânați de curiozitate am început să ne întrebăm de ce dulceața trebuie fiartă, de ce se folosește atâta zahăr și de ce nu prea are gustul fructelor proaspete?!

Denumirile Phenalex (numele firmei) si Gusturi Bio (site-ul de vânzări online) au legatură cu copii noștri. Phen – de la Phenols – compușii chimici pe care i-am studiat, iar Alex e numele fiului cel mare.

Gusturibio.ro are o poveste drăguță. După ce am început producția de dulceață bio (și nu am reușit să ajungem cu produsele la raft în magazinele de retail), am decis să ne facem magazin online, mai ales că aveam deja un portofoliu de circa 30 de produse, toate producție proprie. Căutam un nume cu rezonanță și ideea a venit de la fiul nostru cel mic, care avea 4 ani la vremea respectivă! Degusta dulcețurile, înfuleca cu poftă și savura fiecare linguriță direct din borcan. Auzind în casa toată ziua „bio” în sus, „bio” în jos și „dulceața bio”, m-a întrebat, curios: „Mami, dulceața asta are gust de bio?”. Așa am ajuns la „Gusturi Bio de la Phenalex” („Gusturi Bio by Phenalex”).

Transilvania Business: Ați lansat pe piaţă şi cosmetice folosind apa termală din Băile Felix. Ce ne puteți spune despre acestea?

Simona Bișboacă: Când am acceptat provocarea de a concepe o gamă de produse cosmetice cu Antioxivita, m-am gândit în primul rând la faptul că orice cremă conține apă, în general apă distilată. Fiind lângă Băile Felix m-am gândit că ar fi o idee bună să folosim apa termală ca ingredient în cosmetice. Chiar mă gândeam cum de nu a optat nimeni până la acel moment să utilizeze și să valorifice și în alt mod apa termală din Băile Felix!

Am dezvoltat o gamă de produse dermo cosmetice, Beautiful Cosmetics, pornind de la ingrediente naturale precum unturi și uleiuri vegetale, într-o combinație perfectă alături de uleiuri esențiale de Lotus și Iris.

Beneficiile apei termale din Băile Felix sunt extraordinare inclusiv la utilizarea sub forma de spray de nas, Sinus Spa. După cum bine știm, cele mai cunoscute sprayuri de nas sunt cu apă de mare, așa că am făcut o combinație inedită, cu apa termală, sare de mare și extractul apos de propolis (Propolis esența) care are și proprietăți antibacteriene.

Transilvania Business: Ați fost premiată la mai multe saloane internaționale. Vă rog să punctați premiile și diplomele obținute.

Simona Bișboacă: Lista de medalii și premii e deja cam lungă:

Gold Medal –International Warsaw Invention Show 2011 Warsaw, Poland; Silver Medal –International Warsaw Invention Show 2011, Warsaw, Poland; Special Award from Korea Invention News – International Warsaw Invention Show 2011 Warsaw, Poland;

Special Award from Asia Invention Creativity Association – International Warsaw Invention Show 2011, Warsaw, Poland; Silver Prize – Seul International Invention Fair 2011, Seul, South Korea; Gold Placket – International Fair on Innovation in Agriculture, Food Industry and Agricultural Machinery Agro Arca 2012, Slatina, Croatia; Best innovative product – Honey Fair 2013, Câmpina, Romania; Gala Femeia anului – premiul categoria Știinta – 2013, Bucuresti, România; IFIA Glory – International Federation of Inventors Associations, apreciere acordata pentru reușita de a implementa în producție doua dintre brevete, astfel aducând în piață un aport știintific, dar și de dezvoltare pe plan economic, 2014, Cluj-Napoca, România. Erasmus+ 30 years EU Success Story, European Parliament, Strasbourg, France, 2017; SCIENTIA PRAEMIUM UNIVERSITAS VARADIENSIS, Universitatea Oradea, 2019, Oradea, România; Premiul Excelență în meserie, dec. 2019, Gala Comunității Bihorene, Oradea, Bihor.

Transilvania Business: Cum faceți față concurenței? Ce diferențiază produsele dumneavoastră de alte produse similare?

Simona Bișboacă: Oferta noastră de produse inovative, unice îi atrage pe clienți, în general. Clienții noștri doresc să cumpere informat, produse de calitate și cu reale beneficii pentru sănătatea lor și a celor dragi. Acest lucru ne facem să fim concurenți cu noi înșine. Modul în care transmitem informația despre produse este o adevărată provocare.

Transilvania Business: Faceți cercetare, producție și desfacere. Unde întâmpinați cele mai mari probleme? Cum vă promovați produsele?

Simona Bișboacă: În general, toată lumea are probleme cu desfacerea. Noi avem mai multe canale de vânzare pe care le-am dezvoltat în timp și ne asigură o vânzare echilibrată și sănătoasă. Avem contracte cu firme de distribuție, vindem direct la revânzători, vindem online direct la consumatori și avem și partea de vânzări B2B engros și privat label.

Premiată la Gala Comunității Bihorene

Promovarea o facem preponderent online. Din ianuarie am început o colaborare cu o echipa de specialiști care se ocupă de acest aspect. Ei fac campaniile și le targhetează, se ocupă de tot, ne consultăm, avem o comunicare rapidă și eficientă, zic eu. Având în vedere că înainte am încercat eu să fac asta și doar am investit bani cu rezultat 0, acum sunt foarte mulțumită de rezultate. Avem o creștere semnificativă a vânzărilor, față de anul trecut, cu un procent de 30% chiar și în perioada acesta tulbure.

Transilvania Business: Ați accesat fonduri europene sau vă gândiți să accesați fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii dumneavoastră? Dacă da, unde ați întâmpinat cele mai mari probleme la accesarea lor?

Simona Bișboacă: Nu am accesat fonduri europene sau alte tipuri de fonduri nerambursabile prin simplu fapt că am implementat în producție tehnologii inovative. Adică utilajele de care am avut nevoie nu erau standard, veneau cu modificări. După instalare au fost necesare alte modificări și astfel nu erau eligibile ca și achiziție. Fondurile sunt pe un tipar anume și nu poți devia de la acel tipar.

Transilvania Business: Cum vă sprijină autoritățile locale și centrale? Ce credeți că ar trebui să facă statul pentru a sprijini cercetarea și inovarea?

Simona Bișboacă: Firma mea, în care am implementat trei brevete de invenție, are același sprijin din partea autorităților exact cât are o firmă “care nu are niciun fel de sprijin”.

O singură dată am cerut sprijin statului, și nu doar pentru firma mea, ci pentru un grup de firme locale la început de drum iar, “statul” mi-a transmis: “pentru noi (statul) nu merită să ne încurcăm cu voi așa mici”.

Cercetarea și inovarea este oarecum sprijinită, la nivel de universități, institute de cercetare, dar din păcate, în majoritatea cazurilor nu există pasul următor, și anume, implementarea. Companiile nu dispun de facilități similare, iar procesul de cercetare, inovare, implementare se face la nivel redus.

Transilvania Business: Ce planuri de viitor aveți?

Simona Bișboacă: Ca orice companie serioasă și de succes, avem planuri de extindere, inclusiv, peste hotare. Doresc să înregistrez un nou brevet de invenție și implementarea acestuia în producție într-o unitate pe care dorim să o construim în Elveția.

TRAIAN DAN

Related posts

Digitalizarea, factor cheie ce a determinat impactul crizei pandemiei asupra IMM-urilor

Traian Dan

Lucrări de infrastructură în Turda, în valoare de 30 mil. euro, atribuite companiilor Diferit, Viarom Construct, Bema Prodserv și Tirenna Scavi

Stefana Muresan

2 ore de educație altfel – timpul potrivit pentru a te pregăti de viitor

Ligia Voro

CONAF propune Guvernului să ia măsuri pentru sprijinirea mediul de afaceri: acces gratuit la utilitățile publice pentru minim 90 de zile

Papuc Irina

Ciserom, fabrica din Sebes care incalta de aproape un secol Europa

Stefana Muresan

Ministrul Economiei: Am cerut sprijinul BERD pentru a demara rapid o strategie de dezvoltare economică post-coronavirus

Ion Surdu

Claudiu Damian, director SDEE Mureș: Aproape 40 de milioane de lei investiți în județ în 2019

Ligia Voro

Globalworth și Global Vision închiriază către PepsiCo un depozit în parcul de business dezvoltat la Constanța

Papuc Irina

CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ TB – Viitorul Europei, discutat în cadrul unei conferințe internaționale la Sibiu

Stefana Muresan

Club Aventura Praid, unicul parc subteran de aventură din Europa. Investiţie de circa 250.000 de euro

redactia

Bani de la stat pentru fermierii care angajează tineri cu studii în domeniul agricol

Stefana Muresan

Autorizația de construire pentru VO Timișoara Sud, emisă

Ligia Voro

Corina Cretu: Simplificarea regulilor referitoare la obtinerea de fonduri europene, o prioritate

Stefana Muresan

Pod nou peste Crișul Repede în Oradea, investiție de peste 10 mil. lei

redactia

Compania britanică Thomsons Online Benefits a inaugurat noul sediu din Cluj Napoca şi angajează 70 de oameni până la finalul anului

Stefana Muresan

Premieră națională: Cercetători de la Timișoara au realizat prototipul unui dispozitiv care sterilizează aerul expirat de pacienții bolnavi. Se testează la OncoGen

Ion Surdu

Tramvaie marca Astra Vagoane Călători pentru Cluj și Oradea

Stefana Muresan

Decis: Proprietarii mașinilor electrice vor putea parca gratuit în municipiul Sibiu

Papuc Irina

Comunitatea bihoreană și-a desemnat laureații

Traian Dan

Plexus, Iwis Engines System și Celestica fac cele mai multe angajări în Bihor

Traian Dan

Comunicat de presa: Incheierea proiectului “Dotarea firmei Ized Betainvest SRL cu linie tehnologica noua de producere casti de protectie”

redactia

De Ziua Orașului, Oradea va mai avea o parcare supraetajată cu 395 de locuri

Traian Dan

Rețeaua de sănătate REGINA MARIA finalizează primul spital privat cu servicii integrate din Cluj

redactia

Teraplast Bistriţa vrea afaceri de 332 mil. lei și un profit de 22 milioane de lei, în acest an

Stefana Muresan

Leave a Comment